Guirutiʼ zanda gapa chupa xpixuaanaʼ
«Iruti zanda gapa chupa xpixuaana ne guni ni na iropa cabe tobi si tiru, [...] zaqueca qué zanda di ganaxhii tu Dios ne ganaxhii ca tu bidxichi.» (MAT. 6:24)
1-3. 1) Xi guendanagana rapa stale familia ca dxi stinu riʼ, ne ximodo racaláʼdxicaʼ guni chaahuicaʼ ni. (Biiyaʼ dibuju ni cá ra ruzulú tema riʼ.) 2) Ora riguixhe ique ti hombre o ti gunaa cheʼ sti guidxi, xi riguu xaíque.
LILIANA guníʼ: «Guizáʼ maʼ bidxaga Carlos xheelaʼ ora ribiguetaʼ de dxiiñaʼ, peru ni runi ganarbe apena rugaanda para tiidinedu dxi». a Laabe guniʼbe: «Gupaʼ gana ñacaniáʼ xheelaʼ ne ñuneʼ ganar ti ndaa bueltuhuiiniʼ para ganda gapa Jorgito, xiiñidu, cani napa ca xcompañeru ni riné scuela». Laaca gucalaʼdxiʼ Liliana gacané xcaadxi binnilidxi ne uguu chaahuiʼ ti ndaa bueltu para iquiiñeʼ despué. Stale de ca xhamígube cayúnicaʼ dxiiñaʼ sti guidxi para guni ganarcaʼ bueltu. Guníʼ íquebe laaca zanda gúnibe zaqueca, peru ora biiyabe zusaanabe binnilídxibe la? maʼ qué nidxélabe xi ñúnibe. Xiñee yaʼ.
2 Biuubaʼ ladxidoʼbe ora guníʼ íquebe chigusaanabe binnilídxibe ne maʼ qué zanda gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá guiráʼ dxi. Peru laaca biiyabe nuu xcaadxi xpinni Cristu cayuni dxiiñaʼ zitu, ne familia sticaʼ cadi cusaana de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios. Yanna, ximodo gusiniisibe Jorgito pa chigúnibe dxiiñaʼ sti guidxi yaʼ. Ñee zanda gusiidibe laa ne gulídxebe laa casi modo na Jiobá lu Internet la? (Efes. 6:4.)
3 Biyúbibe tu gudii conseju laabe. Xheelabe qué náʼ chebe peru laaca gudxi laabe qué zucueeza laabe pa racaláʼdxibe chebe. Ca binnigola ni nuu ra ridagulisaabe ne xcaadxi xpinni Cristu gúdxicaʼ laabe cadi chebe, peru chupa chonna gunaa xpinni Cristu gúdxicaʼ laabe: «Guyé, pa dxandíʼ nadxiiluʼ binnilídxiluʼ, raqué laaca zanda gúniluʼ ni na Jiobá». Neca qué gánnabe pa jneza ngue ni chigúnibe, bisaanabe Carlos ne Jorgito ne zebe sti guidxi para gúnibe dxiiñaʼ. Ne gúdxibe laacaʼ: «Ti tiempu si nga chaaʼ».
GUDIʼNU NI CAQUIIÑEʼ BINNILÍDXINU NE GÚNINU NI NA CA PRINCIPIU STIʼ BIBLIA
4. 1) Xiñee rié stale binni sti guidxi. 2) Tu rusaananécabe ca xiiñicabe.
