Jiobá cusiidiʼ laanu gúninu xhiiñaʼ jneza
Capítulo 14
Gacanenu chuʼ guendariuudxi lade ca binni ridagulisaa ne chuʼ ni nayá
GUIRÁʼ iza ziyuu stale mil binni ra lidxi Jiobá para guni adorarcaʼ laabe, casi maca cá ndaaniʼ Biblia zácani (Miq. 4:1, 2). ¡Guizáʼ riéchenu nga chúʼcabe lade «ca xpinni Cristu»! (Hech. 20:28.) Ca binni riʼ nabé riéchecaʼ purtiʼ cudii Jiobá lugar guninecaʼ laanu xhiiñaʼ ne riéchecaʼ purtiʼ casi ora ñuucaʼ ndaaniʼ ti paraísu. Cumu nuu espíritu stiʼ Jiobá ládenu ne rinándanu ca conseju ni zeeda ndaaniʼ Biblia la? nga runi nuunu nayá nezalú Dios ne nuu guendariuudxi ládenu (Sal. 119:105; Zac. 4:6).
Ora rúninu ni na ca conseju zeeda lu Biblia randa ruchaʼnu modo laanu (Col. 3:10). Rúninu stale stipa pur guibáninu modo na ley stiʼ Dios biaʼ gándatiʼ. Nga runi, rusiáʼndanu ni gúnicabe laanu, casi pa tindenécabe laanu pur xiixa cosahuiiniʼ o purtiʼ si maʼ gadxé modo laacabe. Ora maʼ riníʼ íquenu casi Jiobá la? maʼ qué rulábinu ca cosa ni rucaa binni guidxilayú tinde, ne sicaríʼ rúninu dxiiñaʼ tobi si purtiʼ nadxiisaanu neca de gadxé raza laanu (Hech. 10:34, 35).
Peru, nuu tiru riuu guendanagana ni rutinde ca binni ridagulisaa ne maʼ qué rúnicaʼ dxiiñaʼ tobi si. Xiñee yaʼ. Huayácani zacá purtiʼ qué rinándacabe ca conseju ni zeeda lu Biblia. Guiranu nga naquiiñeʼ gudxíʼlunu ni uquiinde laanu gúninu purtiʼ guiranu nga rucheʼnu (1 Juan 1:10). Zándaca guchee tuuxa sin gudii cuenta, ne pur ni guni chuʼ ca binni ridagulisaa nabiidiʼ nezalú Dios. Ne zándaca guninanu tuuxa pur ni gúninu o pur ni guininu, o laapenu nga ni bininácabe pur ni gúdxicabe laanu o ni bíʼnicabe laanu (Rom. 3:23). Ximodo zanda guni chaahuinu clase guendanagana riʼ yaʼ.
Cumu nadxii Jiobá laanu la? bisaanabe xi gúninu ora guizaacanu sicaríʼ, ne pur nga naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ laabe. Stiidxabe cayabi laanu xi gúninu ora chuʼ xiixa guendanagana purtiʼ nácanu binni ruchee ne purtiʼ gulenenu donda, ne cayábini laanu xi gúninu ora chuʼ tuuxa gucheené ley stiʼ Dios lade ca binni ridagulisaa. Ne ládenu nuu ca binnigola ni rápacaʼ ca dendxuʼ stiʼ Jiobá, laacabe cumu nadxiicabe laanu la? rudiicabe laanu conseju ni zeeda ndaaniʼ Biblia ni racané laanu chuʼnu tobi si ne guiráʼ cani ridagulisaanenu ne chuʼnu galán ne Jiobá. Pa caquiiñeʼ uguu jnézacabe laanu pur bicheʼnu la? naquiiñeʼ gánnanu caquiiñeʼ Bixhózenu ni nuu guibáʼ laacabe para gacanécabe laanu purtiʼ nadxiibe laanu (Pro. 3:11, 12; Heb. 12:6).
XIMODO GUNI CHAAHUINU GUENDARIDINDEHUIINUʼ RIUU LÁDENU
Nuu tiru zándaca chuʼ guendaridinde o guendanagana ni cadi tan naróʼbapeʼ lade ca binni ridagulisaa, peru naquiiñeʼ gaca chaahuiʼ cani nagueendaca ne guendarannaxhii (Efe. 4:26; Fili. 2:2-4; Col. 3:12-14). Zándaca gudiiluʼ cuenta raca chaahuiʼ ca guendanagana ca ora rinanda binni conseju ni bicaa apóstol Pedru ra na «ganaxhii saa tu, purti pa nadxii tu stobi la? neca uchee né laatu qué zuquixe tu ni laa» (1 Ped. 4:8). Riuu guendaridinde purtiʼ gulenenu donda. Guiranu nga rucheʼnu stale tiru (Sant. 3:2). Pa guietenaláʼdxinu nga ne chinándanu ni rábicabe Regla de Oro ca, ra gúninu binni modo riuuláʼdxinu gúnicaʼ laanu la? zanda gaca chaahuiʼ ca guendaridindehuiiniʼ ca ne zutiidiláʼdxinu stonda binni ne zusiaandanu ni gúnicabe laanu (Mat. 7:12).
Yanna, pa cadxiichineluʼ ti xpinni Cristu ne cayuuyaluʼ caquiiñeʼ gúnitu xiixa la? ni jma jneza nga guni chaahuitu ni nagueenda, purtiʼ laaca cadi nuuditu galán nezalú Jiobá. Jesús bidii conseju riʼ ca discípulo stiʼ ora guníʼ: «Pa zeda saanu ti ofrenda lu altar para Dios ne guiétenalaʼdxu bichee neu tuuxa la? bisaana gá ofrenda stiuʼ raqué, uyé biene né ni bichee neu que, ne óraque bigueta yetixhe ofrenda stiuʼ lu altar» (Mat. 5:23, 24). Pa guyuu xiixa bichenda ládetu la? zanda güitu diidxaʼ ne ora gúnitu ni cadi guiaandaʼ laatu ni jma risaca nga chuʼtu tobi si casi xpinni Cristu. Ora guinínenu ca binni ridagulisaa de xiixa ni cayácanu la? nga racané para cadi chuʼ bichenda ládenu ne zacá raca chaahuiʼ ca guendanagana rápanu purtiʼ binni ruchee laanu.
XIMODO RUDIICABE LAANU CONSEJU ORA CAQUIIÑENU NI
Nuu tiru, ca binnigola stiʼ ca binni ridagulisaa zándaca gúʼyacabe nuu tuuxa ni caquiiñeʼ gudiicabe conseju ti guchaa modo riníʼ ique. Ne nuu biaje nagana rácani para laacabe. Apóstol Pablu bicaa ra nuu ca xpinni Cristu de Galacia, nabe: «Hermanu caʼ, pa guʼya tu cuchee tobi de laatu la? laatu, cani zinanda Espíritu Santu, laulidxe laabe ne diidxa nadóʼ» (Gál. 6:1).
Ca binnigola ca rápacaʼ ca dendxuʼ ca ne guendarannaxhii ne ruuyacaʼ cadi chuʼ xiixa ni gucueeza ca binni ridagulisaa de gúnicaʼ ni na Jiobá, ne zacá qué riuupeʼ guendanagana naroʼbaʼ ládecabe. Cani naca pastor lade ca binni ridagulisaa rúnicaʼ stipa pur chinándacaʼ ca diidxaʼ ni gudxi Jiobá Isaías riʼ ora maʼ cayacanecaʼ laacabe: «Cada tobi de laacaʼ zeeda gácacaʼ casi ti lugar ra zanda chuʼ binni ora cundubi bi ne ra zanda gucaachilú ora cayaba dxacha nisaguié, casi nisa ziuxooñeʼ ndaaniʼ ti guidxi ra gastiʼ nisa, casi bandáʼ stiʼ ti guié ngola lu ti desiertu» (Isa. 32:2).
