-
Jiobá nga Dios ni «rusihuinni guiráʼ ni nagaʼchiʼ»Torre stiʼ ni rapa 2012 | junio 15
-
-
Jiobá nga Dios ni «rusihuinni guiráʼ ni nagaʼchiʼ»
«Dios stitu nga Dios ni jma risaca lade guiráʼ dios ne Señor lade guiráʼ rey, ne laa rusihuinni guiráʼ ni nagaʼchiʼ.» (DAN. 2:47)
XI NICÁBILUʼ.
Xi cayabi Jiobá laanu chigaca despué.
Tuu nga zeeda gaca ca primé xhoopaʼ ique maniʼ duxhuʼ que.
Xi zanda guininu de maniʼ duxhuʼ ni biʼyaʼ Juan ne estatua guníʼ xcaandaʼ Nabucodonosor.
1, 2. Xi maʼ guníʼ Jiobá zahuinni tiempu riʼ, ne xiñee guniʼbe ni.
GUNÁʼ nga guidxi roʼ ni jma nadipaʼ cayuni mandar lu Guidxilayú riʼ ora gunduuxeʼ Reinu stiʼ Dios guiráʼ gobiernu stiʼ binni yaʼ. Zanda gánnanu xi guidxi, purtiʼ Jiobá nga Dios ni «rusihuinni guiráʼ ni nagaʼchiʼ». Para nga naquiiñeʼ guidúʼndanu ca libru zeeda lu Biblia ni bicaa Daniel, ni riguixhená, ne ni bicaa apóstol Juan.
2 Bidii Jiobá caadxi visión ca hombre riʼ, lu ca visión riʼ biiyacabe caadxi maniʼ duxhuʼ. Laaca bisiene Dios Daniel, xi riníʼ ti bacaandaʼ ra bihuinni ti estatua naroʼbaʼ. Guníʼ Dios guicá ca relatu riʼ lu Biblia, para gacanécani laanu ora guidúʼndanu cani (Rom. 15:4). Zacá zaguidxi fe nápanu Reinu stiʼ Dios, purtiʼ mayaca gunitiluni guiráʼ ca gobiernu ni nuu lu Guidxilayú (Dan. 2:44).
3. Para ganda guiénenu ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia, xi caquiiñeʼ guiénenu primeru, ne xiñee.
3 Guiráʼ cani bicaa Daniel ne ni bicaa Juan ruzeetecani zahuinni xhono «rey», o guidxi jma nadipaʼ ni guni mandar, peru laaca riníʼcani padxí ne ximodo guihuinni stale de ca guidxi riʼ. Yanna, para ganda guiene chaahuinu guiropaʼ relatu riʼ, naquiiñeʼ guiénenu primé diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia. Xiñee yaʼ. Purtiʼ guiráʼ ni zeeda lu Biblia cusihuinni ximodo gaca ni na ca diidxaʼ ca. Nga runi, zeeda gaca primé diidxaʼ riguixhená stiʼ Biblia casi ti doo ra nanda guiráʼ ca diidxaʼ riguixhená.
CANI ZA DE BEENDAʼ NE MANIʼ DUXHUʼ
4. Tuu nga zeeda gaca cani za de gunaa que, ne xi chigúnicabe.
4 Bichee si Adán ne Eva, guníʼ Jiobá ziuu ti «gunaa» ni zapa xiiñiʼ. Sicaríʼ na Biblia: «Ne zucaaʼ laatu gacananaláʼdxisaatu, lii ne gunaa ca, ne zaqueca ni za de lii ne ni za de laabe. Ni za de gunaa ca zucaache íqueluʼ ne lii zuninaluʼ xatini ñeebe» (Génesis 3:15).a Ni za de gunaa ca zuxhaatañee ique beendaʼ que, o Binidxabaʼ. Gudiʼdiʼ si tiempu, bisihuinni Jiobá zahuinni ni za de gunaa que lade binnilidxi Abrahán, de guidxi Israel, de tribu stiʼ Judá ne lade ca xiiñiʼ rey David (Gén. 22:15-18; 49:10; Sal. 89:3, 4; Luc. 1:30-33). Jesucristu nga binni ni jma risaca ni za de gunaa que (Gál. 3:16). Xcaadxi ni za de gunaa riʼ nga ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu (Gál. 3:26-29). Jesús ne cani bibí pur espíritu santu nga nuu lu Reinu stiʼ Dios, ne laani nga zaquiiñeʼ Jiobá para gunitilú Binidxabaʼ (Luc. 12:32; Rom. 16:20).
5, 6. 1) Panda guidxi jma nadipaʼ ruzeeteʼ visión stiʼ Daniel ne Juan. 2) Tuu nga zeeda gaca ca ique maniʼ duxhuʼ ruzeeteʼ Apocalipsis.
5 Primé diidxaʼ riguixhená stiʼ Biblia ruzeeteʼ laaca zapa Binidxabaʼ xiiñiʼ, o xpinni, ne zaca xhenemigu ca xpínnibe cani za de gunaa que. Tuu nga zeeda gaca ca binni ni za de beendaʼ que yaʼ. Guiráʼ ca binni ni nanalaʼdxiʼ Dios ne cani rucaalú xquídxibe. Maʼ raca stale iza de rucaa Binidxabaʼ ca xpinni guiníʼ íquecaʼ naquiiñeʼ gápacaʼ reinu o gobiernu sticaʼ (Luc. 4:5, 6). Caadxi si de ca gobiernu riʼ nga cani huayuniná guidxi Israel o ca xpinni Cristu ni bibí para cheʼ guibáʼ. Ndiʼ nga tobi de ca cosa risaca lu tema cadúʼndanu riʼ, purtiʼ zacaneni laanu guiénenu xiñee xhono si guidxi jma nadipaʼ rihuinni lu visión biʼyaʼ Daniel ne Juan.