4 Qué racalaʼdxiʼ Jiobá guiaadxaʼ ni caquiiñeʼ ca xpinni. Lu Biblia rieeteʼ de chupa chonna xpinni Dios ni guyé sti guidxi para gapa ni guibaniné (Sal. 37:25; Prov. 30:8). Jacob biseendaʼ ca xiiñiʼ Egipto para chisiʼcaʼ guendaró ti cadi gatiʼ binnilidxi de guendarindaana (Gén. 42:1, 2).b Ca dxi riʼ, stale de cani rindeza sti guidxi qué riecaʼ purtiʼ qué gápacaʼ ni gocaʼ. Zándaca riécabe purtiʼ nuzaabicabe o racaláʼdxicabe guibani binnilídxicabe jma galán. Para ugaandacabe ni naguixhe íquecabe, riécabe sti estadu o sti guidxi ra jma nuu bueltu, peru rixélecabe de ca binni ni nadxiicabe. Stale biaje rusaananécabe xiiñicabe xheelacabe, jñaacabe o bixhózecabe, xcaadxi binnilídxicabe o xhamígucabe. Neca nagana raca para laacabe gusaanacabe binnilídxicabe, peru rúnicabe ni.
5, 6. 1) Casi bisiidiʼ Jesús, xi naquiiñeʼ gúninu ti guibáninu nayecheʼ. 2) Ora bisiidiʼ Jesús modo guni orarnu, xi guniʼbe naquiiñeʼ guinábanu. 3) Ximodo riguu Jiobá ndaayaʼ laanu.
5 Ca dxi stiʼ Jesús laaca guyuu binni pobre, ne zándaca guníʼ íquecaʼ jma nayecheʼ ziuucaʼ pa gápacaʼ jma bueltu ne qué ziaadxaʼ gastiʼ laacaʼ (Mar. 14:7). Peru Jesús gucalaʼdxiʼ ñuni crécabe zacané Jiobá laacabe purtiʼ laa qué zusaana de cuʼ ndaayaʼ laacabe. Lu libana ni bidii Jesús lu dani que bisiene jma nayecheʼ ziuʼnu pa nuunu gaxha de Jiobá ne cadi pur ca cosa risaca ni nápanu o pur ca dxiiñaʼ ni gúninu.
6 Dxi bisiidiʼ Jesús modo guni orarnu, ñee guniʼbe naquiiñeʼ guinábanu Dios gudii laanu bidxichi la? Coʼ. Laabe bisiidibe laanu guinábanu «endaró tidi né [si] nu dxi», o ni iquiiñenu guiráʼ dxi. Ne laaca guniʼbe: «Cadi guyubi tu gapa tu stale ni risaca ndaani guidxilayú riʼ, [...] sínuque laguyubi gapa tu ni risaca ibáʼ» (Mat. 6:9, 11, 19, 20). Zanda guni crenu dxandíʼ zaguu ndaayaʼ Jiobá laanu casi maʼ guníʼ. Qué riuulaʼdxiʼ si Jiobá ni rúninu, sínuque rudiibe guiráʼ ni caquiiñenu. Ni zacané laanu guibáninu nayecheʼ nga guni crenu zacané Jiobá laanu ne cadi pa nápanu bidxichi (biindaʼ Mateo 6:24, 25, 31-34).
7. 1) Tuu nga cani bisaanané Jiobá dxiiñaʼ de gusiidiʼ ca xiiñiʼ. 2) Xiñee naquiiñeʼ gusiniisi jñaa ne bixhoze binni laa.