XIMODO RACA CHAAHUIʼ CA GUENDANAGANA NI JMA NAROʼBAʼ
Cadi purtiʼ rusiaandanu ne rutiidiláʼdxinu ni gúnicabe laanu nga qué rizaaláʼdxinu ca cosa malu ni rúnicabe o guidúʼyanu cani jneza. Cadi guiráʼ diʼ ora guchee tuuxa nga rúnicabe ni purtiʼ gulenécabe donda ne qué zacanédinu ca binni ridagulisaa ca pa gudiʼnu lugar gúnicabe cosa malu (Lev. 19:17; Sal. 141:5). Lu Ley ni bidii Dios Moisés que cá gunáʼ nga ca guendaruchee ni nabé malu ne gunáʼ nga ni cadi málupe, ne ngaca nga rácani lade ca xpinni Cristu yanna riʼ (1 Juan 5:16, 17).
Jesús guníʼ xipeʼ nga naquiiñeʼ gaca ora chuʼ xiixa guendanagana ni jma naroʼbaʼ lade ca binni ridagulisaa. Biiyaʼ chaahuiʼ xii nga nabe naquiiñeʼ gúninu primeru: «Pa uchee né ti hermanu lii la? [1] yetidxi laabe xi biʼni be, peru lii siouʼ ne laabe. Ne pa icaa be stiidxa lu la? ma guca neu laabe ngue. Peru pa qué na be icaa be stiidxa lu la? [2] biyubi tobi o chupa chinéu ra nuu be ti guna diaga ca ngue xi biʼni be. Ne pa qué na be chuʼ be razón la? [3] gudxi ni irá ca hermanu. Ne pa nin zaqué qué na be icaa be stiidxa tu la? óraque ma cadi gapa tu laabe casi hermanu sínuque casi tobi ni qué runi cre Dios o casi cani ruquixe impuestu» (Mat. 18:15-17).
Ejemplu ni guníʼ Jesús, ni zeeda ndaaniʼ Mateo 18:23-35 ca culuíʼ ni xi clase guendaruchee nga ni cayeeteʼ lu Mateo 18:15-17, ne nga nga de bueltu o de layú, casi ora guzaabi binni bueltu o quítecabe binni para gáxhacabe ni napa, o gusaanacabe lii mal nezalú binni pur bigaanicabe donda lii neca gastiʼ guzaabuʼ.
Pa tobi de ca binni ridagulisaa biʼniʼ lii sicaríʼ ne zanda gaʼbuʼ laabe paraa bicheenebe lii la? cadi nagueendaca cheuʼ ra nuu ca binnigola o xcaadxi xpinni Cristu ne gaʼbuʼ laacaʼ guiniʼcaʼ pur lii. Casi guníʼ Jesús que, primeru guinínenu binni ni bicheené laanu ca sin cuʼnu guirutiʼ luni. Pa qué guicaabe diidxaʼ la? xiñee qué cuézaluʼ tiidiʼ ti tiempuhuiiniʼ ante gúniluʼ sti cosa ya. Bietenalaʼdxiʼ, Jesús qué niníʼ diʼ: Guyé ti biaje si ne gudxi laabe paraa cucheebe. Nga runi, pa binni ca qué naʼ guiníʼ bichee ne qué guinábabe lii gutiidiláʼdxiluʼ donda stibe la? galán guibiguetaʼ guiníʼneluʼ laabe sti ora. Pa gacachaahuiʼ ni sicaríʼ la? binni ca zudii xquíxepeʼ lii purtiʼ qué nucheecheluʼ ni bíʼnibe ca nezalú ca binni ridagulisaa ne maʼ gadxé si ñuuyacaʼ laabe. Pa guʼnuʼ zacá la? zacaneluʼ bíʼchiluʼ.
