BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w06 1/5 yaza 21-26
  • Jiobá rusiidiʼ ca pastor ni rapa ca dendxuʼ stiʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Jiobá rusiidiʼ ca pastor ni rapa ca dendxuʼ stiʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Rusiidiʼ ca pastor ni jma nanna laacabe
  • Rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios laacabe
  • Rusiidiʼ «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» laacabe
  • Laguibani jneza ti guʼyaʼ ca xpinni Dios ximodo guibánicaʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • Laatu ca binnigola, lachinanda ejemplu stiʼ Jiobá ne Jesús
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
  • Naquiiñeʼ guiale de ndaaniʼ ladxidoʼno guzúʼbanu stiidxaʼ ca pastor ni nadxii laanu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Ñee rudiʼnu cuenta caquiiñeʼ gusíʼdinu xcaadxi la?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2016
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
w06 1/5 yaza 21-26

Jiobá rusiidiʼ ca pastor ni rapa ca dendxuʼ stiʼ

«Jiobá nga rudii guendabiaaniʼ; de ruaabe riree guendananna ne guendariene.» (PROVERBIOS 2:6.)

1, 2. Xiñee runi ca hombre ni maʼ guyuunisa ca stipa pur gúnicaʼ jma dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa.

NICK, ti binnigola ni maʼ ziné gadxe iza de cayuni dxiiñaʼ riʼ, guníʼ sicaríʼ: «Guizáʼ biecheʼ ora gulícabe naa para gacaʼ binnigola, biiyaʼ dxiiñaʼ riʼ ti guenda ni zacané naa guneʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Stale nga ni nuzaabeʼ laabe pur guiráʼ ni maʼ bidiibe naa. Ne rápapiaʼ gana gacaniáʼ ca bicheʼ ne ca bizanaʼ cásica gucané xcaadxi binnigola naa». Peru neca biecheʼ Nick pur dxiiñaʼ gucuaabe ca laaca bidxíbibe. Laabe guniʼbe: «Caʼruʼ gusaa 30 iza ora bidiicabe dxiiñaʼ riʼ naa, ngue runi bidxibeʼ purtiʼ guníʼ iqueʼ caquiiñeruʼ gannaʼ jma ne guiéneruaʼ xii nga jneza ne ni cadi jneza ti ganda gacaniáʼ ca binni ridagulisaa».

2 Guiráʼ ca hombre ni naca pastor ni bidii Jiobá dxiiñaʼ para gapa ca dendxuʼ stiʼ la? nápacaʼ stale razón para chuʼcaʼ nayecheʼ. Apóstol Pablu bisietenaláʼdxibe ca binnigola de Éfeso xiñee zacá ni ora guniʼbe ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ: «Jma nayeche ni rudii que ni ricaa» (Hechos 20:35). Ca hombre ni maʼ guyuunisa ni raca siervu ministerial ne binnigola la? jma zanda gudiicabe ni nápacabe Jiobá ne gacanécabe ca binni ridagulisaa. Ca siervu ministerial ca racanécabe ca binnigola ca para gúnicabe stale dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gaca neca iquiiñeʼ stale tiempu para laacani. Guendarannaxhii ni nápacabe Dios ne ni nápacabe binni nga rucaa laacabe gúnicabe dxiiñaʼ ni nabé risaca riʼ (Marcos 12:30, 31).

3. Xiñee nuu tu qué riuulaʼdxiʼ gaca siervu ministerial ne binnigola lade ca binni ridagulisaa.

3 Nuu tu qué riuulaʼdxiʼ gaca siervu ministerial ne binnigola, purtiʼ riníʼ íquecaʼ qué zanda diʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Zándaca guiníʼ íquecabe qué gápacabe ca guenda ni caquiiñeʼ para gácacabe ti pastor ni nanna guni xhiiñaʼ jnézapeʼ, cásica guníʼ ique Nick. Ñee laaca zacá riníʼ íqueluʼ la? Pa zacá ni la? nuu razón para guni sentirluʼ zacá, purtiʼ Jiobá zanabaʼ cuenta ca pastor ca pur modo gápacaʼ ca dendxuʼ stibe. Jesús guníʼ: «Ni napa stale gracia jma stale naquiiñe guni, ne ni usaana cabe stale ladxi ná la? jma stale zanaba cabe laa» (Lucas 12:48).