7 Xi riníʼ guyúbinu primé «ni jneza ni rinabaʼ Dios» laanu yaʼ. Riníʼ ni gusíʼdinu binnilídxinu de Dios, ne ngapeʼ nga ni rinábabe laanu gúninu. Ley ni bidii Dios Moisés na naquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ de Dios, ne ngaca nga naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ yanna. Biblia na: «Ne ca diidxaʼ cayabeʼ lii yannadxí riʼ naquiiñeʼ gapuʼ cani ndaaniʼ ladxidoʼloʼ; ne naquiiñeʼ gábiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá ti guiziidibe cani ne gábiluʼ cani laabe ora maʼ nuutu ralídxitu, ne ora maʼ zetu paxaraa ne ora gátatu ne ora guiásatu» (Deuteronomio 6:6, 7). Jiobá bidii dxiiñaʼ riʼ ca binni ni napa xiiñiʼ ne cadi jñaabiidaʼ o bixhozebiidaʼ ca xcuidi ca o sti binni. Rey Salomón guníʼ: «Bicaadiaga xiiñehuiineʼ, ora uguu jneza bixhózeluʼ lii, ne cadi gusiaandaluʼ ley stiʼ jñaaluʼ» (Prov. 1:8). Ni racalaʼdxiʼ Jiobá nga chuʼ ca familia ca tobi si para gusiidicabe xiiñicabe ne uguu jnézacabe laacaʼ (Prov. 31:10, 27, 28). Stale de ca cosa ni riziidiʼ ca xcuidi ca de Dios la? riziidicabe ni ora runadiágacabe bixhózecabe ne jñaacabe maʼ caniʼcaʼ de Jiobá guiráʼ dxi ne ora ruuyacabe rúnicaʼ xhiiñaʼ Dios.
GUENDANAGANA NI CADI CABÉZACABE
8, 9. 1) Xi rizaaca ora jñaa o bixhoze binni nuu zitu de familia stiʼ. 2) Xi rizaaca ora cadi nabeza jñaa binni o bixhoze né ca xiiñiʼ.
8 Stale binni riníʼ ique xi guiráʼ guendanagana zapa pa gusaana binnilidxi ne chindeza sti guidxi, peru rápacabe xcaadxi guendanagana ni cadi cabézacabe (Prov. 22:3).c Cásipeʼ zeʼ Liliana nabé biuubaʼ ladxidóʼ ne zaqueca xheelaʼ ne xiiñiʼ. Gatigá rinabadiidxaʼ Jorgito laabe: «Xiñee bisaanuʼ naa pue amá». Neca guníʼ ique Liliana chupa chonna beeu si ngue zeʼ sti guidxi, peru bisaabe iza raqué, ne guyuube xizaa ora bíʼyabe modo cuchaa binnilídxibe. Bidiibe cuenta maʼ bichaa xiiñibe. Dede catuílube guniʼbe: «Chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ qué ñannaxhiibe naa».
9 Ora cadi nabeza jñaa binni o bixhoze né ca xiiñiʼ tobi si la? zándaca runiná ni laacabe dede zanda guiníʼ íquecabe gúnicabe cosa dxabaʼ.d Jma runiná ni ca xcuidi ca ora nahuiinicaʼ ne ora jma xadxí chúʼcabe zitu de laacaʼ. Liliana gudxi Jorgito nuu zitu purtiʼ racalaʼdxiʼ gápabe guiráʼ ni iquiiñebe. Peru Jorgito biʼniʼ sentir maʼ cadi nadxii jñaa laa ngue runi bisaana laabe. Nacubi zeʼ jñaa Jorgito ridxiichi xiñee zebe, despué maʼ ridxiichi ora reedabe. Cásica rizaaca xcaadxi xcuidi ni rusaana bixhoze o jñaa laa, Jorgito biʼniʼ sentir maʼ cadi naquiiñeʼ guzuubaʼ stiidxaʼ jñaa ne cadi naquiiñeʼ gannaxhii laabe. Biblia na: «Zapa xiiñitu guendabiaaniʼ ora iquiiñetu vara ne gulídxetu laacaʼ; peru hombrehuiiniʼ ni rudiicabe lugar laa guni ni gacalaʼdxiʼ la? rusituí lú jñaa» (Proverbios 29:15).
Qué zanda diʼ quiidxiluʼ xiiñiluʼ lu Internet (Biiyaʼ párrafo 10)
10. 1) Xi zazaaca pa puru gusigaʼdeʼ binni xiiñiʼ stale cosa lugar de ñuuné laacabe juntu. 2) Xi qué randa runi binni né xiiñiʼ ora nuu zitu de laacabe.
