BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr21 marzo yaza 1-10
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2021
  • Subtítulo
  • 1-7 DE MARZO
  • 8-14 DE MARZO
  • 15-21 DE MARZO
  • 22-28 DE MARZO
  • 29 DE MARZO HASTA 4 DE ABRIL
  • 5-11 DE ABRIL
  • Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
  • 12-18 DE ABRIL
  • 19-25 DE ABRIL
  • 26 DE ABRIL HASTA 2 DE MAYO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2021
mwbr21 marzo yaza 1-10

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

1-7 DE MARZO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 7, 8

«Xi zanda guizíʼdinu de campamentu stiʼ Israel»

it-1 yaza 523 párr. 7

Congregación

Ndaaniʼ guidxi Israel, ca príncipe que nga representante stiʼ guidubi guidxi que (Esd 10:14). Guiráʼ ca xaíque stiʼ ca tribu que bidiicaʼ ofrenda dxi biluxe tabernáculo que (Nú 7:1-11). Ca dxi stiʼ Nehemías, ca sacerdote, ca levita ne ca xaíque stiʼ ca familia bíʼnicaʼ ti promesa pur guidubi guidxi que ne bicaacaʼ ni sellu (Ne 9:38–10:27). Ca dxi guzá ca israelita lu desiertu, gucualisaa 250 hombre risaca, xaíque stiʼ ca familia, ne bieegucaʼ Coré, Datán, Abiram ne On para gucaalucaʼ Moisés ne Aarón (Nú 16:1-3). Ne casi bisiene Dios Moisés, gulibe 70 ancianu de guidxi Israel para gacané laabe gúnibe ti dxiiñaʼ nabé naroʼbaʼ para laasibe (Nú 11:16, 17, 24, 25). Lu Levítico 4:15 riete de ca ancianu stiʼ guidxi, ne zándaca ca ancianu stiʼ guidxi que, ca xaíque stiʼ ca familia, ca juez ne ca hombre ni napa ti puestu risaca que nga ca representante stiʼ guidxi que (Nú 1:4, 16; Jos 23:2; 24:1).

it-2 yaza 874 párr. 1

Rubén

Lu campamentu stiʼ Israel, ladu guete de ra nuu tarbernáculo que nga guleza ca rubenita ne cuéʼcabe nga guleza tribu stiʼ Simeón ne Gad. Ora guiasa campamentu que para chécabe sti ladu, rizániru tribu stiʼ Judá, Isacar ne Zabulón ne déchecabe maʼ nanda tribu stiʼ Rubén primé, ne tribu stiʼ Simeón ne Gad (Nú 2:10-16; 10:14-20). Ne ngueca orden yenándacabe ora bidiicabe ofrenda dxi guca inaugurar tabernáculo que (Nú 7:1, 2, 10-47).

w04 1/8 yaza 25 párr. 1

Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Números

8:25, 26. Biaʼsi modo biaaziʼ dxiiñaʼ runi ca levita. Ne ca ni maʼ nagola maʼ qué runi guiráʼ ca dxiiñaʼ que, peru zándaruʼ gacanécabe xcaadxi levita. Ca dxi stinu riʼ, guirutiʼ raca jubilar lu dxiiñaʼ de guni predicar Reinu stiʼ Dios. Lu ley riʼ nuu ti principiu ni rusiidiʼ laanu ti cosa nabé risaca. Pa nuu ti xpinni Cristu maʼ huaniisi ne pur nga maʼ qué ganda guni cumplir né xiixa privilegiu la? zándaruʼ gacanebe lu xhiiñaʼ Jehová peru maʼ biaʼ zanda si gúnibe.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 717 párr. 3

Baʼduʼ primé

Cumu ca hombre ni gale primé ndaaniʼ ca familia stiʼ ca israelita que nga reeda gaca xaíque ndaaniʼ guiráʼ familia que la? ngue runi laacabe nga runi representárcabe guidubi guidxi que. Ne Jehová peʼ gulee lá guidubi guidxi Israel baʼduʼ primé stiʼ, purtiʼ laacabe nga primé guidxi ni gulí Jehová pur pactu ni biʼniné Abrahán (Éx 4:22). Cumu bilá Jehová ca baʼduʼ primé stiʼ ca israelita que la? ngue runi biʼniʼ mandar Jehová gaca santificar guiráʼ hombre ni gale primé lade ca israelita, primé hombre gapa ti israelita ne primé maniʼ barracu gapa ca maniʼ stícabe (Éx 13:2). Ngue runi, guiráʼ hombre gale primé ne guiráʼ maniʼ barracu gale primé maʼ stiʼ Dios laacaʼ.

