Guiráʼ ca diidxaʼ riguixhená ni riníʼ Jiobá dxandíʼ rácacani
«N AA nga Dios ne gástiruʼ stobi, nin stobi casi naa; Ni riníʼ ximodo riluxe xiixa ni ruzulú, ne ni riníʼ dede ante ca cosa ni caʼruʼ gaca.» (Isaías 46:9, 10.) Zacá guníʼ Jiobá, purtiʼ laa si nga zanda guiníʼ xi chigaca despué.
Guiráʼ xixenu nánnanu nin ti binni guidxilayú qué zanda diʼ ganna ni chigaca despué. Peru, Biblia ca, nácani ti libru ni riníʼ ni chiguizaaca, ne nga naquiiñeʼ gucaani ca binni ni racalaʼdxiʼ ganna gunáʼ nga ni dxandíʼ ca guyúbicaʼ pa Dios nga bicaa Biblia, ne zacapeʼ nga cá ndaaniʼ ni. Nga runi, guidúʼyanu caadxi diidxaʼ riguixhená ni maʼ guca.
Caadxi guidxi guyuu dxiqué
Dios maca guníʼ zanitilú guidxi Babilonia, Edom, Moab, ne Ammón (Jeremías 48:42; 49:17, 18; 51:24-26; Abdías 8, 18; Sofonías 2:8, 9). Rihuinni dxichi ca dxandíʼ guca guiráʼ ni guníʼ Dios lu Biblia de laacani purtiʼ maʼ gasti cani yanna.
Zándaca nuu tu na cadi nagana diʼ guiníʼ tuuxa zadxiña dxi zanitilú xiixa guidxi nécapeʼ nabé nadipaʼ gácani. Peru cani riníʼ ique zacá riaandaʼ laacaʼ pa Biblia peʼ nga cusiene chaahuiʼ guiráʼ xixé ni guca. Casi dxi biaba Babilonia la? guniʼni guiráʼ xixé ni chiguizaaca. Laaca bizeeteni ca medo nga chiguni mandar guidxi que, ne Ciro nga chigaca xaíque stiʼ ca hombre nanda guiibaʼ que, ne zabidxi ca guiiguʼ ni naguu leʼ guidxi que (Isaías 13:17-19; 44:27–45:1).
Cadi purtiʼ ruzeeteʼ Biblia binitilú ca guidxi ca guiníʼ íquenu guiráʼ guidxi nga guniʼni zanitilú ne maʼ qué zabeza binni lu cani. Ora bieeteʼ zuni mandar ca babilonio Jerusalén la? Dios guníʼ zabiguetaʼ zaca chaahuiʼ guidxi que sti biaje, nécapeʼ Babilonia qué rudii lugar guibiguetaʼ ca esclavu ni napa xquidxi (Jeremías 24:4-7; 29:10; 30:18, 19). Ca diidxaʼ riguixhená que laaca gúcacani, ne pur nga la? ca guidxi stiʼ ca judíu ca nuuruʼ ni ca dxi stinu riʼ.
Ne nécapeʼ guníʼ Jiobá zusaana Egipto de gaca ti guidxi ni jma nadipaʼ la? laaca guniʼbe tiidiʼ si caadxi dxi zabeza binni ndaaniʼ ni casi dxiqué. Ne zaqué gúcani purtiʼ gudiʼdiʼ si caadxi iza gúcani ti guidxi, peru maʼ qué ñácadini nadipaʼ casi dxiqué (Jeremías 46:25, 26; Ezequiel 29:14, 15). Nánnanu laaca guca ni maʼ guninu ca. Jiobá laaca guníʼ zuniti Grecia poder ni napa, peru qué niníʼdibe maʼ qué zabeza diʼ binni ndaaniʼ ni. Rihuinni dxíchica, ca guidxi ni guníʼ Jiobá zanitilú que la? maʼ gastiʼ diʼ cani ca dxi stinu riʼ, peru cani qué niniʼbe zanitilucaʼ la? nuuruʼ cani ca dxi stinu riʼ. Xi rusiidiʼ ca nga laanu yaʼ. Rusiidicani laanu dxandíʼ raca guiráʼ ca diidxaʼ riguixhená ni cá lu Stiidxaʼ Dios.
Ridxagayaanu guca dede ca cosa ni jma nahuiiniʼ guníʼ Jiobá
Casi maʼ bizéʼtenu ca, Jiobá guníʼ xi guiráʼ zaca ora biaba guidxi Babilonia. Zaqueca ora guníʼ Jiobá ximodo chiguinitilú Tiro la? libru ni bicaa Ezequiel guníʼ zulaacabe, ca guié, ca yaga, ne dede yú stiʼ guidxi ca galahuiʼ nisadóʼ (Ezequiel 26:4, 5, 12). Ca diidxaʼ riguixhená ca gúcacani lu iza 332 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi biquiiñeʼ Alejandro Magno ne ca binni nanda guiibaʼ stiʼ ca escombro stiʼ guidxi que para bíʼnicaʼ ti neza ndaaniʼ nisadóʼ que para guyuucaʼ ti isla stiʼ guidxi que ne gucuaacaʼ ni.
Ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Daniel 8:5-8, 21, 22 laaca ruzeeteʼ ni ximódopeʼ nga bizaaca rey stiʼ Grecia, dede zadxagayaanu guiráʼ ni guca luguiáʼ rey ni nabé nadipaʼ riʼ. Biblia guníʼ zati rey riʼ ora maʼ napa stale poder. Reinu ni gúpabe que zácani tapa ndaa, peru nin ti binnilídxibe qué zacaa ni. Gudiʼdiʼ si jma de chupa gayuaa iza de gucuá ca diidxaʼ riguixhená riʼ, bihuinni Alejandro Magno nga beeda gaca rey nabé nadipaʼ riʼ. Lu historia rieeteʼ nahuiiniruʼ hombre riʼ guti ne poder ni gúpabe que gulaani lu guidapa de ca general stibe, ne qué nicaa diʼ ca binnilídxibe ni.
Nuu caadxi binni riníʼ, ca diidxaʼ riguixhená ca gucuá cani despué de gúcacani. Peru guiduʼndaʼ chaahuinu de ni guníʼ Daniel ca sti biaje. Pa gúʼyaluʼ ni casi diidxaʼ riguixhená ni dxandíʼ guca la? zadxagayaaluʼ guiráʼ cani gucuá de laani. Peru ora gúʼyaluʼ ni casi ti historia ni nácabe zeeda gaca diidxaʼ riguixhená, cadi dxandíʼ nuu stale ni rusihuinni cadi zacá diʼ ni la? Pa ñaca tuuxa ni bibani despué de Alejandro ñacalaʼdxiʼ nucaa xiixa ni nuluíʼ diidxaʼ riguixhená para nidxagayaa binni ni la? xiñee qué nuzeetebe ora gati rey ca chupa xiiñiʼ zacalaʼdxiʼ cuí lu trono stiʼ peru despué záticaʼ yaʼ. Xiñee qué niniʼbe zadiʼdiʼ stale iza para ganda guni mandar guidapa general que ca guidxi biʼniʼ mandar Alejandro yaʼ. Xiñee qué niniʼbe tu láʼ rey ni napa stale poder ca ne lá guidapaʼ general stiʼ que yaʼ.
Maʼ xadxí nga riníʼ binni gucuá ca diidxaʼ riguixhená ca despué de gúcacani. Peru ca binni riníʼ zacá qué huayanda diʼ gusihuínnicaʼ dxandíʼ zacá ni. Ca binni si ni qué ruyubi pa dxandíʼ nga ni runi cré la? ca nga nga nacaʼ nagana ganna binni xi chigaca despué. Ne cumu qué runi crécabe pa Biblia nga Stiidxaʼ Dios la? nga runi rusiidicabe ni runi cré binni guidxilayú. Peru Dios cusiene chaahuiʼ stale cosa ni rusihuinni de laabe zeeda guiráʼ ca diidxaʼ riguixhená cá lu Biblia.a
Zaguidxi fe stiluʼ pa guiníʼ íqueluʼ de ca diidxaʼ riguixhená cá lu Biblia ne ximodo gúcacani. Xiñee qué gúʼndaluʼ cani dede ca yanna yaʼ. Zanda iquiiñeluʼ ca cuadru ni zeeda lu yaza 343 dede 346 stiʼ libru “Toda Escritura es inspirada de Dios y provechosa”.b Pa quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni maʼ guninu ca la? bíʼnini para uquídxiluʼ fe stiluʼ. Lugar de gúʼndaluʼ ca diidxaʼ riguixhená ca para gánnasiluʼ stale de laacani la? jma galán guníʼ ique ximodo nga dxandíʼ raca ca diidxaʼ riguixhená ni riníʼ Jiobá.
[Cani cá ñee yaza]
a Para gúʼyaluʼ xcaadxi cosa ni rusihuinni cadi dxandíʼ diʼ gucuá ca diidxaʼ riguixhená ca despué de guca cani la? biindaʼ ni zeeda lu yaza 106-111 stiʼ libru ¿Existe un Creador que se interese por nosotros?, stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
b Stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]
CONSEJU NI ZACANÉ LII GUIBÁNILUʼ GALÁN
Raríʼ zeeda caadxi cosa ni zanda guiníʼ íqueluʼ. Dios ni guníʼ ximodo peʼ guca ca guidxi ca nadipaʼ ne ximodo biábacani laaca rudiibe stale conseju ndaaniʼ Stiidxabe ni zacané laanu guibáninu jma galán. Caadxi de laacani nga:
Rutopa binni ni rudxiibaʼ (Gálatas 6:7).
Jma nayecheʼ ni rudii que ni ricaa (Hechos 20:35).
Nayecheʼ riuu binni ni nanna naquiiñeʼ chuʼ gaxha de Dios (Mateo 5:3).
Pa chinándaluʼ ca conseju riʼ lu xquendanabániluʼ la? gunna dxichi zabeenduluʼ ni galán.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 22]
Stiidxaʼ Dios guníʼ zanitilú ne maʼ qué zabeza binni ndaaniʼ ca guidxi riʼ...
EDOM
BABILONIA
... peru qué nuzeetedini zacaca zaca ne xcaadxi guidxi riʼ
GRECIA
EGIPTO
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.
Foto stiʼ OMS, ni gulee Edouard Boubat
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]
Alejandro Magno