Pa binni ni bininá lii ca gudii cuenta bichee la? zanábabe lii gutiidiláʼdxiluʼ stóndabe ne zúnibe stipa pur gaca chaahuiʼ ni bíʼnibe ca, ne maʼ cadi caquiiñepeʼ gácani jma naroʼbaʼ. Ndiʼ rusihuinni nuu guendaruchee neca naroʼbaʼ peru zanda gaca chaahuiʼ cani ne ca binni si ni napa guendanagana ca. Raríʼ cadi cayeeteʼ diʼ de guendaruchee casi gapa binni jnadxii, chuʼné binni xheelaʼ stobi, gaca binni muxeʼ, uguu dí binni, gudxii deche binni Dios, guni cré binni bidóʼ ne xcaadxi cosa ni cadi jneza (1 Cor. 6:9, 10; Gál. 5:19-21). Casi ca guendaruchee ni gúninu riʼ cadi naquiiñeʼ si gabi binni laanu gutiidiláʼdxinu ni biʼniʼ. Cumu ca binni ridagulisaa ca naquiiñeʼ chuʼcaʼ nayá nezalú Dios ne guibánicaʼ jneza la? naquiiñeʼ gábinu ni ca binnigola stiʼ ca binni ridagulisaa ti gúʼyacaʼ xi gúnicaʼ (1 Cor. 5:6; Sant. 5:14, 15).
Yanna, pa qué ganda gacaneluʼ bíʼchiluʼ lii si neca gábiluʼ laabe paraa nga bicheebe la? oracaruʼ nga maʼ zanda gúniluʼ ni guníʼ Jesús que: zanda chineluʼ tobi o chupa binni ne guiníʼneluʼ bíʼchiluʼ ca sti biaje. Ca binni ni chineluʼ riʼ laaca zúnicabe stipa pur gacanécabe binni ca. Jma galán pa ca binni ni chineluʼ riʼ biiyacabe xii nga guca ca, peru pa guirutiʼ tu biiyaʼ la? zanda chineluʼ stobi o xhupa para guʼyaʼ chiguinitu diidxaʼ de laani. Pa ca binni riʼ maʼ huayuuyacaʼ guizaaca xiixa casi cayácatu ca la? zanda guiníʼcabe pa dxandíʼ nabé málupeʼ nga ni guca ca. Ca binnigola ni cheʼ casi testigu riʼ cadi grupu de binnigola diʼ nga gulí laacabe para gúʼyacabe xii nga cayaca.
Pa raʼbuʼ bicheené tuuxa xpinni Cristu lii ne zanda guluiʼluʼ dxandíʼ ni caniʼluʼ ca ne maʼ biʼnuʼ stipa stale tiru pur gaca chaahuiʼ guendanagana ca ne maʼ guniʼtu diidxaʼ guirópasitu o maʼ yeneluʼ tobi o chupa binni ra nuube, ne qué ganda gusiaandaluʼ ni la? óraca maʼ zanda gábiluʼ ni ca binnigola stiʼ ca binni ridagulisaa. Bietenalaʼdxiʼ ca binnigola ca laaca nuucaʼ chuʼ guendariuudxi lade ca binni ridagulisaa ca ne chuʼ ni nayá. Ora maʼ gunineluʼ laacabe ca la? maʼ bíʼniluʼ guiráʼ ni nuu lu naluʼ. Yanna bisaana ni lu náʼ Jiobá ne biʼniʼ cré zacanebe gacachaahuiʼ guendanagana ca. Cadi liica gudiiluʼ lugar pur ni guni sti binni maʼ qué gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá o maʼ cadi gúniluʼ ni ne guendanayecheʼ (Sal. 119:165).
Pa despué de guinabadiidxacabe de guca ca ne guihuinni dxandíʼ bicheené binni que lii peru qué nabe gaca arrepentirbe ne qué nabe gúnibe gastiʼ para gacachaahuiʼ ni bíʼnibe ca la? ca binnigola, cani cayapa ca dendxuʼ stiʼ Dios ca, naquiiñeʼ cueecaʼ laabe de ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Sicaríʼ zápacabe ca dendxuʼ ca ne ziuu ca binni ridagulisaa nayá nezalú Dios (Mat. 18:17).