10 Para cadi chuʼ xiiñiʼ Liliana triste pur nuu zitu la? ruseendabe bueltu ne rusigáʼdebe laa stale cosa, peru bidiibe cuenta jma bixheleʼ ni laabe de xiiñibe. Ne sin gudiibe cuenta, cusiidibe xiiñibe gannaxhii bidxichi lugar de gannaxhii Dios ne gannaxhii binnilidxi (Prov. 22:6). Gudxi Jorgito laabe: «Biaana racá ne guziʼruʼ cosa para gusigáʼdeluʼ naa». De raqué bidii Liliana cuenta qué zanda gusiniisi xiiñiʼ pur carta, pur teléfono o pur Internet. Laabe guniʼbe: «Qué zanda diʼ quiidxiluʼ xiiñiluʼ ne gudiiluʼ ti bixiduʼ laa lu Internet».
Xi guendanagana zanda gápaluʼ lu xquendaxheelaluʼ (Biiyaʼ párrafo 11)
11. 1) Xi guendanagana rapa cani maʼ bichaganáʼ ora cadi nabézacaʼ tobi si. 2) Ximodo bidii Liliana cuenta naquiiñeʼ guibiguetané binnilidxi.
11 Ne laaca maʼ qué ñuu Liliana galán né Jiobá. Apena randa rucheechebe diidxaʼ ti dxi lu ti semana. Laaca maʼ cadi galán nuunebe xheelabe. Ne gatigá rabi patrón stibe laabe gatané laabe peru qué rinabe. Cumu laabe ne xheelabe Carlos, maʼ qué randa riníʼcabe diidxaʼ la? guirópacabe biyúbicabe sti binni gucaadiaga laacabe ne maʼ gastiʼ biaadxaʼ para ñápacabe jnadxiicabe, neca nin tobi de laacabe qué ñuni ni. Gunna Liliana qué zanda gudiisaacaʼ guiráʼ ni caquiiñecaʼ casi modo na Dios guni ca binni ni maʼ bichaganáʼ. Qué randa riníʼcabe xi riníʼ íquecabe, qué randa ruxidxinebe xheelabe o guuyadxícabe lúcabe, guinaazecabe nácabe o quiidxicabe, gabisaacabe laacabe diidxaʼ naxhi, ne qué zanda guibánicabe casi «modo ma nexhe ibani binni ni ma bichaganáʼ» (Cant. de Cant. 1:2; 1 Cor. 7:3, 5). Ne maʼ qué ñanda ñúnicabe xhiiñaʼ Jiobá juntu né xiiñicabe. Liliana guníʼ: «Ora binadiagaʼ lu ti guendaridagulisaa roʼ naquiiñeʼ guni adorardu Dios né binnilídxidu para ganda guiladu ora guedané Dios dxi stiʼ la? bieneʼ naquiiñeʼ guibiguetaʼ ra lidxeʼ. Gupaʼ xidé biyubeʼ modo chuaaʼ gaxha de Dios ne gacaniáʼ familia stinneʼ».
NUU TU ZUDII CONSEJU GALÁN NE NUU TU COʼ
12. Xi conseju ni zeeda lu Biblia zanda gudiʼnu ca binni ni nabeza zitu de binnilidxi.
12 Yanna, xi guníʼ binni ora gudixhe ique Liliana guibiguetaʼ yaʼ. Ca binnigola ni nuu ra ridagulisaabe gúdxicaʼ laabe galán ni gudixhe íquebe gúnibe, purtiʼ rusihuínnibe nápabe fe ne nácabe ti gunaa nadxibalú. Peru cani nabeza zitu de familia stiʼ la? lugar de ñúnicaʼ casi chigúnibe, laga gúdxicaʼ laabe guiaanabe. Gúdxicaʼ laabe: «Qué zandaa zabiguétaluʼ. Qué zuni ganarluʼ biaʼ runi ganarluʼ raríʼ». Lugar de gábinu ca binni ni cayuni dxiiñaʼ sti guidxi diidxaʼ ni cuee gana laa la? galán gusíʼdinu «ca gunaa ni nahuiini ruʼ, ti ganaxhii ca xheela ca ne ca xiiñi caʼ, [...] guni ca xhiiña ca jneza» ndaaniʼ lídxicaʼ, gápacaʼ binnilídxicaʼ, «ti qué gapa binni xi pur iníʼ stiidxa Dios» (biindaʼ Tito 2:3-5).