6 Ra ziluxe primé siglu, biasa si Jesús de lade gueʼtuʼ, biluiʼbe apóstol Juan caadxi visión ni zucaa laanu guidxagayaanu (Apo. 1:1). Lu tobi de ca visión que biiyaʼ Juan ti dragón —ni zeeda gaca Binidxabaʼ— zuhuaa guriá nisadóʼ bani (biindaʼ Apocalipsis 13:1, 2). Óraque biree ti maniʼ duxhuʼ ndaaniʼ nisadóʼ que, ne bidii Binidxabaʼ poder laame para guni mandarme. Despué biiyaʼ apóstol Juan ti maniʼ duxhuʼ naxiñáʼ ni napa gadxe ique. Maniʼ riʼ nga «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ ni ruzeeteʼ Apocalipsis 13:1, ni zeeda gaca «gadxe rey» o gadxe guidxi ni jma nadipaʼ (Apo. 13:14, 15; 17:3, 9, 10). Dxi gucuá libru stiʼ Apocalipsis, maʼ biaba gaayuʼ ique maniʼ que, cayuni mandar stobi, peru cayaadxaʼ «gueeda ru stobi» para guizaa gadxe. Gunáʼ ca nga ca guidxi riʼ yaʼ. Chiguidúʼyanu tuu nga ca ique maniʼ duxhuʼ riʼ tobi pur tobi. Laaca zadúʼyanu xcaadxi cosa bisiene Daniel de ca gobiernu riʼ, nuu biaje guniʼbe de laacaʼ stale siglu ante guihuínnicaʼ.
PRIMÉ NE GUIROPA IQUE: EGIPTO NE ASIRIA
7. Tuu nga primé ique maniʼ que, ne xiñee.
7 Primé ique maniʼ que nga Egipto. Xiñee yaʼ. Purtiʼ laani nga primé guidxi jma nadipaʼ ni biquiichináʼ xquidxi Dios. Bizulú bicaalúcabe xquidxi Dios ora bininácabe ca xiiñiʼ Abrahán —ra chigale ni za de gunaa que— purtiʼ nabé maʼ bidálecaʼ ndaaniʼ xquídxicabe. Para cadi gale ni za de gunaa que la? gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nunduuxeʼ xquidxi Dios. Ximodo yaʼ. Ora bicaa Binidxabaʼ Faraón guuti guiráʼ ca hombrehuiiniʼ nuu Israel. Peru qué nudii Jiobá lugar ñácani ne guleebe ca xpínnibe de Egipto (Éxo. 1:15-20; 14:13). Gudiʼdiʼ si tiempu yenebe laacaʼ lu Layú ni Bizabiruaa Dios, ne raqué biaanacaʼ para guibánicaʼ.
8. Tuu nga beeda gaca guiropa ique maniʼ que, ne xi gucalaʼdxiʼ ñuni.
8 Guiropa ique maniʼ que nga Asiria, ti guidxi nabé nadipaʼ ni gucalaʼdxiʼ nunduuxeʼ xquidxi Dios. Dxandíʼ biquiiñeʼ Jiobá laacabe para gusabanácabe reinu de chii tribu, purtiʼ biʼniʼ adorarcaʼ bidóʼ ne qué nuzuubacaʼ stiidxabe. Peru despué bicaalú Asiria Jerusalén. Zándaca racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gunduuxeʼ ca binni de ra gueeda gale Jesús. Peru cadi ngue diʼ nga gudixhe Jiobá gácani. Ngue runi, bilá Jiobá ca xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ ora biseendabe ti ángel para gunitilú cani cucaalú laacabe (2 Rey. 19:32-35; Isa. 10:5, 6, 12-15).
GUIONNA IQUE: BABILONIA
9, 10. 1) Xi bidii Jiobá lugar guni ca babilonio. 2) Xi naquiiñeʼ guizaaca né ca judíu para gaca ni na caadxi diidxaʼ riguixhená.
9 Guionna ique maniʼ biiyaʼ Juan que nga reinu stiʼ Babilonia. Bidii Jiobá lugar gunitilú Babilonia Jerusalén ne chiné ca binni nabeza raqué de esclavu. Ne maca gudxi Dios ca israelita zusabanabe laacaʼ zaqué purtiʼ qué ruzuubacaʼ diidxaʼ (2 Rey. 20:16-18). Guniʼbe zadxiña dxi maʼ qué ziuu binni ni gaca rey para cuiʼ «lu trono stiʼ Jiobá» ni nuu Jerusalén (1 Cró. 29:23). Peru laaca guniʼbe zale tuuxa lade ca xiiñiʼ rey David, tobi «ni napa derechu», para guni mandar casi rey stiʼ Jiobá sti biaje (Eze. 21:25-27).
10 Sti diidxaʼ riguixhená cuzeeteʼ ziuuruʼ judíu ni cayuni adorar Jiobá ndaaniʼ yuʼduʼ nuu Jerusalén, ora gueeda Mesías ni gulí Jiobá (Dan. 9:24-27). Sti diidxaʼ riguixhená gucuá ante cheʼ ca israelita casi esclavu Babilonia, bizeeteʼ zale Mesías ndaaniʼ guidxi Belén (Miq. 5:2). Para ganda gaca ni na ca diidxaʼ riʼ, caquiiñeʼ guiree ca judíu de esclavu, guibiguétacaʼ xquídxicaʼ ne gucuicaʼ yuʼduʼ que sti biaje. Peru ca binni de Babilonia qué rinacaʼ gundaacaʼ ca esclavu sticaʼ. Yanna, ximodo guireecabe yaʼ. Jiobá biquiiñeʼ cani riguixhená stiʼ para gusiéneni (Amós 3:7).
11. Xi biiyaʼ Daniel ne Juan lu visión sticaʼ ni bisihuinni laacani nga reinu stiʼ Babilonia. (Biiyaʼ ni cá ñee yaza.)
11 Tobi de ca israelita ni guyé casi esclavu Babilonia nga Daniel, ti hombre ni riguixhená (Dan. 1:1-6). Lu ti bacaandaʼ biluíʼ Jiobá laabe caadxi cosa ni cusihuinni gunáʼ nga ca guidxi jma nadipaʼ ziuu despué de Babilonia. Xiruʼ biʼniʼ Dios yaʼ. Bicaabe Nabucodonosor guiníʼ xcaandaʼ ti estatua naroʼbaʼ (Dan. 2:1, 19, 31-38). Despué biquiiñebe Daniel para gusiene Nabucodonosor zeeda gaca ique de oro stiʼ estatua que reinu stiʼ Babilonia.b Xpechu estatua que ne guiropaʼ chu naʼ, zeeda gaca sti guidxi guiasa despué. Xi guidxi riʼ, ne xi zúnini xquidxi Dios yaʼ.
GUIDAPA IQUE: MEDOPERSIA
12, 13. 1) Ximodo bisihuinni Jiobá zanitilú Babilonia. 2) Xiñee Medopersia nga guidapa ique stiʼ maniʼ duxhuʼ que.