8-14 DE MARZO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 9, 10

«Ximodo runi dirigir Jehová xquidxi»

it-1 yaza 403 párr. 6

Campamentu

Pur modo riasa campamentu stiʼ ca israelita que para checaʼ sti lugar, bihuinni jneza modo gudixhe chaahuiʼ Dios laacabe (lu Números capítulo 33 ruzeeteʼ Moisés 40 lugar ra guʼtaʼ campamentu stiʼ ca israelita). Pa nuu za que luguiáʼ de tabernáculo que la? qué zaniibi diʼ campamentu stícabe, peru ora guiasa za que la? napa xidé guiasa campamentu que. «Ora gudii Jehová orden, riguíxhecabe campamentu stícabe, ne ora gudii Jehová orden, rindísacabe campamentu que» (Nú 9:15-23). Biquiiñecabe martíu para bizáʼcabe chupa trompeta de plata, ne ca trompeta riʼ nga biquiiñecabe para gudiicabe orden stiʼ Jehová interu campamentu que (Nú 10:2, 5, 6). Ruxhídxicabe caadxi toque especial stiʼ trompeta gadxé gadxé modo, ngue rusihuinni caquiiñeʼ guiasa campamentu que. «Lu guiropa iza [1512 a.J.], lu guiropa beeu stini, ra bizaa gande gubidxa stiʼ beeu ca» biasa za que ique tabernáculo que primé biaje. Primé zániru arca stiʼ pactu, de raqué maʼ zeeda chonna tribu, primeca tribu stiʼ Judá de racá maʼ tribu stiʼ Isacar ne Zabulón. De raqué maʼ zeeda ca guersonita ne ca merarita, ne maʼ necaʼ ca cosa stiʼ tabernáculo ni raca caber laacaʼ guacaʼ. Déchecabe nanda xhonna tribu, primeca tribu stiʼ Rubén de racá stiʼ Simeón ne Gad. Despué de laacabe maʼ zeeda ca cohatita maʼ nuacaʼ ca cosa stiʼ tabernáculo que, de raqué maʼ zeeda xhonna tribu, primeca Efraín, nándaca Manasés ne Benjamín. Ne maʼ de atrá zeeda tribu stiʼ Dan primé de racá Aser ne Neftalí. Ndiʼ rusihuinni ca tribu ni jma nadipaʼ ne ni jma naroʼbaʼ nga zániru ne ni zeeda de atrá (Nú 10:11-28).

w11 15/4 yaza 4 párr. 4, 5

Ñee nánnanu xi caquiiñeʼ Dios para guluíʼ laanu paneza chuunu la?

Ximodo zanda gusihuínninu rudiʼnu xquíxepeʼ Dios pur ruluíʼ laanu xi gúninu yaʼ. Apóstol Pablu cayabi laanu ximodo: «Lauzuuba stiidxa cani nuu de xaíque stitu. Laguni ni gabi ca laatu» (Heb. 13:17). Peru, nagana nga para guzuubaʼ binni diidxaʼ guiráʼ ora. Quíxhenu ti ejemplu. Bixuiʼlú lii nga tobi de ca israelita ni nabani ca dxi stiʼ Moisés ne maʼ zineluʼ stale dxi de zinándaluʼ columna que. Málasi gulezadxini. Zándaca guiníʼ íqueluʼ sicaríʼ: «Panda gubidxa chiguiaanani raríʼ yaʼ. Ti dxi la? Ti semana la? o chupa chonna beeu». De raqué maʼ guzulú guiníʼ íqueluʼ pa zaa guchialuʼ cani zineluʼ. Cumu qué gannuʼ pabiáʼ tiempu chiguiaanuʼ raqué la? guleeluʼ cani jma si zaquiiñeluʼ. Peru maʼ gudiʼdiʼ stale dxi ne maʼ bixhacalaʼdxuʼ de cueeluʼ ni caquiiñeluʼ ndaaniʼ ca bultu que cada dxi, ngue runi guleeluʼ guirácani tobi si tiru. Peru órapeʼ calúxeluʼ que, biasa za que ¡yanna maʼ napa xidé guchaluʼ guiráʼ ca cosa stiluʼ sti biaje! ¡Zándaca nidxiichiluʼ óraque! Peru xiruʼ zanda guʼnuʼ óraque yaʼ. Nápaluʼ xidé gutópaluʼ guiráʼ cani napuʼ nagueenda ne guireeluʼ de raqué, cásica chiguni guidubi guidxi que (Núm. 9:17-22).

Xi rúninu ora gabi Dios laanu xi naquiiñeʼ gúninu yaʼ. Ñee nagueendaca ruzúʼbanu diidxaʼ la? o rúninu ca dxiiñaʼ stinu cásica maca cayúninu cani. Ñee zinándanu ca conseju ni nacubi gucuaanu ra na ximodo guidúʼndanenu binni Biblia, modo gucheechenu diidxaʼ ra nuu binni de sti guidxi, modo guni adorarnu Dios né binnilídxinu, modo gaca xpiaʼnu lu ca guendaridagulisaa roʼ ne modo gacanenu Grupu de Binnigola ni Riniʼné ca Doctor la? Sti modo rusihuínninu rudiʼnu xquíxepeʼ Dios pur culuíʼ laanu xi gúninu nga ora ricaanu ca conseju gudiicabe laanu. Nga runi, ora chitixhe íquenu gúninu xiixa ni risaca la? qué rinándanu ni zeeda si lu xpiaaninu, sínuque ruyúbinu Jiobá ne xquidxi para gacané laanu. Ne cásica ruxooñeʼ ti xcuidi ra nuu bixhoze ora guzulú guiaba nisaguié ne xhidxi rayu la? laanu laaca ruyúbinu guilanu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ora gueeda ca guendanagana stiʼ guidxilayú riʼ luguianu.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 226 párr. 4