13, 14. Xiñee naquiiñeʼ gapa binni fe para guni ni na Jiobá lugar de guni ni na ca binnilidxi. Bizeeteʼ ti ejemplu.
13 Stale binni ni rié sti guidxi nápacaʼ gadxé gadxé costumbre ne tobi de laani nga gúnicaʼ guiráʼ ni na binnilídxicaʼ ne jmaruʼ si ni na jñaacaʼ ne bixhózecaʼ. Pa ti xpinni Cristu racalaʼdxiʼ gusiecheʼ Jiobá la? naquiiñeʼ gaca fe stiʼ naguidxi ti ganda gucaanáʼ guiráʼ costumbre ni nápacabe ndaaniʼ xquidxi.
14 Ti gunaa xpinni Cristu láʼ Carin guníʼ: «Dxi gule Don, xiiñeʼ, naa ne xheelaʼ rúnidu dxiiñaʼ sti guidxi. Dérupeʼ cayuundaʼ Biblia. Ca binnilidxeʼ gucaláʼdxicaʼ nuseendaʼ xiiñeʼ ra nuu jñaaʼ ne bixhozeʼ para gusiniisicaʼ laabe ti zacá ganda guni ganardu jma bueltu». Cumu qué ñúnibe ni la? biʼniʼ burla ca binnilídxibe laabe dede né xheelabe, ne guníʼcabe nachaababe purtiʼ guníʼ íquecaʼ qué nabe gúnibe dxiiñaʼ para gacanebe xheelabe. Carin guníʼ: «Ca dxi que guníʼ iqueʼ gastiʼ naca nuseendaʼ xiiñeʼ chupa chonna iza ra nuu jñaaʼ ne bixhozeʼ, peru nannaʼ laadu nga bidii Dios dxiiñaʼ de gusiniisidu xiiñidu». Dxi gucaxiiñiʼ Carin sti biaje, cumu cadi xpinni Cristu xheelabe la? gudxi laabe gutiidibe baʼduhuiiniʼ ca. Peru ni gudixhe íquebe gúnibe primé que biquidxi ni fe stibe ne gucané ni laabe cadi gucheenebe Dios. Yanna guirácabe nuucabe nayecheʼ purtiʼ nuucabe tobi si. Pa nuseendaʼ Carin tobi de ca xiiñiʼ ra nuu sti binni la? gadxé modo nibánicabe yanna.
15, 16. 1) Ximodo biniisi Vicky. 2) Xiñee qué niná Vicky nuseendaʼ xiiñiʼ ra nuu jñaa.
15 Sti gunaa xpinni Cristu láʼ Vicky guníʼ: «Jñaabiidaʼ nga bisiniisi naa chupa chonna iza, peru bendaʼ ni nahuiiniʼ biniisi ra nuu jñaaʼ ne bixhozeʼ. Ora bibiguetaʼ ra nuucabe maʼ gadxé modo biiyaʼ laacabe. Bendaʼ ni biniisi ra nuucabe que randa rabi laacabe intiica cosa ne riguiidxi laacabe; tobi si nuucabe. Peru naa qué randa runeʼ ni. Neca maʼ huaniiseʼ raca nagana para naa gusihuinneʼ nadxieeʼ laacabe. Naa ne bendaʼ maʼ gunidu západu laacabe ora igólacabe. Zuneʼ ni purtiʼ naquiiñeʼ guneʼ ni; peru bendaʼ zuni ni purtiʼ nadxii laacabe.
16 »Yanna racalaʼdxiʼ jñaaʼ guseendaʼ xiiñeʼ ra nuu para gusiniisi laabe cásica bisiniisi jñaabiidaʼ naa. Biyubeʼ modo gabeʼ laabe qué zuneʼ ni canábabe naa. Rápadu gana gusiniisidu xiiñidu ne gusíʼdidu laabe gannaxhiibe Jiobá. Racaladxeʼ gúʼyabe naa casi ti xhamígabe». Vicky nanna zabeendú ni galán pa gannaxhii Jiobá ne ca principiu stiʼ jma que sti cosa dede né binnilidxi. Jesús guníʼ: «Iruti zanda gapa chupa xpixuaana ne guni ni na iropa cabe tobi si tiru, [...] zaqueca qué zanda di ganaxhii tu Dios ne ganaxhii ca tu bidxichi» (Mat. 6:24; Éx. 23:2).
ZAGUU JIOBÁ NDAAYAʼ STIPA STINU
17, 18. 1) Xi zacané laanu ora guidxaagalunu intiica guendanagana. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu sti tema ca.
17 Bixhózenu, Jiobá, maʼ guníʼ zudii laanu guiráʼ ni dxandíʼ caquiiñenu pa gúninu ni na Reinu primé lu xquendanabáninu ne gúninu ni jneza (Mat. 6:33). Intiica guendanagana guidxaagalunu, zadxélanu modo guni chaahuinu ni pa cayúninu ni na ca principiu ni zeeda lu Biblia. Jiobá na «zacané» laanu (biindaʼ 1 Corintios 10:13). Pa guni orarnu laabe ne guzúʼbanu stiidxabe, zusihuínninu nápanu confianza laabe ne «zacanebe» laanu (Sal. 37:5, 7). Pa gúninu ni na Jiobá, tobi lucha Xpixuaananu, zaguube ndaayaʼ laanu. Ora rúninu ni nabe primé lu xquendanabáninu la? ruuyabe guiree guiráʼ ni rúninu jneza (zanda gúʼndaluʼ Génesis 39:3).
18 Yanna, pa tobi de laanu maʼ yeguni dxiiñaʼ sti guidxi ne maʼ bibiguetaʼ, xi zanda gúninu para chúʼnenu binnilídxinu tobi si yaʼ. Xi zanda gúninu para gudiʼnu ni iquiiñeʼ binnilídxinu sin guixélenu de laacaʼ yaʼ. Ne ximodo zanda uguʼnu gana xcaadxi binni para cadi guixélecaʼ de familia sticaʼ yaʼ. Lu sti tema ca zacábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ.
a Bidxaa lácabe.
b Cada biaje yesíʼ ca xiiñiʼ Jacob guendaró Egipto la? zándaca qué nusaacaʼ chonna semana ndaaniʼ guidxi que. Ne ora yendézacabe raqué ne Jacob la? yenécabe xheelacabe ne xiiñicabe (Gén. 46:6, 7).
c Biiyaʼ ca tema ni zeeda lu primé yaza stiʼ revista ¡Despertad! febrero 2013 ni láʼ «Los inmigrantes: sus sueños y sus realidades».
d Ndaaniʼ stale guidxi nabé rihuinni rapa ca familia stale guendanagana ora hombre ca o gunaa ca chindeza sti guidxi para guni dxiiñaʼ. Nuu de laacaʼ riuunecaʼ ni cadi xheelacaʼ, rácacaʼ muxeʼ o gunaa nguiuʼ ne riuunecaʼ tuuxa binnilídxicaʼ. Ne xiiñicabe feu raca xpiaʼcaʼ o maʼ qué rucaa íquecaʼ scuela, nisi maʼ cadxiichicaʼ, riuucaʼ triste ne dede riníʼ íquecaʼ guuticaʼ laacaʼ.