12 Jma de ti gayuaa iza ante guibani Daniel, biquiiñeʼ Jiobá Isaías, ni riguixhená, para guiníʼ ziuu ti guidxi nadipaʼ ni gunitilú Babilonia. Qué niníʼsibe ximodo zanitilú Babilonia, sínuque laaca guniʼbe tu láʼ hombre chigúnini: Ciro, de Persia (Isa. 44:28; 45:2). Laaca gucuaa Daniel chupa visión ni caníʼ de guidxi roʼ ni láʼ Medopersia. Lu primé visión ca biiyabe reinu riʼ casi ti oso ni candisaʼ ti chu náʼ ne cayábicabe laa gó «stale beela» (Dan. 7:5). Ne lu sti visión biiyabe laa casi ti dendxuʼ barracu ni napa chupa cachu (Dan. 8:3, 20).
13 Guca ni na ca diidxaʼ riguixhená riʼ ora biquiiñeʼ Jiobá Medopersia para gunitilú Babilonia, ti ganda guiree ca israelita de esclavu ne guibiguétacaʼ xquídxicaʼ (2 Cró. 36:22, 23). Peru gudiʼdiʼ si tiempu, biaʼ qué nunduuxeʼ si guidxi riʼ ca xpinni Dios. Lu libru stiʼ Ester ridúʼndanu xi gucalaʼdxiʼ Hamán ñuni, ti xaíque nabé risaca stiʼ Persia. Laabe gucaláʼdxibe ñuutibe guiráʼ ca judíu ni nabani ndaaniʼ guidxi que, dede gudíxhebe padxí gácani. Peru gupa Jiobá xquidxi sti biaje, ne bilabe laacaʼ de ca xpinni Binidxabaʼ (Est. 1:1-3; 3:8, 9; 8:3, 9-14). Racá ridúʼyanu Medopersia nga guidapa ique stiʼ maniʼ duxhuʼ ruzeeteʼ Apocalipsis.
GRECIA NGA RA BIZAA GAAYUʼ IQUE
14, 15. Gunáʼ nga caadxi cosa guníʼ Jiobá de guidxi Grecia.
14 Grecia nga beeda gaca ra bizaa gaayuʼ ique maniʼ duxhuʼ ni ruzeeteʼ Apocalipsis. Ora bisiene Daniel bacaandaʼ ni gupa Nabucodonosor que, maca guniʼbe Grecia nga ndaaniʼ ne guiropaʼ coʼre de cobre stiʼ estatua que. Peru laaca gucuaa ni riguixhená riʼ xhupa visión, ra bihuinni ximodo gueeda guiasa reinu stiʼ Grecia ne tuu nga rey ni jma risaca stini.
15 Lu tobi de ca visión que, biiyabe zeeda gaca Grecia casi ti beedxeʼ ni napa tapa xhiaa, nga rusihuinni nabé nagueenda zuni ganar Grecia xcaadxi guidxi (Dan. 7:6). Lu sti visión biiyabe ti chivu barracu ni napa ti cachu nabé naroʼbaʼ, biiti chivu riʼ ti dendxuʼ de chupa cachu, ni zeeda gaca Medopersia. Jiobá bisiene Daniel zeeda gaca chivu barracu que Grecia, ne cachu nabé naroʼbaʼ stime que nga tobi de ca rey stiʼ guidxi riʼ. Peru guníʼ Daniel zaluuza cachu que ne zandani stapa cachu huiiniʼ lugar stini. Diidxaʼ riguixhená riʼ gucuani gayuaa iza ante gaca Grecia tobi de ca guidxi jma nadipaʼ. Peru guca guiráʼ ni bieeteʼ lu ca diidxaʼ riguixhená riʼ. Alejandro Magno nga guca rey ni jma risaca stiʼ guidxi Grecia, ne laabe nga bicaalube Medopersia. Peru cadi xadxí diʼ bindaa «cachu» que, purtiʼ guti rey que dxi deruʼ napa 32 iza, ca dxipeʼ jma cayuni ganarbe. Gútisibe, biasa tapa de ca general stibe ne gundaacaʼ guidxi que tapa ndaa. Biblia na: «Dendxuʼ biʼyuʼ napa chupa cachu que nga ca rey de Media ne Persia. Ne chivu barracu ladi raxi que nga rey stiʼ Grecia; ne cachu ni zuba lucuame ca nga primé rey. Cumu biluuza cachu que la? gundani tapa ni beeda guiaana lugar stini, laacani nga tapa reinu ni guiasa guidxi ca, peru qué zácacani nadipaʼ biaʼ gúcani» (Daniel 8:20-22).
16. Xi biʼniʼ Antíoco IV.
16 Biaba si Persia, bizulú biʼniʼ mandar Grecia layú ra nuu xquidxi Dios. Ca dxi que, maʼ nuu ca judíu lu Layú ni Bizabiruaa Dios ne maʼ bicuicaʼ yuʼduʼ stiʼ Jerusalén sti biaje. Nuuruʼ ca judíu casi xquidxi Jiobá, ne yuʼduʼ que nga riquiiñeʼ para gaca adorar Dios jneza. Peru lu guiropa siglu ante de ca dxi stiʼ Jesús, bininá Grecia laacabe, guidxi ni beeda gaca ra bizaa gaayuʼ ique maniʼ duxhuʼ que. Antíoco IV, tobi de ca ni biaanané ti ndaa guidxi stiʼ Alejandro, bizuhuaa ti altar para gaca adorar bidóʼ ra nuu yuʼduʼ stiʼ Jerusalén ne gudíxhebe gati guiráʼ tu qué gusaana religión stiʼ ca judíu. ¡Racá ridúʼyanu pabiáʼ guca nanalaʼdxiʼ ca xpinni Binidxabaʼ cani za de gunaa que! Peru qué nindaa biaba Grecia ora biasa sti guidxi roʼ ni zeeda. Tuu nga gueeda gaca ra guizaa xhoopaʼ ique maniʼ duxhuʼ que yaʼ.
ROMA NGA RA BIZAA XHOOPAʼ IQUE NE NABÉ BIDXÍBICABE LAA
17. Ximodo biquiiñeʼ Roma para guca ni na Génesis 3:15.
17 Roma nga guidxi jma nadipaʼ nuu dxi gucuaa apóstol Juan visión ra bihuinni maniʼ duxhuʼ que (Apo. 17:10). Beeda gaca Roma ra bizaa xhoopaʼ ique maniʼ duxhuʼ que ne biquiiñeʼ guidxi riʼ para guca ni na Génesis 3:15. Biquiiñeʼ Binidxabaʼ ca xaíque stiʼ Roma para guninacaʼ «xatini» ñee ni za de gunaa que. Ximodo yaʼ. Biʼniʼ juzgar ca binni que Jesús casi ti binni malu ni cucaalú gobiernu ne despué biiticabe laa (Mat. 27:26). Peru cumu gundisaʼ Jiobá Jesús de lade gueʼtuʼ la? beeda gácani casi ora nagueenda ñanda ra bininácabe laabe.
18. 1) Xi guidxi cubi gulí Jiobá, ne xiñee. 2) Ximodo bininaruʼ ca xpinni Binidxabaʼ ca binni ni za de gunaa que.
18 Ca xaíque yuʼduʼ stiʼ Israel bidaagucaʼ Roma para gucaalucaʼ Jesús, ne bidxiideche stale de ca binni guidxi que laabe. Ngue runi bicaanáʼ Jiobá Israel (Mat. 23:38; Hech. 2:22, 23). Ne gulibe sti guidxi cubi para laabe, «Israel stiʼ Dios» (Gál. 3:26-29; 6:16, NM). Laacabe nga guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu, ca judíu ne binni de sti guidxi (Efe. 2:11-18). Biasa si Jesús de lade gueʼtuʼ, bininaruʼ ca xpinni Binidxabaʼ ca binni ni za de gunaa que, stale biaje gucalaʼdxiʼ Roma nunduuxeʼ xcaadxi de ca binni ni za de Abrahán, ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu.c
19. 1) Xi guníʼ Daniel de guidxi ni jma nadipaʼ ra bizaa xhoopaʼ ique maniʼ que. 2) Xi zazíʼdinu lu sti tema ca.
19 Lu bacaandaʼ ni bisiene Daniel Nabucodonosor que, Roma nga zeeda gaca guiropaʼ coʼre de guiibaʼ stiʼ estatua que (Dan. 2:33). Peru, lu sti visión gucuaa Daniel biiyaʼ Roma ne laaca biiyaʼ sti guidxi nadipaʼ ni zaree de laa (Dan. 7:7, 8). Pur stale siglu, guca Roma ti guidxi ni nabé bidxibi ca xhenemigu laa ne nabé nadipaʼ. Peru ca diidxaʼ riguixhená cuzeetecaʼ zaree «chii cachu», ne lade cani zaree stobi ni zaca jma nadipaʼ que laacani. Tuu nga beeda gaca chii cachu riʼ yaʼ. Tuu nga beeda gaca cachu huiiniʼ que, ne xi lugar stiʼ estatua que zeedani yaʼ. Zacábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ lu tema ni zeeda lu yaza 14.
[Nota]
a «Gunaa» zeeda gaca casi xheelaʼ Jiobá riʼ nga xquídxibe ni nuu guibáʼ, ra nuu guiráʼ ca ángel stibe (Isa. 54:1; Gál. 4:26; Apo. 12:1, 2).
b Cásica ique estatua ruzeeteʼ libru stiʼ Daniel ne guionna ique stiʼ maʼ duxhuʼ ruzeeteʼ Apocalipsis, zeeda gácacani Babilonia. Biiyaʼ cani zeeda lu yaza 12 ne 13.
c Dxandíʼ binitilú Roma guidxi Jerusalén lu iza 70, peru qué ñaca ni na Génesis 3:15 óraque, purtiʼ maʼ cadi xquidxi Dios Israel.
-
-
Cusihuinni Jiobá caadxi cosa ni «ma zeda dxiña dxi» gacaTorre stiʼ ni rapa 2012 | junio 15
-
-
Cusihuinni Jiobá caadxi cosa ni «ma zeda dxiña dxi» gaca
«Ndi nga ni biluíʼ Dios Jesucristu para uluíʼ ca xpinni xi ma zeda dxiña dxi acaʼ.» (APO. 1:1)
XI NICÁBILUʼ.
Paraa nga nuu potencia mundial angloamericana lu estatua naroʼbaʼ que.
Lu visión biʼyaʼ apóstol Juan, ximodo rudii potencia mundial angloamericana stipa Naciones Unidas.
Ximodo bisihuinni ca visión biʼyaʼ Daniel ne Juan zanitilú ca gobiernu nuu lu Guidxilayú.
1, 2. 1) Xi riénenu ora ridúʼndanu ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Daniel ne Juan. 2) Tuu nga ca primé xhoopaʼ ique maniʼ duxhuʼ que.
ORA guchaaganu ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Daniel ne ni guníʼ Juan, ziénenu stale cosa ni cayaca lu Guidxilayú tiempu riʼ ne ni chiguizaaca despué. Xi zanda guizíʼdinu de maniʼ duxhuʼ biʼyaʼ Juan lu visión stiʼ, maniʼ feu ni napa chii cachu biʼyaʼ Daniel ne estatua naroʼbaʼ ni guníʼ xcaandaʼ Nabucodonosor ni bisiene Daniel laabe yaʼ. Ora guiénenu ca diidxaʼ riguixhená riʼ, xi naquiiñeʼ gucaacani laanu gúninu yaʼ.
2 Primeru guzéʼtenu de maniʼ duxhuʼ ni biiyaʼ Juan lu visión stiʼ (Apo., cap. 13). Casi bidúʼyanu lu tema gudídinu que, ca primé xhoopaʼ ique maniʼ que nga Egipto, Asiria, Babilonia, Medopersia, Grecia ne Roma. Guiráʼ ca guidxi nadipaʼ riʼ, bisihuínnicaʼ nanaláʼdxicaʼ cani za de gunaa que (Gén. 3:15). Gudiʼdiʼ si stale siglu de bicaa Juan visión stiʼ, nuuruʼ Roma casi ti guidxi nadipaʼ ni cayuni mandar guidubi Guidxilayú. Peru zadxiña dxi guihuinni ra guizaa gadxe ique maniʼ que ne ziuuni lugar stiʼ Roma. Gunáʼ nga guidxi jma nadipaʼ riʼ, ne ximodo zucaalúcabe cani za de gunaa que yaʼ.
XIMODO BIASA GRAN BRETAÑA NE ESTADOS UNIDOS
3. Tuu nga beeda gaca maniʼ feu ni napa chii cachu, ne tuu nga beeda gaca chii cachu stime.
3 Para gánnanu tuu nga ra guizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ ruzeeteʼ capítulo 13 stiʼ Apocalipsis, naquiiñeʼ guchaaganu visión biiyaʼ Juan ne visión stiʼ Daniel, ra rihuinni ti maniʼ feu ni napa chii cachu. Biblia na: «Gudiʼdiʼ si ngue biiyaruaʼ lu ca visión stinneʼ gueelaʼ que, málasi bihuinni sti maniʼ duxhuʼ, ne laame bizaa tapa, feu laame ne ruchíbime ne guizáʼ nadípame. De guiibaʼ láyame ne naroʼbaʼ cani. Cayábime ne cuxuuxeme, ne ni ziyaana cayuutu ñeeme. Ne maʼ gadxé laame que xcaadxi maniʼ ni bihuinni ante gueedame, ne nápame chii cachu» (Daniel 7:7).a Maniʼ duxhuʼ riʼ nga beeda gaca Roma dxi biʼniʼ mandar guidubi Guidxilayú (biiyaʼ cani zeeda lu yaza 12 ne 13). Peru lu siglu V, bizulú biasa caadxi reinu jma nahuiiniʼ lade ni. Nga runi, chii cachu gundani ique maniʼ duxhuʼ que nga ca gobiernu ni bihuinni ra biʼniʼ mandar Roma.
4, 5. 1) Xi biʼniʼ cachu huiiniʼ que. 2) Tuu nga beeda gaca ra bizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ que.
4 Maniʼ duxhuʼ biʼyaʼ Daniel que napa chii cachu, peru gundani stobi ni jma «nahuiiniʼ», ne gúxhani chonna cachu nuu gaxha de laani. Guca ndiʼ dxi bizulú bihuinni Gran Bretaña casi ti guidxi jma nadipaʼ, neca gúcani tobi de ca guidxi ni biʼniʼ mandar Roma dxiqué. Lu siglu XVII gúcani ti guidxi huaxiéʼ risaca, purtiʼ guyuu xhonna guidxi jma nadipaʼ stiʼ Roma que laani: España, Países Bajos ne Francia. Peru tobi pur tobi guxha Gran Bretaña laacaʼ de ra nuucaʼ. Biaʼ galaa de siglu XVIII bihuinni zácani tobi de ca guidxi ni jma nadipaʼ lu guidubi Guidxilayú. Yanna, ñee raqué nga gúcani ra bizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ que la? Coʼ, cadi raqué diʼ.
5 Neca guca Gran Bretaña ti guidxi nabé risaca, bixeleʼ caadxi colonia stícabe ni nuu ladu guiaʼ de continente stiʼ América de laacabe ne beeda gácacaʼ ti guidxi ni biree lá Estados Unidos, laaca beeda gácani ti guidxi nadipaʼ. Ximodo yaʼ. Purtiʼ biquiiñeʼ Gran Bretaña ca soldadu de marina stiʼ para gupa guidxi riʼ. Ora bizulú dxi stiʼ Señor, iza 1914, maʼ naca Gran Bretaña ti guidxi jma nadipaʼ ne Estados Unidos beeda gaca guidxi ra nuu ca negocio jma naroʼbaʼ.b Dxi guca primé guendaridinde lu guidubi Guidxilayú, bidaaguʼ guiropaʼ guidxi riʼ para gúnicaʼ dxiiñaʼ tobi si. Zacá nga bihuinni ra bizaa gadxe ique maniʼ que, laani nga ni runibiáʼ binni casi potencia mundial angloamericana. Ximodo bicaalú ique riʼ ca binni ni za de gunaa que yaʼ.
6. Xi huayuni Gran Bretaña ne Estados Unidos xquidxi Dios.
6 Cásipeʼ bizulú dxi stiʼ Señor, bizulú bicaalú guidxi riʼ xquidxi Dios, ca xpinni Cristu ni bibí ni nabani lu Guidxilayú (Mat. 25:40). Jesús maca guníʼ cayuni caadxi binni ni za de gunaa que dxiiñaʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ora gueedabe (Mat. 24:45-47; Gál. 3:26-29). Dxi que nga bizulú bicaalú Gran Bretaña ne Estados Unidos «ca xpinni [Dios]» (Apo. 13:3, 7). Dxi cayaca primé guendaridinde que, guzanándacabe xquidxi Dios, qué ninácabe niquiiñecaʼ libru ne revista sticaʼ ne biseguyoocabe chupa chonna de cani naca mozo ni nuu xpiaaniʼ. Ne casi gudxi Jiobá Juan lu ti visión, bicueezacabe ca xpinni Cristu de gucheechecaʼ diidxaʼ ti tiempu, zaqué nga casi ora ñuuticabe laacaʼ. Peru laaca gudxi Dios Juan, ziasa xcaadxi ni za de gunaa riʼ ne zucheechecaʼ diidxaʼ sti biaje, casi ora ñásacaʼ de lade gueʼtuʼ (Apo. 11:3, 7-11). Ñee guca guiráʼ ni guníʼ Juan la? Historia stiʼ ca xpinni Jiobá nabani yanna cusihuinni dxandíʼ guca cani.
GUIROPAʼ GUIDXI JMA NADIPAʼ NE CA ÑEE DE GUIIBAʼ NE DE BEÑE
7. Xiñee zanda guininu guiropaʼ ñee estatua que nga ra bizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ que.
7 Guiropaʼ chú ñee estatua que nga ra bizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ que, o potencia mundial angloamericana. Gran Bretaña biasa lade ca guidxi ra biʼniʼ mandar Roma. Yanna, cumu de Gran Bretaña nga biree Estados Unidos la? zanda guininu laaca de Roma nga beedacabe. Yanna, xi zanda guininu de guiropaʼ batañee estatua que yaʼ. Lu visión stiʼ Daniel na nuchaʼ guiibaʼ que beñe. Biblia na: «Ne cumu biiyuʼ naca ca batañeeni ne ca bicuini stini de beñe, ni riquiiñeʼ tuuxa ni ruzáʼ guisu, ne de guiibaʼ la? qué zanda diʼ chuʼ reinu ca tobi si, peru nuu ra zácani naguidxi casi guiibaʼ, purtiʼ biiyaluʼ nuchaʼ guiibaʼ ca beñe» (Daniel 2:41). Biáʼsipeʼ nga ni guníʼ Daniel lu textu riʼ né tiempu ra guihuinni potencia mundial angloamericana, ni zeeda gaca ra bizaa gadxe ique maniʼ que. Ti cosa ni guca de guiibaʼ nuchaʼ beñe la? cadi nadípani casi xiixa ni guca de puru guiibaʼ. Zacá nga zeeda gaca Gran Bretaña ne Estados Unidos, purtiʼ cadi nadípacabe biaʼ guca Roma, guidxi ra bireecabe. Xiñee jma naténdeni yaʼ.
8, 9. 1) Ximodo bisihuinni Gran Bretaña ne Estados Unidos gúcacaʼ nadipaʼ casi guiibaʼ. 2) Xii nga zeeda gaca beñe nuu batañee estatua que.
8 Guyuu biaje bisihuinni Gran Bretaña ne Estados Unidos nadípacaʼ casi guiibaʼ. Tobi de laacani nga dxi biʼniʼ ganárcabe primé ne guiropa guendaridinde; despué laaca bíʼnicabe xcaadxi cosa ra bisihuínnicabe pabiáʼ nadípacabe.c Biluxe si guerra que, laaca guyuuruʼ xcaadxi biaje ra bisihuínnicabe nadípacabe casi ti guiibaʼ. Peru dede dxi bizuluni, nuchaʼ beñe guiibaʼ ca. Ximodo ndiʼ yaʼ.
9 Maʼ raca stale iza de racalaʼdxiʼ ca xpinni Jiobá guiénecaʼ xii nga zeeda gaca batañee estatua ni biʼyaʼ Daniel que. Lu Daniel 2:41 na ti «reinu» si nga guiibaʼ nuchaʼ beñe ca, cadi stale. Nga runi, beñe ca nga zeeda gaca binni o grupu de binni ni nuu ra runi mandar potencia mundial angloamericana ne pur ca binni riʼ maʼ qué rácacabe naguidxi casi guiibaʼ, casi guca Roma dxi biʼniʼ mandar. Daniel guníʼ «binni guidxilayú» nga beñe ca (Dan. 2:43). Ca binni nabeza ra runi mandar Gran Bretaña ne Estados Unidos, rucaacaʼ ridxi para gaca respetar derechu sticaʼ ne riquiiñecaʼ sindicatu para laani, ne nuu guidxi ra runi mandárcabe maʼ qué racaláʼdxicaʼ laacabe ne laaca riasa grupu de binni ni rucaalú laacabe. Ca binni ni candisaʼ ique riʼ, qué rudiicaʼ lugar gaca Gran Bretaña ne Estados Unidos naguidxi casi guiibaʼ. Laaca cadale binni ni qué riuulaʼdxiʼ modo riníʼ ique ca gobiernu ca. Ne ora raca votar pur tuuxa ni nabé runibiáʼ binni la? nuu tiru qué runi ganarbe pur stale voto, nga runi, nuu tiru qué randa rúnicabe guiráʼ ni ñuuláʼdxibe. Biáʼsipeʼ nga ni guníʼ Daniel, ni riguixhená: «Nuu ra zaca reinu ca nadipaʼ ne nuu ra zácani natende» (Dan. 2:42; 2 Tim. 3:1-3).
10, 11. 1) Xi zazaaca ca batañee stiʼ estatua que. b) Xi zanda guiénenu de ca bicuini ñee estatua que.
10 Lu siglu XXI, Gran Bretaña ne Estados Unidos cayúnirucaʼ tobi si, ne stale biaje juntu rúnicaʼ dxiiñaʼ ora chigaca xiixa cosa risaca ndaaniʼ Guidxilayú. Ca diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de estatua naroʼbaʼ ne maniʼ duxhuʼ que, rusihuínnicani qué ziuu sti guidxi nadipaʼ lugar stiʼ potencia mundial angloamericana. Neca cadi nadipaʼ ca guidxi riʼ biaʼ guca guiropaʼ chú ñee stiʼ estatua que la? qué zanitiluni stubi si ni.
11 Ñee nuu xi riníʼ guiráʼ ca bicuini ñee estatua que la? Cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu, lu xcaadxi visión biʼyaʼ Daniel, bizeetebe panda maniʼ biiyabe ne panda cachu nápacame. Ca númeru ca nabé risaca cani. Peru Daniel qué nuzeeteʼ panda bicuini napa batañee estatua que. Nga runi, ruluíʼ huaxiéʼ risaca guizaaláʼdxinu pándapeʼ bicuini nápani, purtiʼ zeeda gácani cásica ora bizeetebe guiropaʼ chú naʼ, guiropaʼ xcoʼre ne guiropaʼ ñee. Ni ruzeeteni nga nuchaʼ ca bicuini stini guiibaʼ né beñe. Xi zanda guiénenu né ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Ora guidxelasaa «guié», ni zeeda gaca casi Reinu stiʼ Dios, ca batañee estatua que la? Gran Bretaña ne Estados Unidos nga ca guidxi ni cayuni mandar guidubi Guidxilayú (Dan. 2:45).
GUIROPAʼ GUIDXI JMA NADIPAʼ NE MANIʼ DUXHUʼ DE CHUPA CACHU
12, 13. Tuu nga zeeda gaca maniʼ duxhuʼ ni napa chupa cachu, ne xi bíʼnime.
12 Neca zeeda gaca potencia mundial angloamericana casi guiibaʼ nuchaʼ beñe la? ca visión bidii Jesús Juan rusihuínnicani zúniruʼ ca guidxi riʼ stale cosa risaca lu ca últimu dxi. Xi laacani yaʼ. Juan biiyaʼ sti maniʼ duxhuʼ ni napa chupa cachu ne riníʼ casi ti dragón. Tu zeeda gaca maniʼ riʼ yaʼ. Guiropaʼ cachu stime rusihuínnicani tobi si cayuni chupa gobiernu dxiiñaʼ: laaca laani nga potencia mundial angloamericana, peru yanna maʼ chigúnicabe gadxé dxiiñaʼ (biindaʼ Apocalipsis 13:11-15).
13 Maniʼ ni napa guiropaʼ cachu riʼ rucaa binni guzáʼ ti «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ que. Maca bicaa Juan zahuinni bidóʼ riʼ, despué zanitiluni ne ziásani sti biaje. Gudiʼdiʼ si primé guendaridinde que bihuinni ti grupu de guidxi ni beeda gaca bidóʼ que. Gran Bretaña ne Estados Unidos nga guniʼcaʼ chuʼ grupu riʼ para gacaneni chuʼ guiráʼ guidxi tobi si ne guiniʼni pur guiráʼ ca gobiernu nuu lu Guidxilayú.d Binibiáʼ binni grupu riʼ casi Sociedad de Naciones, ne bihuínnini biluxe si primé guendaridinde, peru binitiluni dxi bizulú guiropa guendaridinde. Dxi cadinde ca guidxi que, ca xpinni Dios guniʼcaʼ zahuinni bidóʼ stiʼ maniʼ duxhuʼ que sti biaje, casi na ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Apocalipsis. Ne gúcani zaqué, purtiʼ ora biásani sti biaje maʼ biree lani Naciones Unidas (Apo. 17:8).
14. Xiñee guníʼ Juan zaca bidóʼ stiʼ maniʼ duxhuʼ que «ra izaa xhono rey».
14 Juan guníʼ zaca bidóʼ stiʼ maniʼ duxhuʼ que ti rey ne laani nga «ra izaa xhono rey». Peru qué riníʼ diʼ nga zapa primé maniʼ duxhuʼ bizéʼtenu que sti ique para guizaani xhono. Ti «bidóʼ» si stiʼ maniʼ duxhuʼ que nga laani. Guiráʼ guidxi roʼ ni nuu lu Naciones Unidas nga rudii stipa «bidóʼ» riʼ, peru ni jma racané laame nga potencia mundial angloamericana (Apo. 17:10, 11). Yanna xiñee guníʼ Juan laaca ti rey «bidóʼ» riʼ yaʼ. Purtiʼ maʼ gucuaame poder para gúnime ti dxiiñaʼ ni zuchaa modo nabani binni guidxilayú.
RUXUUXE BIDÓʼ STIʼ MANIʼ DUXHUʼ QUE TI GUNAA DXABAʼ
15, 16. Tuu nga zeeda gaca «gunaa dxabaʼ» que, ne xi cayaca ca «nisa» stibe.
15 Juan laaca bizeeteʼ dxiʼbaʼ ti «gunaa dxaba» deche ti maniʼ duxhuʼ naxiñáʼ. Maniʼ duxhuʼ riʼ, laaca laame nga «bidóʼ» stiʼ maniʼ ni napa gadxe ique. Ne gunaa dxabaʼ que nga «Babilonia, guidxi roʼ» ne laa nga runi mandar laame (Apo. 17:1-6). Tuu nga zeeda gaca gunaa dxabaʼ ca yaʼ. Guiráʼ ca religión ni cadi dxandíʼ, ne lade cani nuu ca religión ni riníʼ zinándacaʼ Cristu. Ca religión riʼ, riguucaʼ ndaayaʼ «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ ca ne huayacaláʼdxicaʼ guni mandarcaʼ laame.
16 Peru lu dxi stiʼ Señor, cayuuyaʼ Babilonia, guidxi roʼ, ximodo caree stale binni de ndaaniʼ naʼ, ni zeeda gaca casi ora nibidxi ca «nisa» stiʼ nagueendaca (Apo. 16:12; 17:15). Primé biaje bihuinni «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ que, «Babilonia, guidxi roʼ», o ca religión ni riníʼ zinanda Cristu, biʼniʼ mandarcaʼ biaʼ galaa de guiráʼ binni nabani lu guidubi Guidxilayú. Peru ca dxi riʼ, stale binni maʼ qué runi respetar yuʼduʼ ne maʼ huaxiéʼ racanecaʼ ca xaíque stini. Ne stale binni riníʼ nabé rutinde religión binni. Ne cadale binni ni riníʼ maʼ cadi naquiiñeʼ gapa binni nin ti religión.
17. Xi zazaaca ca religión ni cadi dxandíʼ, ne xiñee.
17 Peru cadi chaahuidugá nga guinitilú ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Zácaruʼ gunaa dxabaʼ riʼ nadipaʼ ne zuyúbiruʼ ximodo guni ca gobiernu ca ni racalaʼdxiʼ dede ora uguu Dios ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ gúnicaʼ xiixa (biindaʼ Apocalipsis 17:16, 17). Maʼ cadi candaa, zaquiiñeʼ Jiobá Naciones Unidas para gucaa ca políticu ni nuu lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ, gucaalucaʼ guiráʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, zunduuxecaʼ laacabe ne guiráʼ bidxichi stícabe. Raca biaʼ gande o treinta iza qué liica niníʼ ique ca religión ca pa nidxiña dxi nizaaca nga. Peru ca dxi riʼ, maʼ biaʼ qué guiaba si gunaa dxabaʼ riʼ deche maniʼ duxhuʼ ca. Ora guidxiña dxi guiete gunaa riʼ, qué ziétebe chaahuidugá, sínuque nagueenda ne nabé naná modo cuee yaandecabe laabe (Apo. 18:7, 8, 15-19).
RA GUINITILÚ CA MANIʼ DUXHUʼ
18. 1) Xi zuni maniʼ duxhuʼ que, ne xi zazaaca. 2) Daniel 2:44 na zunduuxeʼ Reinu stiʼ Dios caadxi gobiernu, tuu nga ca gobiernu ca. (Biiyaʼ cuadru ni zeeda lu yaza 17.)
18 Xi zuni Binidxabaʼ ora maʼ binitilú ca religión ni cadi dxandíʼ ca yaʼ. Zándaca zucaabe maniʼ duxhuʼ que, o ca gobiernu stibe, gucaalucaʼ Reinu stiʼ Dios. Cumu guibáʼ nga nuu Reinu stiʼ Dios la? qué zanda diʼ gucaalúcabe laa, nga runi zuyúbicabe ca xpinni Reinu ni nuu lu Guidxilayú para guninácabe laacaʼ. Peru maca cá ximodo zaluxe guendaridinde riʼ (Apo. 16:13-16; 17:12-14). Daniel maca guníʼ ximodo guilúxeni. Biblia na: «Ne dxi stiʼ ca rey que la? Dios ni nuu guibáʼ zucuí ti reinu ni qué ziuu dxi guinitilú. Ne reinu riʼ qué zadíʼdini lu náʼ sti guidxi. Zunideni ne zunduuxeni guiráʼ ca reinu riʼ, ne laani ziaanani ne qué ziuu dxi guilúxeni» (Daniel 2:44). Zanitilú maniʼ duxhuʼ ruzeeteʼ Apocalipsis 13:1, «bidóʼ» stime ne maniʼ duxhuʼ ni napa chupa cachu que.
19. Xii nga ni maʼ nánnanu dxandíʼ zazaaca, ne xi naquiiñeʼ gúninu yanna.
19 Laanu maʼ nabáninu tiempu cayuni mandar ra bizaa gadxe ique maniʼ que. Qué zahuinni sti ique ante guinitilú maniʼ riʼ. Nga runi, ora guinitilú guiráʼ religión ni cadi dxandíʼ la? potencia mundial angloamericana nga cayuni mandar. Cadi guiaandaʼ laanu maʼ guca ni na guiráʼ xixé diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Daniel ne ni guníʼ Juan. Nga runi, zanda guni crenu mayaca guinitilú guiráʼ ca religión ni cadi dxandíʼ ne maʼ cadi candaa zeeda Armagedón. Peru Dios maʼ gudxi laanu xi chiguizaaca despué. Ñee zucaʼdiáganu ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Biblia la? (2 Ped. 1:19.) ¡Yanna nga tiempu para chuʼnu pur Jiobá ne gacanenu Reinu stiʼ! (Apo. 14:6, 7.)
[Nota]
a Ora ruzeeteʼ Biblia númeru chii, riniʼni de ti grupu ni maʼ guizáʼ. Nga runi, raríʼ caniʼni de guiráʼ gobiernu ni bihuinni guidubi ra biʼniʼ mandar Roma.
b Maca nuu Gran Bretaña ne Estados Unidos dede lu siglu XVIII, peru Juan na zuzulú zuni mandárcabe guidubi Guidxilayú ora guzulú «dxi Señor» (Rev. 1:10, NM). Nga runi, lu primé guendaridinde que nga bizulú ra bizaa gadxe ique maniʼ que cayuni dxiiñaʼ casi ti guidxi ni jma nadipaʼ.
c Maca guníʼ Daniel ximodo zunitilú rey riʼ xcaadxi guidxi: «Dede zadxagayaa binni modo gunitiluni» (Dan. 8:24). Ne guca ni na ca diidxaʼ riʼ ora bisaba Estados Unidos chupa bomba atómica luguiáʼ ca xhenemigu potencia mundial angloamericana.
[Cuadru ni zeeda lu yaza 17]
TUU NGA ZEEDA GACA «GUIRÁʼ CA REINU RIʼ»
[Cuadru ni zeeda lu yaza 17]
Daniel 2:44 cuzeeteʼ xi chiguni Reinu stiʼ Dios: «Zunideni ne zunduuxeni guiráʼ ca reinu riʼ». Ca diidxaʼ riguixhená riʼ, ruzeeteni de ca gobiernu si ni zeeda lu estatua naroʼbaʼ que.
Xi zazaaca xcaadxi gobiernu ni nuu lu Guidxilayú riʼ yaʼ. Ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Apocalipsis cusiénecaʼ laanu jma de laani. Cuzeeteni zadagulisaa «irá ni runi mandar ndaani guidxilayú para [...] ucaa lú ca Dios ni jma nandxóʼ dxi uzulú cuidxi cuenta binni» (Apo. 16:14; 19:19-21). Nga runi, lu Armagedón nga guinitilú guiráʼ gobiernu ni nuu lu Guidxilayú, dede né cani bihuinni lu estatua que.
-
-
Xhono ReyTorre stiʼ ni rapa 2012 | junio 15
-
-
Xhono Rey
Libru stiʼ Daniel ne Apocalipsis riníʼcani tuu nga xhono rey, o gobiernu ni zahuinni, peru cadi ngasi, sínuque laaca rusiene cani padxí ne ximodo guihuinni cada tobi de laacaʼ. Zanda gánnanu tu laacabe pa guiénenu primé diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia.
Maʼ raca stale iza de rucaa Binidxabaʼ ca xpinni guiníʼ íquecaʼ naquiiñeʼ gápacaʼ reinu o gobiernu sticaʼ (Luc. 4:5, 6). Caadxi si de ca gobiernu riʼ nga cani huayuniná xquidxi Jiobá, ni zeeda gaca Israel o ca xpinni Cristu ni bibí para cheʼ guibáʼ. Nga runi, xhono si guidxi jma nadipaʼ nga rihuinni lu visión ni biʼyaʼ Daniel ne Juan.
[Tabla ne imagen ni zeeda lu yaza 12]
(Para gúʼyaluʼ ca letra ni zeeda ra rihuinni ximodopeʼ bireeni la? biiyaʼ ni lu libru o revista ra bireeni)
CA DIIDXAʼ RIGUIXHENÁ STIʼ DANIEL CA DIIDXAʼ RIGUIXHENÁ STIʼ APOCALIPSIS
1. Egipto
2. Asiria
3. Babilonia
4. Medopersia
5. Grecia
6. Roma
7. Potencia angloamericanaa
8. Sociedad de Naciones ne Naciones Unidasb
XQUIDXI DIOS
2000 a.j.
Abrahán
1500
Guidxi Israel
1000
Daniel 500
a.j./d.j.
Juan
Israel stiʼ Dios 500
1000
1500
2000 d.j.
[Nota]
a Ora mayaca guinitilú guidxilayú nga tiempu guihuinni ra guizaa gadxe ne xhono rey. Biiyaʼ yaza 19.
b Ora mayaca guinitilú guidxilayú nga tiempu guihuinni ra guizaa gadxe ne xhono rey. Biiyaʼ yaza 19.
[Ca imagen]
Estatua naroʼbaʼ (Dan. 2:31-45)
Guidapaʼ maniʼ duxhuʼ ni biree ndaaniʼ nisadóʼ (Dan. 7:3-8, 17, 25)
Dendxuʼ napa cachu ne chivu barracu (Dan., cap. 8)
Maniʼ duxhuʼ ni napa gadxe ique (Apo. 13:1-10, 16-18)
Maniʼ ni napa guiropaʼ cachu riʼ rucaa binni guzáʼ ti «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ que (Apo. 13:11-15)
[Ra gucuaacabe imagen 13]
Ca foto stiʼ Egipto ne Roma bidii Museo Británico; ne foto stiʼ Medopersia bidii Musée du Louvre (París)
-