Asamblea

Pabiáʼ risaca ca reunión. Bisihuinni saa stiʼ Pascua que nabé risaca ca reunión ra rabi Jehová laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe. Guiráʼ hombre ni nuu nayá casi ná Ley ne qué cheʼ Saa stiʼ Pascua la? naquiiñeʼ gatiʼ, peru qué rúnicabe laabe gastiʼ pa biaadxabe purtiʼ qué guínnibe xquídxibe (Nú 9:9-14). Dxi gunabaʼ rey Ezequías ca binni de Judá ne de Israel guni celebrarcaʼ pascua ndaaniʼ guidxi Jerusalén la? sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Binni de Israel, laguibiguetaʼ ra nuu Jehová [...], cadi gácatu tercu casi guca ca bixhozebiidatu. Laguzuubaʼ stiidxaʼ Jehová ne latáʼ ndaaniʼ templu stiʼ ni maʼ biʼniʼ santificar para siempre, ne laguni ni ná Jehová Dios stitu para cadi guidxiichinérube laatu [...]. Purtiʼ Jehová Dios stitu nachaʼhuiʼ ne riá binni, ne qué zudxiidéchebe laatu pa guibiguétatu ra nuube» (2Cr 30:6-9). Pa guiaadxaʼ tuuxa purtiʼ si qué naʼ cheʼ la? cusihuinni cudxiideche Dios. Neca maʼ qué runi celebrar ca xpinni Cristu xiixa saa casi Pascua, apóstol Pablo riguu gana laanu cadi guiáʼdxanu ca reunión runi xquidxi Dios gatigá, sicaríʼ guniʼbe: «Ne naquiiñeʼ gucáʼ íquenu gacanésaanu ti guiale de ndaaniʼ ladxidoʼno gannaxhiisaanu ne gúninu cosa galán, ne cadi gusaana de chuunu ca reunión stinu, casi runi ca ni maʼ biaa cadi cheʼ. Ni gúninu nga cúʼsaanu gana laanu, ne jmaruʼ si yanna ra cadúʼyanu jma maʼ gaxha nuu dxi stiʼ Dios» (Heb 10:24, 25; laaca zanda gúʼyaluʼ CONGREGACIÓN).

15-21 DE MARZO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 11, 12

«¿Xiñee cadi naquiiñeʼ gácanu binni ni raca quejar?»

w01 15/6 yaza 17 párr. 20

Cadi gácanu binni ni rucaadiaga si ne rusiaandaʼ

20 Stale de ca xpinni Cristu qué riábadicaʼ lu pecadu sexual. Peru naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu ti cadi guzulú gúninu xiixa ni gucaa laanu gácanu binni ni raca quejar, pacaa maʼ qué ziuulaʼdxiʼ diʼ Dios ni rúninu. Ndiʼ nga conseju ni bidii Pablo laanu: «Laaca cadi gutíʼdinu Jehová lu prueba, casi bitiidiʼ chupa chonna de [ca israelita] laabe lu prueba, ngue runi biquiichiʼ beendaʼ laacaʼ ne gúticaʼ. Ne cadi guni criticarnu casi biʼniʼ criticar chupa chonna de laacabe, ngue runi biiti ti ángel stiʼ Dios laacabe» (1 Corintios 10:9, 10). Cadi de Moisés ne Aarón si guca quejar ca israelita, laaca guca quejárcabe de Dios. Neca guiráʼ dxi runi Dios ti milagru para gudii laacabe ni gócabe, peru guca quejárcabe xiñee puru maná si rudii Dios laacabe (Números 16:41; 21:5). ¿Ñee jma bidxiichiné Jehová laacabe ora guyuunécabe ni cadi xheelacabe que ora guca quejárcabe la? Lu Biblia riete guti stale binni ni guca quejar ora biquiichiʼ caadxi beendaʼ laacaʼ (Números 21:6). Ne ante guizaaca ndiʼ binitilú Jehová 14,700 binni ni bicaalú laabe ne biʼniʼ criticar (Números 16:49). Nga runi, cadi zácaxanu qué zadxiichiné Jehová laanu pa gaca quejarnu de ca ni rudii laanu.

w06 1/8 yaza 4 párr. 7

Gúninu ni na Dios sin quiche ruaanu

7 ¡Guizáʼ maʼ bichaa modo guníʼ ique ca israelita que! Ora bireecabe de Egipto ne gudíʼdicabe nisadóʼ Xiñáʼ que bidiicabe xquíxepeʼ Jiobá, dede bicaa ni laacabe gúʼndacabe para gusisácacabe laabe (Éxodo 15:1-21). Peru, cumu qué ñápacabe guiráʼ ni niquiiñecabe lu desiertu que ne bidxíbicabe ca binni de Canaán la? guizáʼ bidxiichicabe. Lugar de nudiicabe xquíxepeʼ Dios pur gulee laacabe de esclavu, laga bigaanicabe donda laabe purtiʼ nácabe qué nudiibe ni caquiiñecabe. Cani guníʼcabe que bisihuinni qué ñuucabe nayecheʼ ne cani bidii Jiobá laacabe. Nga runi laabe gunabadiidxabe: «Padxí nga maʼ gusaana guiráʼ ca binni malu riʼ de quiche ruaacaʼ pur ni cayuneʼ pue» (Números 14:27; 21:5).

it-2 yaza 855 párr. 2

Guendaridinde

Quicheruaa. Ora riguicheruaa tuuxa la? ribee ni gana stobi ne runiná ni laa. Cadi xadxí de biree ca israelita que de Egipto, guca quejarcaʼ de Jehová, guca quejárcabe de ca ni gulí Jehová para sániru lúcabe, de Moisés ne Aarón (Éx 16:2, 7). Pur ni guníʼcabe guleecabe gana Moisés dede gunabaʼ gatiʼ (Nú 11:13-15). Tuuxa ni nabé riguicheruaa zanda cuʼ xquendanabani ra naxoo. Ora guca quejárcabe, biiyaʼ Jehová ni casi ñaca cayaca quejárcabe xiñee gulibe Moisés (Nú 14:26-30). Guti stale de laacabe purtiʼ gúcacabe binni ni runi criticar.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 288

Maná

Ximodo ni. Naca maná que blancu casi semiá stiʼ cilantru ne rihuínnini casi bedelio, ni zeeda gaca casi cera ne napa forma stiʼ ti perla. Napa maná que sabor stiʼ ti galleta de miel o ti galleta nanaxhi ni xuubi aceite lu. Despué de gúʼtucabe ni né ti molinu de manu o gucaachecabe ni né ti yaga o ti mazu la? rusindaabicabe ni o rúnicabe ni galleta ne riguucabe ni horno (Éx 16:23, 31; Nú 11:7, 8).

22-28 DE MARZO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 13, 14

«Ora nápanu fe rácanu nadxibalú»

w06 1/10 yaza 16 párr. 5, 6

Zácanu binni nadxibalú ora nápanu fe ne ora ridxíbinu Dios

5 Peru Josué ne Caleb, chupa de ca hombre ni guyé que, maʼ racaláʼdxicaʼ chuʼcaʼ lu Layú Bizabiruaa Dios gudii laacabe que, ngue runi guniʼcaʼ: «[Ca binni de Canaán ca] zeeda gácacabe casi pan para laanu. Guirutiʼ qué zanda gulá laacabe de lu nanu, ne Jiobá nuuné laanu. Cadi guidxíbitu laacabe» (Números 14:9). Ñee qué ganna ca hombre riʼ xi caniʼcaʼ la? Nánnacabe pue. Purtiʼ cásica guidubi guidxi que, laacabe maʼ biiyacabe guizáʼ napa Jiobá poder. Biiyacabe biquiiñeʼ Jiobá chii plaga para bisabanáʼ guidxi Egipto ne ca dios stiʼ; ne laaca biiyacabe biiti Jiobá Faraón ne ca soldadu stiʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ que (Salmo 136:15). Nga runi, qué ñuu diʼ nin ti razón para nidxibi chii hombre ni yeguuya layú que ne ca binni ni bicaadiaga laacabe. Cumu bidxíbicabe la? bisiuubacabe ladxidóʼ Jiobá ne laa gudxi laacabe: «Padxí maʼ gapa guidxi riʼ respetu naa pue. Padxí maʼ gápacabe fe naa pue, naa ndaʼ maʼ bineʼ stale cosa pur laacabe» (Números 14:11).

6 Jiobá bisihuinni cadxíbicabe purtiʼ qué gápacabe fe. Dxandíʼ caquiiñeʼ gápanu fe ne gácanu binni nadxibalú. Zacá bisihuinni apóstol Juan ni ora bicaa ca diidxaʼ riʼ ra nuu ca xpinni Cristu ni gupa guendanagana pur bíʼnicaʼ ni na Dios: «Zanda quixhe dxí nu irá enda nadxaba ni nuu ndaani guidxilayú. Zanda guni nu ni purti [nápanu fe]» (1 Juan 5:4). Ca dxi stinu riʼ, ca testigu stiʼ Jiobá nápacaʼ fe cásica gupa Josué ne Caleb nga runi randa rucheechecaʼ diidxaʼ. Ne guiráʼ ca Testigu runi dxiiñaʼ riʼ, cásica nahuiiniʼ zaqueca ni huaniisi, cásica ni nazaaca zaqueca ni huará. Guirutiʼ qué huayanda gucueeza dxiiñaʼ ni cayuni guiráʼ ca binni riʼ purtiʼ nápacabe fe ne nadxibalúcabe (Romanos 8:31).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 740

Layú ni bidii Dios guidxi Israel

GUIZÁʼ galán layú bidii Dios guidxi Israel. Ora biseendaʼ Moisés tu chiguuyaʼ ximodo nuu layú ni guníʼ Dios chigudii laacabe ne guedanecaʼ caadxi de ni rudii layú que, bedanecaʼ duʼgaʼ, granada ne ti racimu naroʼbaʼ de uva dede gupa xidé guyuáʼ chupa hombre ni né ti vara. Peru neca cadxíbicabe, purtiʼ huaxiéʼ fe nápacabe, guníʼcabe dxandíʼ nuu ziáʼ leche ne miel lu layú que (Nú 13:23, 27).

29 DE MARZO HASTA 4 DE ABRIL

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 15, 16

«Cadi gácanu orgulloso ne guni confiar xhaatanu laca laanu»

w11 15/9 yaza 27 párr. 12

Ñee runibiáʼ Jiobá naa la?

12 Peru dxi zécabe neza para chúʼcabe lu Layú ni Bizabiruaa Dios, guyuu ti ora guníʼ ique Coré cadi jneza modo ziné Dios xquidxi. Laabe ne 250 hombre ni risaca de guidxi que, gucaláʼdxicabe nuchaacabe modo cayaca caadxi cosa. Zándaca guníʼ íquecabe cayuulaʼdxiʼ Dios ni cayúnicabe, ngue runi bicaalúcabe Moisés. Gúdxicabe laabe ne Aarón bíʼchibe: «Maʼ biáʼcatiʼ né laatu, purtiʼ nayá guiráʼ ca binni riʼ, ne nuu Jiobá galaa de laacabe» (Núm. 16:1-3). ¡Racá bisihuínnibe nabé rudxiibabe laca laabe! Ndiʼ si nga ni gudxi Moisés laabe: «Zusihuinni Jiobá tuu nga ca xpinni». Sicaríʼ na Biblia: «De raqué gúdxibe Coré ne ca binni ni nanda laa sicaríʼ: “Siadoʼroʼ zusihuinni Jiobá tuu nga ca xpinni ne tuu nga cani nayá ne tuu nga cani naquiiñeʼ guidxiña laabe, ne tutiica cuibe la? nga nga ni zadxiña laabe» (Números 16:5). Ra biluxe sti dxi que, mápeca guti Coré ne ca binni ni yenanda laa (Núm. 16:31-35).

w11 15/9 yaza 27 párr. 11

Ñee runibiáʼ Jiobá naa la?

11 Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Moisés ne Coré, gadxé gadxé modo biiyaʼ Jiobá cada tobi de laacabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ gadxé gadxé ni bíʼnicabe. Moisés bizuubaʼ diidxaʼ, peru Coré qué ninanda ni biʼniʼ mandar Dios gaca. Guidúʼyanu modo bibani Coré, ti levita ni zeeda de familia stiʼ Qohat. Zándaca biiyabe stale cosa ni biʼniʼ Jiobá pur xquidxi. Tobi de laacani nga dxi bilabe laacaʼ de Faraón ora gudíʼdicaʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ. Laaca biiyabe ora bisabanáʼ Dios ca israelita ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ ñee dani Sinaí, ne zándaca laaca gucanebe ora yenécabe guiña stiʼ pactu (Éxo. 32:26-29; Núm. 3:30, 31). Ruluíʼ si bizuubabe stiidxaʼ Jiobá pur stale iza, ngue runi biʼniʼ respetar stale de ca israelita laabe.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w98 1/9 yaza 20 párr. 1, 2

Biiyaʼ chaahuiʼ xii nga ni jma risaca

Qué ñuuyaʼ Jehová ni bizaaca riʼ casi guendariguite. Biblia ná: «Para gudxi Jehová Moisés: “Naquiiñeʼ gatiʼ hombre ca”» (Números 15:35). ¿Xiñee qué ñuulaʼdxiʼ Jehová ni biʼniʼ hombre que yaʼ?

Napa guidubi guidxi que xhoopaʼ gubidxa para chitopa yaga, guyubi ni gó, ni gacuʼ ne guni tender ca dxiiñaʼ raca ra yoo. Peru ra guizaa gadxe gubidxa que naquiiñeʼ cueechúcabe ni para si guni adorárcabe Dios. Neca cadi malu nga chitópacabe yaga, peru cadi jneza diʼ gúnicabe ni dxi maʼ guleechúcabe para guni adorárcabe Jehová. Neca maʼ cadi zinanda ca xpinni Cristu Ley stiʼ Moisés, ni bizaaca riʼ rusiidiʼ ni laanu pabiáʼ risaca guiduʼyaʼ chaahuinu xii nga ca cosa ni jma risaca para laanu (Filipenses 1:10).

5-11 DE ABRIL

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 17-19

«Naa nga herencia stiluʼ»

w11 15/9 yaza 13 párr. 9

Ñee cudiʼnu lugar gaca Jiobá herencia stinu la?

9 Guiníʼ íquenu de tribu stiʼ Leví que sti biaje. Laacabe qué nicaacabe nin ti ndaa layú de herencia. Peru cumu dxiiñaʼ stícabe nga gacanécabe guidxi que guni adorar Jiobá jneza la? zanda guni crécabe zapa Dios laacabe, purtiʼ laa maca guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Naa nga herencia ni raca caber guicaaluʼ lade ca xiiñiʼ Israel» (Núm. 18:20). Neca qué runi adorarnu Dios ndaaniʼ ti yuʼduʼ casi biʼniʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne ca levita, laaca galán gusihuínninu zudii Dios laanu guiráʼ ni caquiiñenu. Jma naquiiñeʼ gápanu fe yanna, purtiʼ maʼ cadxiña dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ (Apo. 13:17).

w11 15/9 yaza 7 párr. 4

Jiobá nga herencia stinu

4 Casi maʼ bidúʼyanu ca, qué nicaa ca levita nin ti ndaa layú; ni gucuaacabe casi herencia nga gácacabe ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ para Jiobá (Jos. 18:7). Nga runi gúdxibe laacaʼ ni cá lu Números 18:20: «Naa nga herencia ni raca caber guicaaluʼ». Yanna, ñee ziaanacabe casi binni pobre purtiʼ si qué gápacabe layú la? Guidúʼyanu xi riníʼ xcaadxi versículo de laani. Biblia na: «Purtiʼ diezmu ni ribee ca xiiñiʼ Israel, ni guleechúcabe para gudiicabe Jiobá, maʼ gudixheʼ guicaa ca levita ni casi herencia. Nga runi maʼ gudxeʼ laacabe: “Lade ca xiiñiʼ Israel cadi naquiiñeʼ guyúbitu herencia para laatu”» (Números 18:24). Pur dxiiñaʼ ni cayúnicabe, napa xidé gudii ca israelita laacabe chii por ciento de cosecha ni rindísacaʼ ne de ca maniʼ ni gale sticaʼ. Peru ca levita que laaca ribeecaʼ chii por ciento de ni ricaacaʼ para gudiicabe ni cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ (Núm. 18:25-29). Cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ laaca ricaacaʼ ca cosa risaca ni riné ca israelita para Dios. Nga runi, zanda guni crécabe zudii Jiobá guiráʼ ni caquiiñecabe.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

g02 8/6 yaza 14 párr. 2

Zidi, xiixa ni nabé risaca

Dxiqué, laaca biquiiñecabe diidxaʼ zidi para guiníʼcabe de xiixa seguru ne ni rindaa. Ora riete lu Biblia de ti pactu de zidi la? caniʼni de ti pactu ni rindaa, ne para chúʼcabe seguru zaca cumplir ni la? ca ni runi pactu riʼ rócabe ti guendaró ni napa zidi (Números 18:19). Ley stiʼ Moisés que ná, naquiiñeʼ cúʼcabe zidi ca sacrificiu ni rudiicabe Dios, zándaca rúnicabe ni para gusihuínnicabe cayúnicabe ni jneza ne nuucabe nayá nezalú Dios.

12-18 DE ABRIL

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 20, 21

«Gácanu binni nadóʼ neca gápanu xiixa presión»

w19.02 yaza 12 párr. 19

Gácanu nadóʼ ne gúninu ni riuulaʼdxiʼ Jiobá

19 Zacané ni laanu cadi gucheʼnu stale. Guiníʼ íquenu ni bizaaca Moisés sti biaje. Stale iza gúcabe nadóʼ ne bíʼnibe cosa ni riuulaʼdxiʼ Jiobá. Peru, ra maʼ ziluxe cuarenta iza de viaje biʼniʼ ca israelita que lu desiertu, maʼ qué ñaca Moisés nadóʼ. Bizáʼnabe, ni zándaca gucané laabe para cadi ñuuticabe laabe Egipto, cadi xadxí de guti ne bicaachicabe laa Qadés. Bizulú ca israelita que caguicheruaacaʼ purtiʼ qué gápacaʼ ca cosa ni caquiiñecaʼ. Biblia ná bidxiichiné guidubi naca guidxi que Moisés purtiʼ qué gápacaʼ nisa. Biquiiñeʼ Jiobá Moisés para biʼniʼ stale milagru ne stale iza biʼniʼ Moisés xhiiñaʼ jneza casi xaíque, peru nin ne zaqué gudicheruaa ca israelita que. Ne laaca bidxiichinécabe Moisés, neca cadi laa napa donda pur gastiʼ nisa (Núm. 20:1-5, 9-11).

w19.02 yaza 13 párr. 20, 21

Gácanu nadóʼ ne gúninu ni riuulaʼdxiʼ Jiobá

20 Cumu nabé stale cosa cadiʼdiʼ Moisés ca dxi que la? maʼ que ñuni huantarbe ne bidxiichibe stale. Ne lugar de ñápabe fe ne niníʼnebe guié que casi biʼniʼ mandar Jiobá laabe, laga gudindenebe ca israelita que ne gúdxibe laacaʼ chigúnibe ti milagru. Óraque bichéndabe vara stibe chupa biaje lu guié que ne biree ziáʼ nisa. Bicheebe purtiʼ bidxiichibe ne gúcabe orgulloso (Sal. 106:32, 33). Cumu nagueenda bidxiichibe la? pur ti ratuhuiiniʼ si maʼ qué niná diʼ Jiobá ñuube ndaaniʼ Tierra Prometida (Núm. 20:12).

21 ¿Xi rizíʼdinu de ni bizaaca Moisés? Primé, cadi naquiiñeʼ gusaana de gúninu stipa pur gácanu nadóʼ. Pa qué gápanu cuidadu la? ti ratuhuiiniʼ si zándaca quibaʼ orgullo laanu ne pur nga guininu o gúninu xiixa sin guiníʼ íquenu. Guiropa, zanda cuee estrés gana laanu, nga runi gúninu stipa para cadi gusaana de gácanu binni nadóʼ neca nápanu stale estrés.

w09 1/9 yaza 19 párr. 5

Ti Juez ni ruyubi gaca ni jneza

Primé, qué ñuu ora ñabi Jehová Moisés nidindené guidxi que ne gabi laacabe binni qué ruzuubaʼ diidxaʼ. Guiropa, qué nusisaca Moisés ne Aarón Jehová, ne biʼniʼ castigar Jehová laacabe purtiʼ qué nusisácacabe laa (versículo 12). Ora guníʼ Moisés «cueedu nisa para laatu» casi xa ñaca niniʼbe laabe ne Aarón chigúnicabe ti milagru para gudiicabe nisa guidxi que ne cadi Dios diʼ. Guionna, cadi deruʼ primé biaje nga gudii Jehová ti castigu casi ni bidiibe Moisés ne Aarón. Laaca qué nudiibe lugar nindá caadxi binni ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ Canaán (Números 14:22, 23). Ne guidapa, cumu laacabe nga zanírucabe lu guidxi que la? guleza Dios jma de laacabe (Lucas 12:48).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w14 15/6 yaza 26 párr. 12

Ñee ridúʼyanu cani cadi naguidxi nuu fe stiʼ casi ruuyaʼ Jiobá laacaʼ la?

12 Ñanda ñuni castigar Jiobá Aarón nagueendaca pur guiráʼ ni biʼniʼ. Bidiibe cuenta cadi malu diʼ Aarón neca bichee stale biaje. Bíʼnibe zaqué purtiʼ bicaa xcaadxi binni laabe gúnibe ni. Peru ora biluíʼcabe laabe paraa bicheebe, nagueendaca guniʼbe dxandíʼ nápabe donda ne bíʼnibe ni gudxi Dios laabe (Éx. 32:26; Núm. 12:11; 20:23-27). Cumu bisihuinni Aarón nadxii Jiobá ne guca arrepentir la? bitiidiláʼdxibe laa. Gayuaa iza despué, bietenaláʼdxiruʼ binni laabe ne ca xiiñibe casi binni ni runi ni na Jiobá (Sal. 115:10-12; 135:19, 20).

19-25 DE ABRIL

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 22-24

«Zanda cuee Jehová xiixa galán de ti desgracia»

bt yaza 53 párr. 5

«Guniʼbe ca noticia galán ni caníʼ de Jesús»

5 Cásica lu primé siglu que, yanna riʼ guirutiʼ huayanda gucueeza de gaca predicar. Stale biaje, ora cúʼcabe ca xpinni Cristu ndaaniʼ cárcel o chinécabe laacaʼ sti ladu, lugar de nucueezacabe de ñunadiaga binni stiidxaʼ Reinu, laga jmaruʼ si stale binni ranna de laani. Guzéʼtenu ti ejemplu, lu Segunda Guerra Mundial, gucané ejemplu stiʼ stale hermanu ni guyuu lu ca campu de concentración nazi que xcaadxi binni gunibiaʼcaʼ Jehová. Sicaríʼ nga modo binibiáʼ ti judíu Jehová, laa guníʼ: «Pur modo biʼniʼ huantar ca testigu stiʼ Jehová ndaaniʼ cárcel, gucané ni naa ganna dxandíʼ peʼ lu Biblia zeeda guiráʼ ni runi crécabe, ngue runi gucaʼ Testigu».

it-2 yaza 250

Gaca ique tuuxa

Ti guendahuati nga gucaalúcabe Jehová. Ti guendahuati ngue biʼniʼ Balaam ra gucalaʼdxiʼ ninabaʼ mal para guidxi Israel para si guicaa bueltu stiʼ Balac, rey stiʼ Moab. Peru bicueeza Jehová laabe. Sicaríʼ guníʼ apóstol Pedro de ni bizaaca Balaam: «Guniʼné ti burru laabe casi riníʼ binni, ne raqué biaanadxí guendahuati stiʼ profeta que». Para guzeeteʼ apóstol Pedro de guendahuati biʼniʼ Balaam, biquiiñebe diidxaʼ griegu pa·ra·fro·ní·a, ni riníʼ gastiʼ xpiaaniʼ (2Pe 2:15, 16; Nú 22:26-31).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w04 1/8 yaza 27 párr. 2

Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Números

22:20-22. ¿Xiñee bidxiichiné Jehová Balaam? Maca gudxi Jehová profeta Balaam cadi naquiiñeʼ guni maldecir ca israelita (Números 22:12). Peru qué niná Balaam nuzuubaʼ diidxaʼ ne yené ca hombre runi xhiiñaʼ Balac, gucaláʼdxibe ñúnibe ni ná rey stiʼ Moab purtiʼ nuube guicaabe xiixa (2 Pedro 2:15, 16; Judas 11). Neca qué naʼ Balaam, guluu ndaayaʼ guidxi Israel lugar de ñuni maldecir ni, peru cumu nuurube ugabe rey que la? gúdxibe laa iquiiñeʼ ca gunaa runi adorar Baal para gusaba ca hombre israelita (Números 31:15, 16). Bidxiichiné Jehová Balaam purtiʼ guchelú guni ganar bueltu.

26 DE ABRIL HASTA 2 DE MAYO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 25, 26

«Pur ni guni ti binni zanda gacané xcaadxi»

lv yaza 97 párr. 1, 2

«Cadi chúʼnetu ni cadi xheelatu»

TI HOMBRE rié guuzeʼ benda riuulaʼdxiʼ cheʼ ti lugar ra nanna zanaazeʼ ti clase benda ni racalaʼdxiʼ. Ribí chaahuibe ni chichuu ruaa anzuelu stibe, ne rulaabe ni ndaaniʼ nisa. Málasi biiyabe maʼ zutipa anzuelu stibe, ne guleebe benda ni gunaazebe que. Riéchebe ne dede ruxidxi huiinibe purtiʼ biáʼsipeʼ nga ni bicaabe ruaa anzuelu stibe.

2 Zacaca bizaaca lu iza 1473 ante de ca dxi stiʼ Jesús, ti hombre láʼ Balaam biyubi modo gusaba caadxi binni lu trampa stiʼ. Ca binni ni gudixhe íquebe gusábabe nga xquidxi Dios, ni guleza lu pampa stiʼ guidxi Moab, ni dxaaga layú guníʼ Dios guicaacabe. Neca hombre riʼ na naca tobi de cani riguixhená stiʼ Dios, peru cadi dxandíʼ ni, purtiʼ gucaláʼdxibe ñápabe para laasibe ne gudíxecabe laabe para guiniʼbe mal de ca israelita que. Peru qué nudii Jiobá lugar niniʼbe mal de ca israelita que, sínuque bicaa laabe uguube ndaayaʼ laacaʼ. Cumu cá íquebe guiáxabe la? biyúbibe modo gusábabe ca binni que lu trampa stibe. Guníʼ íquebe pa guyúbibe modo guchee ca israelita que maʼ qué zaguu ndaayaʼ Dios laacaʼ. Xi biquiiñebe para bicaabe ca israelita que gucheenecaʼ Dios yaʼ. Ca gunaa sicarú de guidxi Moab (Números 22:1-7; 31:15, 16; Apocalipsis 2:14).

lv yaza 98 párr. 4

«Cadi chúʼnetu ni cadi xheelatu»

4 Xiñee guti ca israelita que yaʼ. Purtiʼ stale de laacaʼ bixélecaʼ de Jiobá ne bíʼnicaʼ guendaquéiquiiñeʼ. Bisiaandacaʼ modo bilabe laacaʼ de Egipto, modo biyaanabe ne modo gúpabe laacaʼ lu desiertu para gunda guyuucaʼ lu layú ni guniʼbe guicaacaʼ (Hebreos 3:12). Pablu bietenalaʼdxiʼ ni bizaaca ca binni que ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ne cadi chuʼ né nu gunaa, casi biʼni caadxi de laacabe, ne ti dxi si guti veintitrés mil de laacabe» (1 Corintios 10:8).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 238 párr. 1, 2

Ra riluxe

Para biaaziʼ layú que, guleecabe suerte ne biiyacabe pabiáʼ binni napa ca tribu que. Ra biree suerte que, gúnnacabe paraa raca tocar guicaa cada tribu casi herencia, pa ladu guiaʼ, pa ladu gueteʼ, pa ladu riree gubidxa o pa ladu riaaziʼ gubidxa, pa gaxha de ra nuu nisadóʼ o gaxha de ra nuu dani. Cumu Jehová nga gudixhe paraa guicaa cada tribu la? ngue runi qué niníʼcabe xiñee ne qué ñuudíndecabe (Pr 16:33). Biiyabe guiree suerte que modo biʼniʼ profetizar Jacob ante gatiʼ ne guicaa cada tribu ra raca caber laa, casi riete lu Génesis 49:1-33.

Despué de gúnnacabe paraa guca tocar cada tribu, biiyacabe pabiáʼ layú naquiiñeʼ guicaa cada tribu según biaʼ binni napa. «Naquiiñeʼ cueetu suerte para quíʼzitu ca layú ca lu xfamiliatu. Naquiiñeʼ gudiitu sti ndaa layú ca grupu jma naroʼbaʼ, ne gáxhatu sti ndaa ca grupu jma nahuiiniʼ. Guiráʼ tu zacaa herencia según suerte guiree. Guiratu zacaatu ti herencia según ra guca caber tribu stiʼ bixhózetu» (Nú 33:54). Neca qué nuchaa lugar ra raca caber laacabe guicaacabe, peru gucuaacabe layú según biaʼ tribu stícabe. Nga runi ora biiyacabe nabé xiroobaʼ layú guca caber tribu stiʼ Judá, biaaxhacabe ti ndaa layú que ne gucuaa tribu stiʼ Simeón ni (Jos 19:9).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir