CAPÍTULO 15
Bisisaca bixhózeluʼ ne jñaaluʼ ni maʼ nagola
1. Xi nuzáʼbinu bixhózenu ne jñaanu, ne pur nga xi naquiiñeʼ gúninu pur laacabe.
TI HOMBRE ni nuu xpiaaniʼ ni bibani dxiqué guníʼ sicaríʼ: «Bicaadiaga bixhózeluʼ, purtiʼ pur laa nga gúleluʼ, ne cadi guʼnuʼ menu jñaaluʼ purtiʼ si maʼ nagola» (Proverbios 23:22). Zándaca guininu: «¡Qué ziuu dxi guneʼ nga!». Stale de laanu nadxiinu bixhózenu ne jñaanu ne qué rúninu menu laacaʼ. Nánnanu nuzáʼbinu laacabe stale. Ne jmaruʼ si purtiʼ pur laacabe nabáninu. Neca Jiobá nga rudii guendanabani binni la? pa qué ñaca pur laacabe qué ñuʼnu lu Guidxilayú. Gastiʼ sti cosa ni jma risaca ni zanda gudiʼnu laacabe qué xquendanabáninu. Laaca galán guiníʼ íquenu guiráʼ ni bíʼnicabe pur laanu, guyuucabe xizaa, bíʼnicabe stale gastu ne bizaaláʼdxicabe laanu dxi nahuiininu dede beeda gácanu binni huaniisi. Nga runi, jneza nga conseju ni cudii Stiidxaʼ Dios riʼ: «Bizuuba stiidxa [lu griegu laaca riniʼni «bisisaca», «gupa stale respetu»] bixhoʼzo ne jñoouʼ. [...] Pa guni nu zacá la? zabani nu nayecheʼ, ne zabani nu xadxí ndaani guidxilayú riʼ» (Efesios 6:2, 3).
CAQUIIÑEʼ GUIDÚʼYANU XI CAYUNI SENTÍRCABE
2. Ximodo zanda gusihuinni binni rudii xquíxepeʼ «saca bisiniisi» bixhoze ne jñaa laa.
2 Apóstol Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ para ca xpinni Cristu: «Naquiiñe iziidi ca xiiñi cabe [o ca xhiágacabe] gacané laacabe saca bisiniisi cabe laacaʼ, purti nga nga riulaʼdxi Dios guni binni, ne jneza ni» (1Timoteo 5:4). Ora maʼ huaniisi xiiñiʼ binni naquiiñeʼ gusihuínnicaʼ rudiicaʼ xquíxepeʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ne zaqueca bixhozebídacaʼ ne jñaabídacaʼ «saca bisiniisi cabe laacaʼ» né guendarannaxhii, zaqueca pur dxiiñaʼ ni bíʼnicabe ne pur gúpacabe laacaʼ. Ti modo zanda gúnicabe ni nga gánnacabe, cásica guiráʼ binni, ca binni huaniisi ca laaca caquiiñecaʼ guidunaxhiicaʼ ne uguucabe gana laacaʼ, ne caquiiñeʼ gúninu ni nagueenda. Cásica guiranu, laacabe laaca caquiiñeʼ guni sentírcabe rusisácanu laacabe. Caquiiñeʼ guni sentírcabe cadi pur gana si nabánicabe.
3. Ximodo zanda gusisácanu bixhózenu ne jñaanu ne zaqueca bixhozebídanu ne jñaabídanu.
3 Nga runi, para gusihuínninu rusisácanu bixhózenu ne jñaanu ne zaqueca bixhozebídanu ne jñaabídanu naquiiñeʼ gábinu laacabe pabiáʼ nadxiinu laacabe (1 Corintios 16:14). Pa cadi nabezanenu bixhózenu ne jñaanu, naquiiñeʼ gánnanu nabé risaca para laacabe gánnacabe ximodo nuunu. Zanda guiéchecabe pa gucaʼnu ti carta ra nuucabe ni uguu gana laacabe, cuídxinu laacabe pur teléfono o chigánnanu laacabe. Zacá bizaaca ti gunaa de Japón ni láʼ Miyo; dxi nápabe 82 iza bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «Xiiñedxaapaʼ [xheelabe naca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa] rabi naa: “Amá «yené» laadu ra chuudu”. Rábicabe naa xi guiráʼ lugar chécabe ne rudiicabe naa númeru de teléfono ra chichuucabe cada semana. Óraque ruyubeʼ lu ti mapa ca lugar ca ne riniéʼ: “¡Ah, yanna maʼ raríʼ nuucabe!”. Guiráʼ ora rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur bidii naa ti xiiñeʼ ni rizaalaʼdxiʼ naa».
GUDIʼNU NI IQUIIÑECABE
4. Xi costumbre gudixhe ca judíu ni bicaa binni cadi guiá bixhoze ne jñaa ni maʼ nagola.
4 Ñee laaca cusisácanu bixhózenu ne jñaanu nga ora gudiʼnu laacaʼ ni iquiiñecaʼ la? Laaca pue. Ca dxi bibani Jesús lu Guidxilayú riʼ, gudixhe ca xaíque yuʼduʼ que ti costumbre ni na pa tuuxa guiníʼ para Dios nga bueltu stiʼ ne xcaadxi cosa ni napa la? maʼ qué zanda iquiiñeʼ cani para gudii ni iquiiñeʼ bixhoze ne jñaa (Mateo 15:3-6). ¡Qué lica ñácabe ca binni huaniisi! Qué nusiidiʼ ca xaíque yuʼduʼ que binni gusisácacaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ, sínuque bicaacabe laacaʼ cadi gudiicaʼ ni iquiiñeʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Qué racaláʼdxinu gúninu cásica bíʼnicabe ca (Deuteronomio 27:16).
5. Neca ndaaniʼ caadxi guidxi racané gobiernu binni huaniisi, xiñee nuu tiru zanda gusisácanu bixhózenu ne jñaanu ra gudiʼnu ni iquiiñecaʼ.
5 Ndaaniʼ stale guidxi riguixhe gobiernu modo gacané binni huaniisi, casi gudiicabe laacaʼ guendaró, lari gácucaʼ ne ra cuézacaʼ. Ne zándaca rudiicabe laacaʼ bueltu ora gaca jubilarcaʼ. Peru pa guirá xpuéltucabe o qué ugaanda ni la? ca xiiñicabe zanda gúnicaʼ stipa pur gudiicaʼ ni iquiiñecabe ne zacá zusisácacaʼ laacabe. Ne zusihuínnicaʼ cayuni adorarcaʼ Jiobá ora gápacaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ni maʼ huaniisi, purtiʼ laabe nga gudixhestibe familia.
GANNAXHIINU LAACABE NE GÚNINU INTIICA COSA PUR LAACABE
6. Xi huayuni caadxi binni para gacanecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ.
6 Stale xiiñiʼ binni rusihuínnicaʼ nadxiicaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ne rúnicaʼ intiica cosa ora huarácabe. Nuu tu laa riné bixhoze ne jñaa ra lidxi o rindézacaʼ gaxha de laacabe. Xcaadxi rindezanecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Stale biaje ora gúnicabe zacá, ribeendúcabe ni galán ne zaqueca bixhózecabe ne jñaacabe.
7. Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu xi gúninu ante quixhe íquenu chibíʼ bixhózenu ne jñaanu ra lídxinu.
7 Peru nuu tiru ora guni binni casi maʼ bizéʼtenu ca qué riree ni modo gudixhe ique gaca ni. Xiñee yaʼ. Zándaca purtiʼ riguixhe ique guni ni sin guiníʼ ique chaahuiʼ ni dede ante o runi ni purtiʼ si riá laacabe. Biblia na jma jneza gúninu sicaríʼ: «Ti binni nuu xpiaaniʼ la? riníʼ ique ante guni xiixa» (Proverbios 14:15). Guxuíʼlunu raca nagana para jñaanu ni maʼ nagola guibani stubi, ne riníʼ íquenu jma jneza chinenu laabe ra lídxinu. Zusihuínninu nácanu ti binni nuu xpiaaniʼ pa guiníʼ íquenu primeru ca guendarinabadiidxaʼ ni zeeda raríʼ: Xii nga cani dxandíʼ caquiiñebe. Ñee nuu xiixa lugar stiʼ gobiernu o sti lugar ra gacanécabe laabe la? Ñee rápabe gana chindézabe sti ladu la? Pa zacá ni, xi zuni sentirbe yaʼ. Ñee zaxélebe de ca xhamígube la? Ñee ziuube triste pur nga la? Ñee maʼ guninenu laabe de ni cá íquenu gúninu la? Xi zándaca guni sentirnu, guni sentir xheelanu ne ca xiiñinu pa chibíʼ jñaanu ra lídxinu. Pa caquiiñeʼ chuʼ tu guʼyaʼ jñaanu, tu zanda guni ni yaʼ. Ñee zanda gacané xcaadxi laanu guʼyaʼ laabe la? Ñee maʼ guninenu guiráʼ ca binnilídxinu xii nga ni naguixhe íquenu gúninu la?
8. Tuu nga cani zanda guinínenu ante quixhe íquenu modo gacanenu bixhózenu ne jñaanu ni maʼ nagola.
8 Cumu guiráʼ binni nga naquiiñeʼ guʼyaʼ bixhoze ne jñaa ni maʼ nagola la? zándaca galán guidagulisaa guiracaʼ para gúʼyacaʼ ximodo gacanecaʼ laacabe. Laaca zanda guiniʼnécabe ca binnigola ni nuu lade ca binni ridagulisaa o xcaadxi xpinni Cristu ni huadiʼdiʼ ra cadíʼdicabe. Sicaríʼ caguixhená Biblia laanu: «Pa qué güíneluʼ stobi diidxaʼ laasitu la? qué zaca diʼ cani maʼ gudixhe íqueluʼ, peru ra nuu stale tu gudii conseju la? raca cani» (Proverbios 15:22).
GÚNINU STIPA PUR GUIÉNENU NE GACANENU LAACABE
Cadi jneza quixhe binni xi guni bixhoze ne jñaa pa caʼruʼ guiniʼné laacabe ante
9, 10. 1) Neca maʼ nagola bixhózenu ne jñaanu, ximodo naquiiñeʼ guinínenu laacabe. 2) Ximodo naquiiñeʼ gápanu bixhózenu ne jñaanu neca gúninu stale cosa pur laacabe.
9 Zanda gusihuínninu rusisácanu bixhózenu ne jñaanu ni maʼ huaniisi ora gúninu stipa pur guiénenu ne gacanenu laacaʼ. Ora maʼ bioʼxhoʼ binni zándaca gaca nagana para laacaʼ sacaʼ, gocaʼ ne guietenaláʼdxicaʼ xiixa. Zándaca caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacabe. Stale biaje, racalaʼdxiʼ xiiñicabe gapa laacabe ne gudii conseju laacabe. Peru naquiiñeʼ gánnacaʼ cadi ti xcuidi nga caníʼnecaʼ, purtiʼ biaʼ iza napa bixhózecaʼ ne jñaacaʼ maʼ biziidicabe ne maʼ huadíʼdicabe lu stale cosa, ne qué huaquiiñecabe tu guni tender laacabe ne laasicabe huaguixhe íquecabe xi gúnicabe. Laaca zándaca runi sentírcabe galán purtiʼ jneza modo bisiniisicabe xiiñicabe ne maʼ biaacabe sanírucabe lade familia stícabe. Nga runi, zaca nagana para laacabe gudiicabe lugar stobi gabi laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe. Nuu tu ridxiichi ne qué rinacaʼ guʼyaʼ xiiñicaʼ laacaʼ purtiʼ riníʼ íquecaʼ maʼ ca xiiñicaʼ chiguni mandar laacaʼ.
10 Cadi casi zeʼ binni nga zanda guni chaahuiʼ ca guendanagana ni bizéʼtenu ca, peru galán gudiʼnu lugar guni tendércabe laca laacabe ne biaʼ ra gándatiʼ gudiʼnu lugar laacabe quixhe íquecabe xi gúnicabe. Cadi jneza quixhe íquenu xii nga ni jma galán para laacabe pa caʼruʼ guinínenu laacabe. Zándaca qué randa rúnicabe stale cosa purtiʼ maʼ nagólacabe. Nga runi, naquiiñeʼ gudiʼnu lugar gúnicabe cani zándaruʼ gúnicabe. Zándaca guidúʼyanu jma galán ziúʼnenu laacabe pa qué quíxhenu xi guiráʼ gúnicabe. Jma nayecheʼ ziuu bixhózenu ne jñaanu ne laaca ziuʼnu nayecheʼ. Ne pa guidúʼyanu caquiiñeʼ gábinu laacabe gúnicabe xiixa para chúʼcabe galán la? gúninu ni né diidxaʼ nadóʼ, zacá zusihuínninu rusisácanu ne runi respetarnu laacabe. Stiidxaʼ Dios cudii laanu conseju riʼ: «Nezalú ti binni ni maʼ natoope ique naquiiñeʼ guiásaluʼ, ne naquiiñeʼ guiéneluʼ ti binnigola» (Levítico 19:32).
GACA XPIAʼNU GALÁN NÉ LAACABE
11-13. Xi zanda gúninu pur bixhózenu ne jñaanu ora maʼ bióʼxhocaʼ, neca bininacaʼ laanu dxiqué.
11 Nuu tiru raca nagana para binni gusisaca bixhoze ne jñaa purtiʼ cadi galán modo guyuucabe dxiqué. Zándaca dxiqué naguidxi guca ladxidóʼ bixhózecabe ne qué nusihuinni nadxii laacabe, ne jñaacabe guca naduxhuʼ né laacabe ne gunabaʼ gúnicabe puru si ni na. Zándaca dede yanna riuucabe triste, cadxiichirúcabe o nanaruʼ nuucabe purtiʼ qué ñácacaʼ casi ñuuláʼdxicabe. Xi zanda gúnicabe para cadi guni sentírcabe zacá yaʼ.a
12 Ti hombre ni biniisi ndaaniʼ guidxi Finlandia, ni láʼ Basse, guníʼ: «Xpadrastruaʼ guca soldadu stiʼ SS de Alemania nazi. Nabé nagueenda ridxiichibe ne qué raxha íquebe xi gúnibe ngue runi nabé ridxíbidu laabe. Gudíñebe jñaaʼ stale biaje nezaluáʼ. Ti dxi bidxiichinebe naa, ne gúxhabe cinturón xiʼ ndaanibe ne bigázebe ladu nuu hebilla que luaʼ. Nabé nadipaʼ bichéndabe ni luaʼ dede biabaʼ lu cama».
13 Peru naquiiñeʼ guidúʼyanu ca cosa galán ni napa ca binni ni naca zacá. Basse laaca guníʼ: «Nabé bíʼnibe dxiiñaʼ ne rudiibe guiráʼ ni riquiiñeʼ binnilídxidu. Qué ñuu dxi nusihuínnibe nadxiibe naa, peru nannaʼ gudíʼdibe lu stale cosa ni bininá laabe dxi gúcabe nahuiiniʼ. Guladxi jñaabe laabe de ra lidxi dxi nahuiinibe. Nabé gudíndebe ne nahuiinibe guyebe lu guerra. Bineʼ stipa pur bieneʼ laabe, ne qué nugaaneʼ donda íquebe. Dxi maʼ huaniiseʼ guca huarabe ne gucaniáʼ laabe dede biaʼ gúndatiʼ. Biyubeʼ modo gacaʼ nachaʼhuiʼ né laabe casi naquiiñeʼ gaca xiiñiʼ binni dede dxi gútibe, ne zuluaʼsiaʼ zacá bíʼyabe naa».
14. Xi textu zeeda lu Biblia zacané laanu lu guiráʼ ni gúninu, dede né ora gápanu bixhózenu ne jñaanu ni maʼ nagola.
14 Cásica ra lídxinu ne zaqueca sti lugar, naquiiñeʼ chinándanu conseju riʼ: «Laguiá binni ne lagaca nachaʼhui ne laacaʼ. Cadi udxiiba tu laca laatu, lagaca nadóʼ, cadi idxiichi tu neca uyubi cabe uchiichi cabe laatu. Cadi ixhacalaʼdxi saa tu, ne laguni perdonar ni guni stobi laatu. Casi bini perdonar [Jiobá] laatu, zacaca laguni» (Colosenses 3:12, 13).
CANI RUUYAʼ LAACABE LAACA CAQUIIÑEʼ GÁPACAʼ LAACAʼ
15. Xiñee nuu biaje naná raca para binni gapa bixhoze o jñaa.
15 Nagana nga gapa binni bixhoze o jñaa ora huará, purtiʼ nápani stale bieque, naquiiñeʼ ganna binni xii nga ni jma jneza guni para laabe ne riquiiñeʼ ni stale tiempu. Peru ni jma rusiuubaʼ ladxidóʼ binni nga guʼyaʼ modo nuube. Naná nga guʼyaʼ binni bixhoze o jñaa zeʼ dxi jma ziyaca huará, ziguniti xquendabiaaniʼ ne maʼ qué randa runi stubi ni racalaʼdxiʼ. Ti gunaa de Puerto Rico ni láʼ Sandy, guníʼ: «Ndaaniʼ lídxidu, nabé gucané jñaaʼ para gunda guyuu binnilídxidu tobi si. Ngue runi, nabé biuubaʼ ladxiduáʼ ora biiyaʼ cayacanabe. Bizulú bichiitaʼ ñeebe; despué maʼ biquiiñebe ti bastón, de raqué guzabe né ti andadera ne últimu maʼ biquiiñebe ti silla de rueda. Chaahuidugá gucaxiroo xquendahuarabe dede gútibe. Gúpabe cáncer lu dxita ládibe ne gupa xidé guyuu tu biʼyaʼ laabe dxi ne gueelaʼ. Bigázedu laabe, biyáʼnadu laabe ne bíʼndanedu laabe. Nabé nagana guca para naa guuyaʼ jñaaʼ zaqué. Ora bidieeʼ cuenta maʼ cayati jñaaʼ, guizáʼ biinaʼ purtiʼ nabé gunnaxhieeʼ laabe».
16, 17. Xi zanda guni tuuxa ni cayapa bixhoze o jñaa ni huará.
16 Pa zacá cazaacaluʼ, xi zanda gúniluʼ yaʼ. Ni zacané lii nga gúʼndaluʼ Biblia purtiʼ zacá zucaadiágaluʼ Jiobá ne laaca galán guni orarluʼ laabe (Filipenses 4:6, 7). Laaca jneza goloʼ ni gacané xcuérpuluʼ ne guiziiláʼdxiluʼ biaʼ gándatiʼ. Zacá ziuuluʼ nazaaca, zatadxí ladxidoʼloʼ ne zápaluʼ stipa para gúʼyaluʼ binnilídxiluʼ ni huará. Zándaca ziuu biaje zuchaaluʼ modo naguíxheluʼ gúniluʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ lídxiluʼ. Ne pa qué ganda guicaaluʼ vacación la? galán quíxheluʼ xi dxi guiziiláʼdxiluʼ. Nga runi, zanda guiníʼneluʼ sti binni guiaanané bixhózeluʼ o jñaaluʼ ni huará ti gápaluʼ tiempu para guiziiláʼdxiluʼ.
17 Cadi guendaridxagayaa diʼ nga guiníʼ ique ni cayapa bixhoze ne jñaa huaxiéʼ ni cayuni pur laacabe. Peru cadi naquiiñeʼ guni sentirluʼ nápaluʼ donda purtiʼ qué ganda gúniluʼ xcaadxi cosa. Pa cayápaluʼ bixhózeluʼ o jñaaluʼ ni huará, naquiiñeʼ gánnaluʼ qué zanda gúniluʼ ca cosa ca lii si, ne pa caquiiñepeʼ la? zanda gábiluʼ tuuxa gacané lii. Naquiiñeʼ gánnaluʼ cásica cayuuyaluʼ bixhózeluʼ o jñaaluʼ zacaca naquiiñeʼ gúʼyaluʼ xheelaluʼ ne ca xiiñiluʼ ne gápaluʼ lii.
JIOBÁ ZUDII STIPA LAANU
18, 19. Ximodo na Jiobá zacané ca xpinni, ne xi ejemplu rusihuinni rúnibe ni maʼ guniʼbe.
18 Lu Biblia zeeda conseju ni cudii Jiobá cani cayapa bixhoze ne jñaa ni maʼ nagola ni zacané laacaʼ, ne nuuruʼ stiʼ cosa ni cudiibe laacaʼ. Sicaríʼ bicaa ti salmista: «Jiobá nuu gaxha de guiráʼ cani rinabaʼ ruaa laabe, [...] zucaadiágabe ora guinábacaʼ gacanebe laacaʼ, ne zulabe laacaʼ». Jiobá zulá o zapa cani qué gusaana laabe ora tiidicaʼ ra jma nagana (Salmo 145:18, 19).
19 Ti gunaa de Filipinas ni láʼ Myrna, biiyaʼ ximodo gupa Jiobá laa ora biʼyaʼ jñaa dxi guti guidubi xcuerpu pur ti guendahuará ni láʼ apoplejía. Sicaríʼ bicaa Myrna: «Ni jma triste nga gúʼyaluʼ tuuxa ni nadxiiluʼ cayacaná ne qué ganda gabi lii paraa cayuubaʼ laa. Casi ñaca ñuuyaʼ laabe ziyátibe guiiguʼ chaahuidugá ne qué ñanda ñuneʼ gastiʼ para ñacaniáʼ laabe. Stale biaje bizuxibeʼ ne gudxeʼ Jiobá nabé maʼ bidxagaʼ. Biinaʼ casi biinaʼ David dxi gunábabe Jiobá caʼ nisa rieeteʼ lube ndaaniʼ ti rii ne laaca gunábabe laa cadi gusiaandaʼ laabe [Salmo 56:8]. Ne bidii Jiobá naa stipa ni caquiiñeʼ casi bidii stiidxabe zúnibe. Nabé gucanebe naa» (Salmo 18:18).
20. Xi textu de lu Biblia zanda gacané cani cayapa bixhoze ne jñaa ni maʼ nagola neca gueeda gáticabe.
20 Nuu tu huaníʼ ora gapa binni bixhoze o jñaa ni maʼ nagola nabé triste riuucaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ neca gúnicaʼ stipa pur gúʼyacaʼ laabe zedandá dxi zátibe, casi guti jñaa Myrna. Peru cani runi cré Jiobá nánnacaʼ neca gatiʼ binnilídxicaʼ zuuyacaʼ laacabe sti biaje. Sicaríʼ guníʼ apóstol Pablu: «Naa rune cre zusibani Dios gueʼtuʼ, cásica ni nachaʼhui zaqueca ni cadi nachaʼhuiʼ» (Hechos 24:15). Cani maʼ guti bixhoze o jñaa nabé ratadxí ladxidoʼcaʼ gánnacaʼ zabani ca gueʼtuʼ ca sti biaje ne zabánicaʼ ndaaniʼ ti guidxilayú cubi ra «ma qué ziuu ru enda guti» (Apocalipsis 21:4).
21. Xi ribeendú cani rusisaca bixhoze ne jñaa ni maʼ nagola.
21 Ca xpinni Dios nabé nadxiicaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ni maʼ nagola ne rusisácacaʼ laacabe (Proverbios 23:22-24). Zacá ruuyacabe dxandíʼ ni na proverbio riʼ: «Bixhoʼzoʼ ne jñoouʼ ziéchecaʼ, ne ni gupa lii ziuu nayecheʼ» (Proverbios 23:25). Ne cani rusisaca bixhoze ne jñaa ni maʼ nagola laaca rusiéchecaʼ ladxidóʼ Jiobá Dios ne rusisácacaʼ laabe.
a Raríʼ cadi cayeeteʼ de bixhoze o jñaa binni ni bininá xiiñiʼ o biʼniʼ laacabe xiixa ni na ley cadi jneza ne pur nga ñándaca ñeguyoocaʼ.