Espíritu santu gacané laatu gúnitu xhiiñaʼ Dios ne stale gana
«Cadi gácatu nachaabaʼ lu cani gúnitu. Espíritu santu gacané laatu gúnitu cani ne stale gana. Laguni xhiiñaʼ Jiobá casi esclavu.» (ROM. 12:11, NM)
1. Xiñee bizaaquiʼ ca israelita que maniʼ para Dios ne bidiicaʼ laabe xcaadxi ofrenda.
JIOBÁ nabé rusisaca stipa ni runi ca xpinni para guluiʼcaʼ nadxiicaʼ laabe ne racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni nabe. Dxiqué biiti ca israelita maniʼ para bidiicaʼ Jiobá ne laaca bidiicaʼ laabe xcaadxi ofrenda casi na Ley ni gucuaa Moisés que. Zaqué bisihuínnicabe rudiicabe xquíxepeʼ Dios ne cuyúbicabe gutiidilaʼdxiʼ Dios stóndacabe. Nécapeʼ yanna qué rinabaʼ Jiobá laanu guzáʼquinu tuuxa maniʼ para laa la? lu capítulo 12 stiʼ carta ni bicaa apóstol Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Roma culuíʼ laanu ribézabe gúninu xcaadxi cosa. Guidúʼyanu xi laacani.
Ti ofrenda ni nabani
2. Ximodo naquiiñeʼ guibani ca xpinni Cristu, ne xi zacané laanu guibáninu zacá.
2 (Biindaʼ Romanos 12:1, 2.) Lu ca primé capítulo stiʼ carta ca gudxi Pablu ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu, ca judíu ne cani cadi judíu, zanda guiníʼ Dios rúnicaʼ ni jneza pur fe ni nápacaʼ ne cadi pur cani rúnicaʼ (Rom. 1:16; 3:20-24). Despué, lu capítulo 12 bisiene Pablu zusihuinni ca xpinni Cristu cudiicaʼ xquíxepeʼ Jiobá pa gusaana de gúnicaʼ stale cosa ni riuuláʼdxicaʼ para gúnicaʼ ni nabe. Para nga la? naquiiñeʼ cueenu guiráʼ ni gucuá íquenu dxiqué. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cumu gulenenu donda la? nuunu «lu ná pecadu ni rudii enda guti» (Rom. 8:2). Nga runi, naquiiñeʼ gusihuínninu «ma nacubi [n]u dede ndaani ladxidóʼ [n]o ne idubi xquenda biaani [n]u», nga riníʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu ne gusaananu ca cosa malu ni ruquiinde laanu gúninu (Efe. 4:23). Para ganda gúninu casi maʼ bizéʼtenu ca la? caquiiñeʼ gacané Dios laanu ne espíritu stiʼ. Peru laaca naquiiñeʼ gúninu stipa pur guiníʼ íquenu jneza. Naquiiñeʼ gúninu stipa para cadi guicá ca cosa malu ni runi binni guidxilayú laanu, casi xpiáʼcabe, cani ruuyacabe, ni runadiágacabe ne modo riníʼ íquecabe (Efe. 2:1-3).
3. Xiñee rúninu xhiiñaʼ Jiobá.
3 Pablu laaca cayabi laanu iquiiñenu xquendabiaaninu para guidúʼyanu «xii nga racalaʼdxi Dios guni [n]u, ni nachaʼhui ne ni chuʼlaʼdxiʼ ne ni jneza peʼ». Xiñee ridúʼndanu Biblia ne riníʼ íquenu cani zeeda luni guiráʼ dxi yaʼ. Xiñee runi orarnu yaʼ. Xiñee riuunu ca guendaridagulisaa ca ne rucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu yaʼ. Ñee rúninu ni purtiʼ rabi ca binnigola ca laanu gúninu ni la? Dxandíʼ nga racanécabe laanu, ne nabé rudiʼnu xquíxepeʼ laacabe pur ni rúnicabe ca. Peru rúninu xhiiñaʼ Jiobá purtiʼ rucaa espíritu santu stibe laanu gusihuínninu nadxiinu Jiobá de guidubi ladxidoʼno. Ne nanna dxíchinu nga nga ni racaláʼdxibe gúninu (Zac. 4:6; Efe. 5:10). Guizáʼ riéchenu gánnanu riuulaʼdxiʼ Dios ni cayúninu purtiʼ nabáninu casi nabani cani dxandíʼ xpinni Cristu.
Gadxé gadxé gracia bidii Dios laanu
4, 5. Ximodo zanda iquiiñeʼ ca binnigola ca gracia ni bidii Dios laacaʼ.
4 (Biindaʼ Romanos 12:6-8.) Casi guníʼ Pablu ca, guiranu «adxé adxé gracia bidii Dios cada tobi, ne bidii si ni laanu». Casi ca binnigola ni nuu lade ca binni ridagulisaa nápacaʼ gracia para gusiidicaʼ ne gúʼyacaʼ modo gaca dxiiñaʼ ládecabe, ne laacabe nga cayaca mandárcabe gúnicabe xhiiñacabe ne stale gana ne cadi gácacabe nachaabaʼ.
5 Casi guníʼ Pablu ca, naquiiñeʼ guni ca binnigola ca dxiiñaʼ ne stale gana, cásica ora rusiidicaʼ ne ora gacanecaʼ sti binni. Tuu nga ca binni ni naquiiñeʼ gacanécabe yaʼ. Laacabe nga cani nuu lade ca binni ridagulisaa, ni zeeda gaca casi ti cuerpu si (Rom. 12:4, 5). Ca apóstol que laaca guniʼcaʼ de dxiiñaʼ ca ora bizeetecaʼ lu Hechos 6:4: «Ne laadu qué ziaana dxí du de iní né du Dios ne de güi du stiidxaʼ». Ximodo nga cayacané ca binnigola ca binni ridagulisaa chuʼ fe sticaʼ naguidxi yaʼ. Pur ca diidxaʼ ni bizeeteʼ ca apóstol ca rudiʼnu cuenta rúnicabe ni ora guiníʼcabe de Stiidxaʼ Dios ne ora guluíʼcabe laacaʼ neza sacaʼ ne gudiicabe conseju laacaʼ. Ne ni zacané laacabe gúnicabe dxiiñaʼ stícabe nga gúʼndacabe Biblia, guni orárcabe ne guyúbicabe guiénecabe ni zeeda lu Biblia. Naquiiñeʼ gúnicabe stipa pur iquiiñecabe ca gracia ni bidii Dios laacabe ne gápacabe ca dendxuʼ ca ne stale guendanayecheʼ (Rom. 12:7, 8; 1 Ped. 5:1-3).
6. Ximodo zanda chinándanu conseju ni zeeda lu Romanos 12:11, textu ra biree tema ni cadúʼndanu riʼ.
6 Pablu laaca guníʼ: «Cadi gácatu nachaabaʼ lu cani gúnitu. Espíritu santu gacané laatu gúnitu cani ne stale gana. Laguni xhiiñaʼ Jiobá casi esclavu» (Rom. 12:11, NM). Pa gudiʼnu cuenta maʼ cadi cayúninu xhiiñaʼ Dios ne stale gana la? zándaca jma jneza guidúʼyanu ximodo cayúʼndanu Stiidxaʼ Dios ne gatigá guinábanu Jiobá espíritu santu stiʼ de guidubi ladxidoʼno. Zacá jma zúninu xhiiñaʼ Jiobá ne stale gana (Luc. 11:9, 13; Apo. 2:4; 3:14, 15, 19). Espíritu santu stiʼ Jiobá bidii stipa ca primé xpinni Cristu que para guiniʼcaʼ «irá enda nandxóʼ ni biʼni Dios» (Hech. 2:4, 11). Zacaca nga ca dxi stinu riʼ, zanda gucaa espíritu santu stiʼ Dios laanu gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios ne gúninu ni ne stale gana.
Cadi gudxíʼbanu laca laanu
7. Xiñee cadi jneza nga gudxíʼbanu laca laanu.
7 (Biindaʼ Romanos 12:3, 16.) Intiica gracia nápanu, nápanu ni «pur enda nachaʼhui sti» Jiobá. Sicaríʼ gudxi Pablu ca xpinni Dios de Corinto: «Nanna du gasti qué zanda guni du de laasi du, sínuque irá ni reeda de Dios» (2 Cor. 3:5). Nga runi, cadi naquiiñeʼ diʼ uguʼnu naróʼ stinu purtiʼ jneza biree xiixa ni bíninu. Naquiiñeʼ gánnanu randa rúninu xhiiñaʼ Dios jneza purtiʼ riguu ndaayaʼ laanu, ne cadi purtiʼ nánnanu stale (1 Cor. 3:6, 7). Apóstol ca laaca guníʼ: «[Cayabeʼ] cada tobi de laatu, cadi udxiiba tu laatu jma que biaʼ naca tu». Nabé risaca nga guiníʼ íquenu jneza ni cayúninu ne chuʼnu nayecheʼ ora gúninu ni na Jiobá. Peru naquiiñeʼ gánnanu cadi guiráʼ diʼ cosa zanda gúninu, zacá qué zácanu casi ca binni ni qué riná gacané stobi laa. Nga runi, naquiiñeʼ gusihuínninu pur modo riníʼ íquenu nácanu binni nuu xpiaaniʼ.
8. Xi zanda gúninu para cadi guiníʼ íquenu nabé nuu xpiaaninu.
8 Cadi naquiiñeʼ diʼ uguʼnu naróʼ stinu pur xiixa ni gúninu, purtiʼ «Dios nga rusiniisi ni» (1 Cor. 3:7). Pablu guníʼ bidii Jiobá «biaʼ fe» iquiiñeʼ cada tobi de ca binni ridagulisaa. Nga runi, lugar de guni crenu jma risácanu que laacabe la? naquiiñeʼ gánnanu pur fe ni gucuaacabe nga rireendú cani rúnicabe. Pablu guníʼ: «Lachuu tobi si casi zeeda tu». Ne lu sti carta ni bicaabe cayábibe laanu cadi gúninu «xiixa para si tidi[n]u lú stobi, nin para chuʼ tu udxiiba laa[n]u», sínuque «cada tobi gaca nadóʼ ne usisaca stobi, ne cadi laca laa» (Fili. 2:3). Dxandíʼ, naquiiñeʼ gúninu stipa para gudiʼnu cuenta zanda guni cada tobi de ca xpinni Cristu xiixa dxiiñaʼ jma jneza que laanu. Pa gúninu zacá la? zacané nga laanu cadi guiníʼ íquenu nabé nuu xpiaaninu. Zándaca cani napa xiixa dxiiñaʼ ni jma risaca ndaaniʼ xquidxi Dios nga cani jma gulábicabe laacaʼ, peru guiranu naquiiñeʼ guiéchenu ora gúninu xiixa dxiiñaʼ ni «huaxiéʼ risaca» ni qué rihuínnipeʼ (1 Ped. 5:5).
Naquiiñeʼ chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si
9. Xiñee bichaaga Pablu ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ne ca ndaa stiʼ ti cuerpu.
9 (Biindaʼ Romanos 12:4, 5, 9, 10). Pablu bichaaga ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu casi ti cuerpu ni napa ique ne napa stale ndaa, ne ique ca nga rabi ca ndaa ca xi gúnicaʼ, zacá nga rúnicani dxiiñaʼ tobi si (Col. 1:18). Cásica gadxé gadxé nga ni runi ca ndaa stiʼ xcuerpu binni la? zacaca nga ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu, «neca stale[cabe]», «ma naca né[cabe] Cristu tobi si», ni naca Xaíque stícabe. Zacagá gudxi apóstol Pablu ca xpinni Cristu de Éfeso: «Zanaxhii saa nu, ti jma rusi gaca né nu Cristu tobi si. Laa nga xaíque stinu. Laanu zeda aca nu casi cuerpu stibe, ne ma gudixhe chaahui be laanu casi nexhe chaahui irá ndaa lu ti cuerpu, ne biʼni be laanu tobi si, casi guiʼdi cada ndaa lu ti cuerpu, para cadi iree cueʼ nu. Pa jneza cayuni cada ndaa de ti cuerpu dxiiña la? jneza zaniisi binni que. Zaqueca laanu, pa cada tobi nu guni nu dxiiña ni gucuaa nu la? ze dxi jma rusi ziuzuhuáʼ chaahui nu ne ziyanaxhii saa nu» (Efe. 4:15, 16).
10. Tu stiidxaʼ naquiiñeʼ guzuubaʼ cani naca de «xcaadxi dendxu».
10 Nécapeʼ cani naca de «xcaadxi dendxu» ca cadi zeeda gácacaʼ ca ndaa stiʼ «cuerpu» stiʼ Cristu la? zanda guiziidicabe stale de modo runi ca ndaa ca dxiiñaʼ (Juan 10:16). Pablu na «gudixhe Dios irá xixé ni xañee [Cristu], ne biʼni laabe xaíque sti ca xpinni be» (Efe. 1:22). Tobi de ca cosa ni gudixhe Jiobá xañee Xiiñiʼ nga cani zeeda gaca xcaadxi dendxuʼ ca. Ne laacabe laaca nuucabe lade «irá ni napa» Xiiñiʼ Dios, cani bisaananebe «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» (Mat. 24:45-47). Nga runi, guiráʼ cani racalaʼdxiʼ guibani sin qué chuʼ dxi gati lu Guidxilayú riʼ naquiiñeʼ gúʼyacaʼ Jesús casi Xaíque sticaʼ. Laaca naquiiñeʼ guzuubacabe stiidxaʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza, ne stiidxaʼ Grupu ni Zaniruʼ stiʼ, ne zaqueca stiidxaʼ ca hombre ni naca binnigola lade ca binni ridagulisaa (Heb. 13:7, 17). Pa gúninu zacá la? zacanenu chuʼ xquidxi Dios tobi si.
11. 1) Xi racané laanu chuʼnu tobi si. 2) Xi xcaadxi conseju bidii Pablu.
11 Rúninu stipa pur chuʼnu tobi si purtiʼ nadxiisaanu (Col. 3:14). Lu capítulo 12 stiʼ Romanos, laaca bizeeteʼ Pablu zacagá ora guniʼbe «laganaxhii saa de idubi ladxidóʼ to» ne ora guniʼbe «laganaxhii saa casi enda biʼchiʼ». Ora guni binni zacá la? racaneni laacaʼ guni respetársaacaʼ. Sicaríʼ guníʼ apóstol ca: «Cada tobi usisaca stobi ne cadi laca laa». Peru naquiiñeʼ gánnanu cadi purtiʼ nadxiinu ti binni qué zábinu laa paraa cuchee. Naquiiñeʼ gúninu stipa pur chuʼ ca binni ridagulisaa nayá. Nga runi, ora guníʼ Pablu gannaxhiisaanu que laaca guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Laucaa ná ni nadxabaʼ, ne lachinanda ni nachaʼhuiʼ».
Guidxaagalunu binni galán
12. Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu de Macedonia que laanu pur gucanecaʼ xcaadxi.
12 (Biindaʼ Romanos 12:13.) Pa nadxiinu ca xpinni Cristu la? zucaa nga laanu chinándanu conseju riʼ: «Ora caquiiñe ca hermanu xiixa, lagacané laacaʼ», ne zudiʼnu laacabe biaʼ nápanu. Nécapeʼ huaxiéʼ cani nápanu la? laaca galán iquiiñenu cani para gacanenu stobi. Sicaríʼ gudxi Pablu ca xpinni Cristu de Macedonia: «Neca huadiʼdi cabe ra nagana peru nayeche nuu cabe. Nga runi neca huaxiéʼ napa cabe peru huadii cabe de idubi ladxidóʼ cabe para acané cabe stobi. Cayabe ni laatu purti nanna dxandí ni. Bidii cabe de idubi ladxidóʼ cabe biaʼ gunda, ne dede ni qué gapa cabe bidii cabe. Nabé ucuá cabe lú du udíʼ du lugar acané cabe ca xcaadxi hermanu [ni nuu Judea]» (2 Cor. 8:2-4). Neca pobre ca xpinni Cristu que la? nabé bidiicabe cani nápacabe xcaadxi binni. Nabé guyuuláʼdxicabe gacanécabe ca xpinni Cristu de Judea ni caquiiñecaʼ ni.
13. Xi riníʼ ca diidxaʼ «lauchagalú cani zeeda de sti ladu».
13 Ca diidxaʼ «lauchagalú cani zeeda de sti ladu» ca riniʼni lu diidxaʼ griegu guyubi binni modo guidxaagalú stobi. Sicaríʼ bitiixhi La Epístola a los Romanos, stiʼ C. E. B. Cranfield ca diidxaʼ ca: «Laguyubi modo [...] guidxaagalutu binni». Ti modo zanda gusihuínninu zinándanu conseju ca nga guni invitarnu tuuxa ti guendaró, ne zacá zusihuínninu nadxiinu binni. Peru pa guyúbirunu ximodo gacanenu xcaadxi la? zadúʼyanu nuu stale ra zanda gacanenu laacabe. Casi pa qué gápanu bueltu o stipa para gúninu ti guendaró para guni invitarnu laacabe la? zanda guni invitarnu laacabe ti nagaʼndaʼ o caadxi café. Pa gúninu zacá, laaca cadxaagalunu laacabe galán.
14. 1) Xi riníʼ ca diidxaʼ biquiiñecabe lu griegu para bitiixhicabe diidxaʼ «lauchagalú». 2) Ximodo zanda gusihuínninu nadxiinu ca binni de sti guidxi ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ.
14 Zadxaagalunu binni galán pa de ladxidoʼno riale gúninu ni. Ca diidxaʼ «lauchagalú» ca lu griegu biquiiñecabe chupa diidxaʼ para guníʼcabe ni, ne ni riníʼcani nga «guendarannaxhii» ne «binni de sti ladu». Ximodo ridúʼyanu ca binni de sti ladu, casi cani zeeda de xiixa guidxi zitu yaʼ. Ca xpinni Cristu ni cayuni stipa para guiziidicaʼ sti diidxaʼ ti gusiidicaʼ ca binni de sti guidxi ni nabeza neza ra rucheechecaʼ diidxaʼ la? laaca cusihuínnicaʼ cadxaagalucaʼ binni galán. Peru cadi guiranu zanda gúninu zacá. Ni zanda gúninu nga iquiiñenu folletu Buenas nuevas para gente de todas las naciones para gacanenu ca binni de sti guidxi, folletu ca rusiidiʼ ni binni de Biblia lu stale diidxaʼ. Ñee huaquiiñeluʼ folletu ca para guiníʼneluʼ tuuxa ora maʼ zigucheecheluʼ diidxaʼ ne bidxeʼluʼ tuuxa binni ni biindaʼ ni la?
Guni sentirnu ni runi sentir binni
15. Ximodo bisihuinni Jesús runi sentir ni runi sentir sti binni casi rieeteʼ lu Romanos 12:15.
15 (Biindaʼ Romanos 12:15.) Conseju ni bidii Pablu lu versículo ca cayabi laanu guni sentirnu ni runi sentir binni. Naquiiñeʼ guizíʼdinu guiénenu binni ne guni sentirnu ni cayuni sentircaʼ, casi ora chuʼcaʼ nayecheʼ o triste. Pa cayúninu xhiiñaʼ Dios purtiʼ espíritu santu cucaa laanu gúninu ni ne stale gana la? zuuyacabe riechenenu laacabe ora nuu xiixa ni cusiecheʼ laacabe ne zianu laacabe pa naná ra cadíʼdicabe. Zacá guca Jesús, laabe biechenebe 70 discípulo stibe ni biseendabe chigucheeche diidxaʼ. Ora gúdxicabe laabe pabiáʼ sicarú modo guyeni laacabe la? «bichá Espíritu Santu ladxidóʼ Jesús de enda nayecheʼ» (Luc. 10:17-21). Peru ora guti xhamígube Lázaro que biinanebe cani cayuunaʼ (Juan 11:32-35).
16. Ximodo zanda gusihuínninu runi sentirnu ni cayuni sentir binni, ne tuu nga cani jma naquiiñeʼ guni zacá.
16 Naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Jesús. Naquiiñeʼ guiechenenu ca xpinni Cristu, peru laaca chúʼnenu laacabe triste ora tiidicabe ra naná. Ni zacané tuuxa xpinni Cristu ni cayuubaʼ ladxidóʼ nga gucaadiáganu laa sin guireʼnu gana ne gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentirbe. Ne zándaca dede gúʼnanu pur ni gábibe laanu (1 Ped. 1:22). Ca binnigola nga cani jma naquiiñeʼ chinándacaʼ conseju stiʼ apóstol Pablu de guni sentircaʼ ni cayuni sentir binni.
17. Xi guiráʼ maʼ bizíʼdinu lu capítulo 12 stiʼ Romanos, ne xidé chiguininu lu sti tema ca.
17 Lu ca versículo stiʼ capítulo 12 stiʼ Romanos ni maʼ bidúʼndanu ca zeeda stale conseju ni zanda chinándanu yanna lu xquendanabáninu ne ora guidxaaganu ca xpinni Cristu. Lu sti tema ca zazíʼdinu ni zeeda lu xcaadxi versículo stiʼ capítulo ca, ni cusiene ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ne gácanu ne ca binni ni cadi naca xpinni Cristu ne cani rucaalú laanu o dede rizanándacaʼ laanu.
Xi bizíʼdinu
• Ximodo zanda gusihuínninu cayacané espíritu santu laanu gúninu xhiiñaʼ Dios ne stale gana.
• Xiñee cadi naquiiñeʼ gudxíʼbanu laca laanu ora cayúninu xhiiñaʼ Dios.
• Ximodo zanda gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir ca xpinni Cristu ne rianu laacaʼ.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]
Xiñee rúninu xhiiñaʼ Dios
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Ximodo zanda gacanenu ca binni de sti guidxi gánnacaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios