Ca binni ni zidiʼdiʼ si ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ
«Irá cabe [...] uníʼ cabe cadi ndaani guidxilayú ri nga xquidxi cabe sínuque zidiʼdi si cabe ndaani ni.» (HEB. 11:13)
1. Casi modo guníʼ Jesús, ximodo naquiiñeʼ guʼyaʼ ca discípulo stibe guidxilayú malu riʼ.
SICARÍʼ guníʼ Jesús de ca discípulo stiʼ: «[Nuucabe] ndaani guidxilayú riʼ», peru laaca guniʼbe: «Cadi zinanda cabe guidxilayú, casi naa laca cadi zinanda guidxilayú» (Juan 17:11, 14). Né ca diidxaʼ ca bisihuínnibe ximodo naquiiñeʼ guʼyaʼ cani dxandíʼ xpínnibe guidxilayú malu ra cayuni mandar Binidxabaʼ riʼ (2 Cor. 4:4). Dxandíʼ zabánicabe ndaaniʼ ni, peru qué ziuu dxi chinándacabe ni. Nga runi na Biblia zácacabe «casi ni canazá xquidxi binni» (1 Ped. 2:11).
Bibánicabe «casi ni canazá xquidxi binni»
2, 3. Ximodo nga bibani Enoc, Noé, Abrahán ne Sara «casi ni canazá xquidxi binni».
2 Ca xpinni Jiobá ni bibani dxiqué bisihuínnicaʼ gadxé laacaʼ de ca binni ni bibani tiempu sticaʼ, ne ngaca nga runi ca xpínnibe ni nabani yanna. Ante guiaba Nisaguié naroʼbaʼ que, Enoc ne Noé «[guzanecaʼ] Dios ni dxandíʼ» (Gén. 5:22-24; 6:9). Qué nidxíbicabe ora guníʼcabe zanitilú guiráʼ ca binni malu ni biʼniʼ ni na Binidxabaʼ tiempu bibánicabe (biindaʼ 2 Pedro 2:5 ne Judas 14, 15). Neca guyuucabe lade binni qué iquiiñeʼ, guzanécabe Jiobá. Nga runi na Biblia «uyuulaʼdxi Dios ni biʼni» Enoc, ne laaca riniʼni guca Noé tuuxa «ni qué gapa donda lade cani bibaninebe» (Heb. 11:5; Gén. 6:9).
3 Abrahán ne Sara bizuubacaʼ diidxaʼ ora gudxi Dios laacaʼ gusaanacaʼ xquídxicaʼ, Ur, ra nabeza ca caldeu. Neca galán nabánicabe raqué, peru bisaanacabe ni para chindézacabe sti lugar ra qué runibiáʼcabe (Gén. 11:27, 28; 12:1). Pablu guníʼ «bini cre [Abrahán] Dios, nga runi bizuuba stiidxaʼ. Biree de xquidxi sin ganna paraa cheʼ, ucuaa neza, uyé guidxi ni gudxi Dios laa zudii laa ne ca xiiñiʼ. Ne neca casi ñaca nuu be xquidxi binni, peru biaana be ndaani guidxi ni ma gudxi Dios laabe zudii laabe que. Biaana be raqué purti bini cre be Dios, neca ndaani carpa si uleza be, ne zaqueca uleza ca xiiñi be, Isaac ne Jacob, purti ne laaca bidii stiidxa Dios» (Heb. 11:8, 9). De raqué guníʼ Pablu de ca xpinni Jiobá que: «Irá cabe guti cabe runi cre ru cabe Dios. Neca caʼru icaa cabe ni bidii stiidxa Dios zudii laacabe, peru casi ñaca biiya cabe ni de zitu ne bieche né cabe ni. Ne uníʼ cabe cadi ndaani guidxilayú ri nga xquidxi cabe sínuque zidiʼdi si cabe ndaani ni» (Heb. 11:13).
Gudixhenácabe ca israelita
4. Ximodo gudixhená Jiobá ca israelita ante gudiibe laacaʼ layú sticaʼ.
4 Ra gudiʼdiʼ dxi bidale ca binni ni za de Abrahán ne beeda gácacaʼ ti guidxi naroʼbaʼ ni biree lá Israel. Bidii Dios laacabe stale ley ni naquiiñeʼ chinándacabe ne laaca bidii laacabe layú ra guibánicabe (Gén. 48:4; Deu. 6:1). Peru cadi naquiiñeʼ gusiaandacabe Jiobá, Xpixuaanaʼ guidxi que (Lev. 25:23). Zanda guininu casi ora ñeeda gácacabe xpiuuzabe ne naquiiñeʼ gúnicabe guiráʼ ni racalaʼdxiʼ Jiobá. Ne laaca naquiiñeʼ guietenaláʼdxicabe «cadi pan si nga guibaniné binni»; cadi naquiiñeʼ gusiaandacabe Jiobá purtiʼ si maʼ nápacabe stale cosa risaca (Deu. 8:1-3). Ngue runi, ante guicaacabe layú que, gudixhená Dios laacabe: «Ora maʼ uguu Jiobá lii lu layú ni gúdxibe ca bixhoze gólaluʼ Abrahán, Isaac ne Jacob gudiibe lii, guidxi naroʼbaʼ ne sicarú ni cadi lii bicuiluʼ, ne yoo ni dxátipa de stale cosa sicarú ni cadi lii bichaluʼ, ni napa bizé ni cadi lii gundaaluʼ, ni napa lubáʼ uva ne yaga olivo ni qué nuzuhuaaluʼ, ne ora maʼ gudoloʼ dede guidxá ndaaniluʼ, gupa lii para cadi gusiaandaluʼ Jiobá» (Deu. 6:10-12).
5. Xiñee bidxiideche Jiobá Israel, ne xi guidxi cubi biyúbibe para laabe.
5 Jneza ngue ni gudxi Jiobá laacabe. Gudiʼdiʼ si stale iza, tiempu bibani Nehemías, nabé bituilú caadxi levita ora bietenaláʼdxicaʼ ni biʼniʼ ca israelita biuusicaʼ lu Layú ni Bizabiruaa Dios. Dxi maʼ nuucabe ndaaniʼ ca yoo sicarú stícabe ne gúpacabe guendaró galán ne stale vinu, bizulú gudócabe ne guyuucabe nayecheʼ, dede bisiaandacabe Jiobá. Dede bicaalúcabe Dios ne biiticabe cani riguixhená ni biseendabe para uguu jneza laacaʼ. Ngue runi, bisaana Jiobá laacabe lu náʼ ca xhenemígucabe (Neh. 9:25-27; Ose. 13:6-9). Gudiʼdiʼ si stale siglu, dxi nuu ca judíu lu náʼ Roma, laaca qué ñuni crecaʼ pa Jesús nga Mesías ni nexheʼ gueeda ne dede biiticaʼ laabe. Bidxiideche Jiobá laacabe ne biyubi sti guidxi cubi para laa: «Israel stiʼ Dios» (Gál. 6:16, NM; Mat. 21:43; Hech. 7:51, 52;).
«Cadi zinanda cabe guidxilayú»
6, 7. 1) Ximodo nusiéneluʼ ni guníʼ Jesús de modo naquiiñeʼ guibani ca discípulo stiʼ. 2) Xi conseju bidii Pedru ca xpinni Cristu ni rusihuinni gadxé laacaʼ de binni ni nuu lu náʼ Binidxabaʼ.
6 Casi bidúʼyanu ra bizulú tema riʼ, Jesucristu nga Xaíque stiʼ ca binni ridagulisaa, ne laabe biʼniʼ mandarbe ca xpínnibe cadi gácacaʼ tobi si né ca binni ni naaze dxiichiʼ Binidxabaʼ laacaʼ. Ante gátibe, gúdxibe ca discípulo stibe: «Pa ñaca de [guidxilayú riʼ] laatu la? ñanaxhii cabe laatu, peru ma ulee laatu de lade cabe, nga runi nanalaʼdxi cabe laatu, purti cadi de [guidxilayú riʼ] laatu» (Juan 15:19).
7 Gudiʼdiʼ si tiempu, maʼ guyuu stale xpinni Cristu guiráʼ ra runi mandar ca romanu. Peru ca xpinni Cristu cadi naquiiñeʼ diʼ gácacaʼ casi ca binni que. Napa xidé gucaanácabe modo nabánicaʼ. Gudiʼdiʼ si biaʼ treinta iza de guti Jesús, bicaa apóstol Pedru ca diidxaʼ riʼ ra nuu ca xpinni Cristu ni nabani ra runi mandar Roma: «Hermanu ni nadxiee caʼ, laatu nuu tu ndaani guidxilayú casi ni canazá xquidxi binni. Nga runi rinaba laatu cadi ucaa ique tu ni cadi jneza, purti irá nga riguba yu laatu ladu initilú xhialma tu. Lasá jneza lade cani qué runi cre Dios» (1 Ped. 1:1; 2:11, 12).
8. Xi guníʼ ti hombre ni rucaa historia de modo bisihuinni ca xpinni Cristu qué ñácacaʼ casi binni guidxilayú.
8 Ca xpinni Cristu ni bibani tiempu biʼniʼ mandar Roma, bisihuínnicaʼ dxandíʼ bibánicaʼ «casi ni canazá xquidxi binni». Ti hombre ni rucaa historia guníʼ: nabé guzananda binni laacabe ne bíʼnicaʼ ni stale biaje. Laaca guníʼ binni qué runi crécabe Dios, purtiʼ qué riuucabe lu ca costumbre ne modo runi adorarcaʼ ndaaniʼ religión sticaʼ. Laaca guníʼ binni «rixhacalaʼdxiʼ [ca xpinni Cristu] binni de sti raza», purtiʼ qué ridaagucabe binni lu ca saa ni rúnicaʼ ra runi adorarcaʼ sti dios ne purtiʼ qué rápacabe jnadxiicabe cásica laacaʼ (Historia del cristianismo, ni bicaa Kenneth Scott Latourette).
Cadi guibáninu para si iquiiñenu ni nuu ndaaniʼ guidxilayú
9. Laanu cani dxandíʼ xpinni Cristu, ximodo rusihuínninu qué rixhacaláʼdxinu binni de sti raza.
9 Yanna, ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu «irá ni nadxaba ni nuu ndaani guidxilayú riʼ» yaʼ (Gál. 1:4). Cásica biʼyaʼ ca primé xpinni Cristu ni. Nga runi, nuu tiru riníʼ binni mal de laanu ne raca nanaláʼdxicaʼ laanu. Peru qué «rixhacalaʼdxiʼ [ca xpinni Cristu] binni de sti raza». Ni rúninu nga riuunu ra nuu guiráʼ binni de yoo pur yoo ne rúninu stipa para gusíʼdinu laacaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán de Reinu stiʼ Dios. Xiñee rúninu ni yaʼ. Purtiʼ nadxiinu laacabe (Mat. 22:39; 24:14). Rucheechenu stiidxaʼ Reinu purtiʼ nánnanu maʼ bisaana Jiobá Reinu riʼ lu náʼ Cristu ne mayaca gunitilube guiráʼ ca gobiernu malu nuu yanna, ne gueedanebe ti guidxilayú cubi ra qué ziuu «enda nadxabaʼ» (Dan. 2:44; 2 Ped. 3:13).
10, 11. 1) Ximodo riquiiñenu caadxi cosa ni nuu lu guidxilayú riʼ. 2) Ximodo nga qué runi ca xpinni Cristu ni runi binni guidxilayú.
10 Maʼ xhupa xhonna gubidxa si nga nuu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ. ¡Mayaca guinitilú ni! Nga runi, laanu, cani nácanu xpinni Jiobá, nánnanu cadi yanna diʼ nga tiempu para guicá íquenu gápanu stale cosa risaca lu guidxilayú riʼ. Qué riaandaʼ diʼ laanu ca diidxaʼ guníʼ Pablu riʼ: «Hermanu caʼ, ndi nga ni cayabe laatu. Ma huaxiéʼ dxi riaadxa laanu. Nga runi [...] cani rizíʼ la? guni sica cadi sti cazíʼ. Ne cani caquiiñe de ni nuu ndaani guidxilayú ri la? cadi para nga si ibani caʼ. Purti ma cadiʼdi guidxilayú caduʼya nu riʼ» (1 Cor. 7:29-31). Yanna laanu, ca xpinni Cristu, ximodo riquiiñenu guidxilayú riʼ yaʼ. Ra riquiiñenu cani nuu luni, casi Internet, para ganda gusíʼdinu binni de guiráʼ ladu ni zeeda lu Biblia ne rúninu ni lu stale diidxaʼ. Laaca rúninu dxiiñaʼ para guidxélanu ni guidoʼno, para gápanu xcaadxi ni caquiiñenu ne rizinu cani riquiiñenu guiráʼ dxi. Peru qué rúninu tirá pur gápanu jma bidxichi ne chuʼnu xizaa pur gápanu guiráʼ ni riuuláʼdxinu, purtiʼ cadi laa diʼ cani nga ni jma risaca (biindaʼ 1 Timoteo 6:9, 10).
11 Ca xpinni Dios rusihuínnicaʼ cadi zinándacaʼ guidxilayú riʼ ora riníʼ ique chaahuicaʼ pa caquiiñepeʼ checaʼ scuela roʼ. Stale tu riníʼ ique naquiiñeʼ cheʼ binni scuela roʼ para ganda guidxela ti dxiiñaʼ galán ne guni ganar stale bidxichi. Peru laanu qué riníʼ íquenu casi ca binni ca purtiʼ nánnanu zidídisinu ndaaniʼ guidxilayú riʼ. Cadi cá íquenu guyúbinu «cosa risaca para» laanu (Jer. 45:5; Rom. 12:16). Cumu discípulo stiʼ Cristu la? pur nga rinándanu ca diidxaʼ riʼ: «Laguuya gá laatu ne enda ruyubi gapa bidxichi, purti cadi nga si nga enda nabani sti binni» (Luc. 12:15). Pa nahuiiniluʼ ne xpinni Cristu lii la? gudixhe ique gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Ne guyúbiluʼ xiixa dxiiñaʼ para guni ganarluʼ ni jma si caquiiñeluʼ, purtiʼ ni jma risaca nga gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá «de idubi naca ladxidóʼ loʼ, idubi xhialma luʼ, idubi xquenda biaani luʼ, ne irá stipa stiuʼ» (Luc. 10:27). Zacá zanda gápaluʼ cosa «risaca nezalú Dios» (Luc. 12:21; biindaʼ Mateo 6:19-21).
Cadi chúʼpenu xizaa pur cani riquiiñenu lu xquendanabáninu
12, 13. Ximodo rusihuinni ca xpinni Cristu ni zinanda conseju stiʼ Mateo 6:31-33 maʼ gadxé laacaʼ de binni guidxilayú.
12 Sti cosa ni rusihuinni gadxé laanu de binni ni zinanda guidxilayú riʼ nga qué ricá íquenu gápanu stale bidxichi. Laanu rinándanu conseju bidii Jesús ca discípulo stiʼ ra na: «Nga runi cadi chuʼ tu xizaa ne cadi na tu: “Xi idóʼ no, o xi idéʼ nu, o xi gacu nu yaʼ.” Purti nga nga ni ruyubi ca binni ni qué runibiáʼ Dios, peru ma nanna Bixhoze tu ni nuu ibáʼ xi irá cayaadxa laatu. Peru [cadi gusaanatu de guyúbitu primeru reinu stiʼ Dios ne gúnitu ni jneza ni rinabaʼ Dios laatu], ne óraque zudii laatu cani riuu tu xizaa pur laa» (Mat. 6:31-33). Stale de ca xpinni Dios nánnacaʼ rudii Bixhózenu ni nuu guibáʼ laanu guiráʼ ni caquiiñenu pur guiráʼ ni huadídinu.
13 «Dxandí ricu ca xpinni Cristu, pa guieche né ca biaʼ napa si caʼ.» (1 Tim. 6:6.) Maʼ gadxé conseju ca ne cani riníʼ ique binni guidxilayú. Guininu ti ejemplu, ora richaganáʼ tuuxa de cani nahuiiniʼ, racaláʼdxicaʼ gápacaʼ guiráʼ xixé cosa dede primé ca dxi guichaganacaʼ. Casi gápacaʼ lídxicaʼ ne chuʼ guiráʼ ni iquiiñecaʼ ndaaniʼ ni, gápacaʼ ti carru galán ne ca aparatu de biaaniʼ ni jma nacubi caree. Peru laanu, ca xpinni Cristu, cumu nánnanu zidídisinu ndaaniʼ guidxilayú riʼ la? rápanu biaʼ zanda guibaninenu. Galán nga guidúʼyanu stale de ca xpinni Cristu qué riguítecaʼ tiempu sticaʼ ne xpuéltucaʼ lu ca cosa ca, sínuque riquiiñecabe cani para gucheechecabe stiidxaʼ Reinu né stale gana. Nuu xcaadxi nácacaʼ precursor, betelita, binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa o misioneru. ¡Nabé riechenenu ca xpinni Cristu riʼ pur ca dxiiñaʼ nadipaʼ ni rúnicabe ndaaniʼ xquidxi Jiobá!
14. Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ hombre ni yenduu biní que.
14 Xi zazaaca pa «jma cá ique[nu] ximodo ibani[nu] ndaani guidxilayú riʼ» yaʼ. Maʼ qué zúninu xhiiñaʼ Jiobá ne stale gana, nga nga ni bisihuinni Jesús ora guníʼ ejemplu stiʼ hombre ni yenduu biní que (Mat. 13:22). Xi zacané laanu para cadi guiábanu lu trampa ca yaʼ. Chuʼnu nayecheʼ né ni caquiiñesinu ti guibáninu casi ni canazá xquidxi binni ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ. Nga zacané laanu «guʼya [nu] ni jneza si», o guuyadxinu ti lugar si. Zacá jma zacá íquenu guni adorarnu Dios ne gúninu xhiiñaʼ Reinu primeru lu xquendanabáninu (Mat. 6:22).
«Canitilú guidxilayú»
15. Xi guníʼ apóstol Juan de guidxilayú riʼ.
15 Tobi de ca razón jma risaca ni nápanu casi xpinni Cristu para guibáninu «ndaani guidxilayú casi ni canazá xquidxi binni» nga purtiʼ nánnanu maʼ huaxiéʼ dxi cayaadxaʼ para guinitilú guidxilayú riʼ (1 Ped. 2:11; 2 Ped. 3:7). Zusihuínninu runi crenu ca diidxaʼ ca pur cani quixhe íquenu gúninu, pur cani racaláʼdxinu gápanu ne pur cani quixhe íquenu ugaandanu lu xquendanabáninu. Apóstol Juan gudxi ca xpinni Cristu cadi gannaxhiicaʼ guidxilayú ne guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ni purtiʼ «canitilú guidxilayú ne irá ni nuu ndaani ni que, peru qué ziuu dxi initilú ni guni ni na Dios» (1 Juan 2:15-17).
16. Ximodo rusihuínninu maʼ nuunu ndaaniʼ ti guidxi ni guleechú Jiobá lu guidxilayú riʼ.
16 Ndiʼ nga ni gudxi Jiobá ca israelita pa guzuubacaʼ stiidxabe: «Dxandipeʼ zeeda gácatu guidxi stinneʼ ni nabé risaca de lade guiráʼ ca guidxi ni nuu» (Éxo. 19:5). Biaʼ dxi bizuubaʼ guidxi que stiidxaʼ Dios, bihuinni gadxé modo runi adorárcabe ne gadxé modo bibánicabe. Yanna riʼ laaca maʼ guleechú Jiobá ti guidxi para laa ne maʼ gadxé laacabe de guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Biblia cayabi laanu «usaana nu irá ni bini nu dxi caʼru gunibiáʼ nu laabe, ne irá ni riulaʼdxi binni guidxilayú guni, ti ma cadi ibani nu ndaani guidxilayú ri modo na ique nu, sínuque modo riulaʼdxi be, laga cabeza nu enda nayeche uníʼ be udii be laanu, o zanda gabi nu dxi iduʼya nu enda nandxóʼ guedané Jesucristu [...]. Laa bidii xpida pur laanu para bilá laanu de lu ná enda nadxabaʼ, ne bisiá laanu para gaca nu xpinni peʼ ne icá ique nu guni nu ni jneza» (Tito 2:11-14). Ndaaniʼ guidxi riʼ nuu ca xpinni Cristu ni bibí ne millón de «xcaadxi dendxu» stiʼ Jesús ni cayacané laacabe (Juan 10:16).
17. Xiñee ziuu cani bibí ne xcaadxi dendxuʼ nayecheʼ pur bibánicaʼ casi ni canazá xquidxi binni ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ.
17 «Enda nayeche» stiʼ ca xpinni Cristu ni bibí nga guni mandárnecaʼ laabe guibáʼ (Apo. 5:10). Ne xcaadxi dendxuʼ ca cabézacaʼ guibánicaʼ lu Guidxilayú riʼ sin gáticaʼ. Dxi maʼ gaca ni na ca diidxaʼ ca maʼ qué zácacabe casi ni canazá xquidxi binni ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ. Zápacabe yoo sicarú, zápacabe stale guendaró ne ni guécabe (Sal. 37:10, 11; Isa. 25:6; 65:21, 22). Qué ziuu dxi gusiaandacabe Jiobá casi bisiaandaʼ ca israelita laabe, purtiʼ nánnacabe Jiobá nga cudii laacabe guiráʼ ni nápacabe, Dios stiʼ Guidxilayú riʼ (Isa. 54:5). Ca xpinni Cristu ni bibí ne xcaadxi dendxuʼ ziuucaʼ nayecheʼ purtiʼ bibánicaʼ casi ni canazá xquidxi binni ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ.
Xi nicábinu
• Ximodo nga bibani ca xpinni Dios de dxiqué casi ni canazá xquidxi binni.
• Ximodo biiyaʼ ca primé xpinni Cristu guidxilayú ra bibánicaʼ.
• Ximodo nga riquiiñeʼ ca xpinni Cristu caadxi cosa ni nuu lu guidxilayú riʼ.
• Xiñee ziuʼnu nayecheʼ pur bibáninu casi ni canazá xquidxi binni ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]
Ca primé xpinni Cristu qué ñuuláʼdxicaʼ guendaridinde ne guiráʼ ni cadi jneza biʼniʼ binni