4. Ximodo racané Jiobá ca hombre ni ribibe para gapa ca dendxuʼ stibe.

4 Jiobá qué ribeza diʼ guni ca hombre ni gulibe para gaca siervu ministerial ne binnigola dxiiñaʼ sticaʼ laasicaʼ. Laabe racanebe laacaʼ, cadi para guicaasicaʼ dxiiñaʼ riʼ, sínuque para gúnicaʼ ni jnézapeʼ. Casi bieeteʼ lu tema gudídinu que, Jiobá rudii espíritu santu stiʼ para gacané laacabe gápacabe ca dendxuʼ ca ne stale guendarannaxhii (Hechos 20:28; Gálatas 5:22, 23). Laaca rudiibe guendabiaaniʼ, guendananna, ne guendariene laacaʼ (Proverbios 2:6). Ximodo rúnibe ni yaʼ. Guidúʼyanu chonna modo rusiidiʼ Jiobá ca hombre ni ribibe para gapa ca dendxuʼ stibe.

Rusiidiʼ ca pastor ni jma nanna laacabe

5. Xiñee guca Pedru ne Juan maestru ni guizáʼ nanna gusiidiʼ.

5 Ora apóstol Pedru ne Juan bidxíñacaʼ nezalú Sanedrín, o ca juez ni na binni nuu xpiaaniʼ que la? laacaʼ biiyacaʼ laacabe casi binni ni «huaxiéʼ napa [...] scuela ne iruti naca». Ca apóstol que nánnacaʼ gúʼndacaʼ ne gucaacaʼ, peru qué nizádicabe scuela ra nuu ca maestru ni rusiidiʼ ley stiʼ Dios que. Neca zaqué, Pedru, Juan ne xcaadxi discípulo que bisihuínnicabe nácacabe maestru ni nanna gusiidiʼ, purtiʼ gucanécabe binni ni bicaadiaga laacabe guchaa modo nabani. Ximodo gúcacabe maestru ni guizáʼ nanna gusiidiʼ pa guirutiʼ nácacabe yaʼ. Ora bicaadiaga ca juez que Pedru ne Juan la? «bietenalaʼdxi cabe uzá né ca Jesús» (Hechos 4:1-4, 13). Dxandíʼ nga gucuaacabe espíritu santu, peru laaca bihuinni Jesús bisiidiʼ laacabe ne ca juez ni qué riene chaahuiʼ Stiidxaʼ Dios que bidiicaʼ cuenta zaqué ni (Hechos 1:8). Dxi guzané Jesucristu ca apóstol stiʼ ndaaniʼ guidxilayú riʼ la? cadi bisiidisibe laacaʼ guidxélacaʼ binni nachaʼhuiʼ casi dendxuʼ, sínuque laaca bisiidibe laacaʼ gápacaʼ ca binni que ora gácacaʼ xpinni Dios (Mateo 11:29; 20:24-28; 1 Pedro 5:4).

6. Xi ejemplu gudixhe Jesús ne Pablu de modo zanda gusíʼdinu sti binni.

6 Biasa si Jesús lade gueʼtuʼ, bisiidirube ca binni ni bisaanabe casi pastor (Apocalipsis 1:1; 2:1–3:22). Tobi de laacabe nga Pablu, Jesús gulí laabe ne gucané laabe para gunda bichaabe (Hechos 22:6-10). Pablu bisisaca modo bisiidiʼ Jesús laa ne bisiidibe xcaadxi binnigola guiráʼ ni biziidibe (Hechos 20:17-35). Zanda guininu biquiiñebe stale tiempu ne stipa stibe para bisiidibe Timoteu ti ganda guni xhiiñaʼ Dios sin «ituí lú» (2 Timoteo 2:15). Nabé gunnaxhiisaacabe. Pablu maca guníʼ de Timoteu sicaríʼ: «Pabiáʼ rudxii lú Timoteu dxiiña ne modo huayacané naa ra canayué stiidxa Cristu, casi ñaca xiiñe laa» (Filipenses 2:22). Apóstol Pablu qué nucaadibe Timoteu nin sti binni para ñaca discípulo stibe, sínuque gúdxibe ca bíʼchibe ne ca bizáʼnabe: «Lachinanda ejemplu stinne casi zinanda ejemplu sti Cristu» (1 Corintios 11:1).

7, 8. 1) Xi guleendú ti xpinni Cristu ni rusihuinni galán nga guni ca binnigola ca casi biʼniʼ Jesús ne Pablu. 2) Pora maʼ zanda guzulú ca binnigola ca gusiidicaʼ cani zanda gueeda gaca siervu ministerial ne binnigola.

7 Cásica biʼniʼ Jesús ne Pablu, zacaca runi cani jma xadxí naca pastor, de laacabe riale gusiidicabe ca bíʼchicabe ni maʼ guyuunisa, ne ribeendúcabe ni galán ora rúnicabe ni. Guidúʼyanu ni bizaaca ti xpinni Cristu ni láʼ Chad, ca binnilídxibe gadxé religión laacaʼ ne laabe cadi xadxipeʼ de nácabe binnigola ndaaniʼ xquidxi Dios. Laabe guniʼbe: «Lu guiráʼ ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, stale de ca hombre ni jma xadxí naca binnigola gucanécabe naa para gunda biniiseʼ jma lu Stiidxaʼ Dios. Cumu bixhozeʼ cadi Testigu laa la? ca binnigola riʼ nabé gucuá íquecaʼ gacanecaʼ naa ne beeda gácacabe casi bixhozeʼ. Biquiiñecabe stale tiempu para bisiidicabe naa ximodo gucheecheʼ diidxaʼ ne laaca bisiidicabe naa ximodo guneʼ xhiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa».

8 Casi bidúʼyanu ni bizaaca Chad ca, cani jma xadxí naca pastor ruzulú rusiidicabe cani zanda gueeda gaca siervu ministerial ne binnigola ante guicaacaʼ dxiiñaʼ riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Biblia cayabi ca siervu ministerial ne ca binnigola guibánicaʼ ne chuʼcaʼ galán nezalú Dios ante guicaacabe jma dxiiñaʼ. Stiidxaʼ Dios na: «Naquiiñe ihuinni pa zaquiiñe be para dxiiña ca» (1 Timoteo 3:1-10).

9. Xi naquiiñeʼ guni cani jma xadxí naca binnigola, ne xiñee.

9 Para ganda gúnicabe xhiiñacabe la? naquiiñeʼ guiziidicabe primeru. Casi ti baʼduscuela, pa ñápabe ti examen nagana ne maestru stibe qué nusiidiʼ chaahuiʼ de laani, ñee raʼbuʼ zadíʼdibe ni la? Coʼ, qué zanda diʼ tiidibe ni. Nga rusihuinni naquiiñeʼ guiziidiʼ binni primeru. Yanna, ti maestru ni nanna gusiidiʼ jneza la? qué racanédibe ca baʼduscuela ca para si tiidicaʼ xiixa examen, sínuque rusiidibe laacaʼ gánnacaʼ iquiiñecaʼ ni caziidicaʼ. Zacaca naquiiñeʼ guni ca binnigola ca yanna riʼ, cumu racaláʼdxicabe gacanécabe ca bíʼchicabe ni maʼ guyuunisa la? naquiiñeʼ gusiidicabe laacaʼ xiixa dxiiñaʼ, purtiʼ zacá zacanécabe laacaʼ gápacaʼ ca guenda ni zaquiiñecaʼ ora maʼ guicaacaʼ dxiiñaʼ riʼ. Ne cadi rúnicabe ni para si gapa ca binni riʼ ca dxiiñaʼ ca, sínuque ti ganda gápacaʼ ca dendxuʼ stiʼ Dios jneza (2 Timoteo 2:2). Ca hombre ni maʼ guyuunisa ca laaca naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa ti ganda gápacaʼ ca guenda ni naquiiñeʼ gapa ti siervu ministerial o ti binnigola (Tito 1:5-9). Peru cani jma xadxí naca binnigola naquiiñeʼ gacanécabe ca hombre riʼ para gúnicaʼ ca dxiiñaʼ ca, purtiʼ zacá jma nagueenda zácacaʼ siervu ministerial o binnigola.

10, 11. Ximodo zanda gusiidiʼ ca pastor xcaadxi hombre para gúnicaʼ jma dxiiñaʼ.

10 Ximodo zanda gusiidiʼ cani jma xadxí naca binnigola xcaadxi hombre para gacané ca binni ridagulisaa yaʼ. Primé la? naquiiñeʼ guicá íquecabe gacanécabe laacaʼ, ne zanda gúnicabe ni ora chigucheechenécabe laacaʼ diidxaʼ gatigá ne gacanécabe laacaʼ gánnacaʼ gusiidicaʼ Stiidxaʼ Dios jneza (2 Timoteo 2:15). Cani jma xadxí naca binnigola rábicabe ca bíʼchicabe pabiáʼ riéchecabe ora racanécabe xcaadxi binni ne laaca rábicabe laacaʼ xi runi sentírcabe ora rugaandacabe xiixa ni gudixhe íquecabe ndaaniʼ xquidxi Dios. Laaca rudiicabe conseju laacaʼ ne diidxaʼ nadóʼ para guibánicaʼ jma jneza ti guluiʼcaʼ «ximodo ibani» ca xpinni Dios (1 Pedro 5:3, 5).

11 Ora ti hombre gaca siervu ministerial la? ca pastor ni jma nanna ca rusiidirucaʼ laabe. Sicaríʼ guníʼ Bruce, ti hombre ni maʼ ziné stale iza de naca binnigola, nabe: «Riuuladxeʼ guinieniáʼ tuuxa ni nacubi guca siervu ministerial ne guundaniáʼ laa ca guiʼchiʼ ni rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza ra cá ximodo raca dxiiñaʼ ca. Laaca ridúʼndadu xi naquiiñeʼ gánnabe de dxiiñaʼ stibe, ne riuuladxeʼ guneniáʼ laabe dxiiñaʼ dede ora maʼ zanda gúnibe ni stúbibe». Laga caziidibe gúnibe xhiiñabe la? laaca zanda guiziidibe gápabe ca dendxuʼ stiʼ Dios. Bruce guníʼ xcaadxi diidxaʼ riʼ: «Ora chigannaʼ tuuxa para uguaa gana laa ne ziniáʼ ti siervu ministerial la? racaniáʼ laabe guyúbibe caadxi textu ni gacané ne uguu gana binni o familia ni zigánnadu. Para gaca ti siervu ministerial ti pastor chaʼhuiʼ la? naquiiñeʼ guiziidibe iquiiñebe Stiidxaʼ Dios jneza ti chindá ni guiniʼbe ndaaniʼ ladxidóʼ binni» (Hebreos 4:12; 5:14).

12. Ximodo zanda gusiidiʼ cani jma xadxí naca pastor ca cani deruʼ guca binnigola.

12 Cani nacubi guca pastor la? laaca galán nga chuʼ tu gacaneruʼ laacabe. Nick, hombre ni maca bizéʼtenu que guníʼ: «Ni jma gucané naa nga ni biziideʼ de chupa hombre ni jma xadxí nácacaʼ binnigola. Ca hombre riʼ guizáʼ nánnacaʼ ximodo gaca ca dxiiñaʼ ca jma jneza. Nabé bicaadiágacabe naa ne guleecabe tiempu para biiyacabe pa zanda iquiiñeʼ xiixa ni gabeʼ laacabe, neca laacabe gadxé modo gúʼyacabe ni. Biziideʼ stale ora biiyaʼ que riguucabe naróʼ stícabe, ne laaca biziideʼ de laacabe ora biiyaʼ gucanécabe ca bíʼchicabe ne ca bizáʼnacabe ne stale respetu. Ca binnigola riʼ bisiidicaʼ naa pabiáʼ risaca nga gannaʼ iquiiñeʼ Biblia jneza ora guneʼ chaahueʼ xiixa guendanagana ne ora uguaa gana binni».

Rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios laacabe

13. 1) Xi caquiiñeʼ ganna tuuxa para gaca ti pastor ni nanna gusiidiʼ jneza. 2) Xiñee guníʼ Jesús: «Cadi naa diaʼ gudixhe ni rusiideʼ».

13 Lu Biblia, Stiidxaʼ Dios la? zeeda ca ley, ca conseju ne ca ejemplu ni caquiiñeʼ ganna ti pastor «ti iziidi chaahui [...] para ganda guni irá ni riree ndu» (2 Timoteo 3:16, 17). Zándaca tuuxa hombre nabé guzá scuela, peru ni zuni laabe ti pastor ni nanna gusiidiʼ nga guiráʼ ni guiziidibe lu Stiidxaʼ Dios ne modo iquiiñebe cani. Guiníʼ íquenu Jesús. Laabe nga ti pastor ni jma nanna, guizáʼ riene ne napa stale guendabiaaniʼ para gapa ca dendxuʼ stiʼ Dios, ne qué huayuu dxi chuʼ sti hombre casi laabe ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Peru laabe qué nusiidibe ca dendxuʼ stiʼ Jiobá ni na íquebe, purtiʼ guniʼbe: «Cadi naa diaʼ gudixhe ni rusiideʼ, sínuque rusiide ni gudixhe ni biseenda naa». Xiñee guniʼbe Bixhózebe ni nuu guibáʼ nga gudixhe ni bisiidibe yaʼ. Laca laabe bisiénebe ni ora guniʼbe: «Ni riníʼ de laa si la? ruyubi usisaca binni laa» (Juan 7:16, 18).

14. Xi runi ca pastor ca ti cadi gusisaca binni laacaʼ.

14 Ca pastor ni ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios la? qué ruyúbicaʼ gusisaca binni laacaʼ. Ora gudiicabe conseju ne guiníʼcabe xiixa para uguucabe gana tuuxa la? cadi ndaaniʼ íquecabe ribeecabe ca conseju ca, sínuque lu Stiidxaʼ Dios. Nánnacabe naquiiñeʼ gacanécabe ca dendxuʼ ca para guiníʼ íquecaʼ casi riníʼ ique Cristu, cadi casi modo riníʼ íquecabe (1 Corintios 2:14-16). Guiníʼ íquenu de ti binnigola ni cayacané ti guendaxheelaʼ para gaca chaahuiʼ xiixa guendanagana ni nápacaʼ. Xi zaca pa ora gudiibe conseju iquiiñebe modo huabánibe ne cadi ca conseju stiʼ Biblia nin cani zeeda lu ca guiʼchiʼ ni rudii «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» yaʼ (Mateo 24:45). Zándaca ora gudiibe conseju nabé guiniʼbe de ca costumbre ni runibiaʼbe ne gúnibe zacá purtiʼ huaxiéʼ nánnabe. Dxandíʼ, nuu costumbre cadi málupeʼ, ne zándaca binnigola ca nanna xi naquiiñeʼ guni binni para guibani galán pur modo huabani. Peru ca dendxuʼ ca jma zabeenducaʼ ni galán pa ca pastor ca gábicaʼ laacabe naquiiñeʼ gucaadiágacabe stidxi Jesús ne ni na Jiobá, ne cadi chinándacabe ni na ique binni o xiixa costumbre ni maʼ biaʼ binni guni (Salmo 12:6; Proverbios 3:5, 6).

Rusiidiʼ «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» laacabe

15. Xi dxiiñaʼ bidii Jesús «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza», ne xiñee dede nagasi cayúnicabe dxiiñaʼ riʼ jneza.

15 Apóstol Pedru, Juan ne Pablu gúcacaʼ pastor ni guyuu lade grupu ni gulee lá Jesús «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza». Ca biʼchiʼ ne bizaʼnaʼ Jesús ni bibí ni nabániruʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ nga ca binni nuu lade grupu ca, ne laacabe cabézacabe guni mandarnécabe Jesús guibáʼ (Apocalipsis 5:9, 10). Lu ca últimu dxi stiʼ guidxilayú riʼ, ca biʼchiʼ ne ca bizaʼnaʼ Cristu ni nabani yanna riʼ zeʼ dxi jma zixiéʼcabe. Peru dxiiñaʼ ni bisaanané Jesús laacabe de gucheechecabe diidxaʼ ante guinitilú guidxilayú riʼ la? maʼ yendani ra nuu jma binni. Ne dede nagasi mozo ni nuu xpiaaniʼ ca cayuni dxiiñaʼ riʼ jneza. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ bisiidicabe caadxi binni ni nuu lade grupu ni láʼ «xcaadxi dendxuʼ» para gacané laacabe gucheechecabe diidxaʼ ne gusiidicabe binni (Juan 10:16, NM; Mateo 24:14; 25:40). Ca dxi stinu riʼ, ca dendxuʼ ca nga cani jma cayuni dxiiñaʼ riʼ ne cadi cusaanacaʼ de gúnicaʼ ni.

16. Ximodo rusiidiʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ ca hombre ni ricaa jma dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá.

16 Ximodo rusiidiʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ ca yaʼ. Lu primé siglu que la? caadxi de ca binni ni guyuu lade grupu ni láʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ que gucuaacabe dxiiñaʼ de gusiidicabe ne guiníʼcabe tu zanda gaca pastor, ne cani beeda gaca pastor que bisiidicaʼ ca dendxuʼ que (1 Corintios 4:17). Zaqueca yanna riʼ. Grupu ni Zaniruʼ ca nga caadxi binnigola ni bibí ni riníʼ pur mozo ni nuu xpiaaniʼ, laacabe ribícabe hombre para gusiidiʼ ne guiníʼ tu zanda gaca siervu ministerial ne binnigola ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú. Grupu ni Zaniruʼ riʼ laaca nápacabe scuela para gusiidicabe ca Grupu de Binnigola ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ raca Betel (Comités de Sucursal). Laaca nuu scuela para ca binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa, ne para ca binnigola ne ca siervu ministerial ti guiziidicaʼ gápacaʼ ca dendxuʼ ca jnézapeʼ. Laaca riziidirúcabe pur ca carta ni ricaacabe ne lu xcaadxi tema ni reeda lu revista Torre stiʼ ni rapa ne xcaadxi guiʼchiʼ casi libru Organizados para hacer la voluntad de Jehová.a

17. 1) Xi biʼniʼ Jesús ni rusihuinni dxandíʼ nánnabe zuni mozo ni nuu xpiaaniʼ ca dxiiñaʼ ni bidiibe laa. 2) Ximodo rusihuinni ca pastor ni nuu ndaaniʼ xquidxi Dios dxandíʼ nga ni na mozo ni nuu xpiaaniʼ ca.

17 Jesús nanna dxandíʼ zuni mozo ni nuu xpiaaniʼ ca dxiiñaʼ ni maʼ bidiibe laa, nga runi maʼ bisaanabe ca dxiiñaʼ riʼ lu nacaʼ ti gúnicaʼ ni na Dios lu Guidxilayú riʼ (Mateo 24:47). Cani naca pastor rusihuínnicaʼ dxandíʼ nga ni na mozo ni nuu xpiaaniʼ ca ora rúnicabe guiráʼ ni rusiidiʼ Grupu ni Zaniruʼ ca. Dxandipeʼ racanécabe chuʼ ca dendxuʼ ca tobi si ora rusiidicabe xcaadxi de laacaʼ para gúnicaʼ jma dxiiñaʼ, ora rudiicabe lugar gusiidiʼ Stiidxaʼ Dios laacabe ne ora rinándacabe ca conseju ni rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ. Ñee cadi dxandíʼ rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur gusiidiʼ ca hombre ni rizaalaʼdxiʼ gacané cada tobi de ca binni ridagulisaa riʼ la?

[Cani cá ñee yaza]

a Stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

Xi guicábiluʼ

• Ximodo rusiidiʼ cani jma xadxí naca pastor ndaaniʼ xquidxi Dios xcaadxi hombre.

• Xiñee qué rusiidiʼ ca pastor ca ni na íquecaʼ.

• Ximodo rusihuinni ca pastor ca dxandíʼ nga ni na mozo ni nuu xpiaaniʼ, ne xiñee rúnicabe ni.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir