Modo beeda gápacabe Biblia lu isla Madagascar
MADAGASCAR nga tobi de ca guidapa isla jma naroʼbaʼ ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú, ne nuuni 400 kilómetru ladu gueteʼ stiʼ guidxi África. Maʼ xadxí runibiáʼ ca binni de isla ca lá Dios. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ raca jma de ti gayuaa setenta iza nápacabe Biblia lu diidxaʼ malgache ne luni zeeda lá Dios. Zadxagayaanu ora gánnanu xi guiráʼ biʼniʼ huantar ca binni ni bitiixhi Stiidxaʼ Dios lu diidxaʼ malgache para qué nusaana de ñúnicaʼ ni.
Historia riʼ bizuluni gaxha de ti isla láʼ Mauricio. Lu iza 1813, sir Robert Farquhar, ti hombre de Gran Bretaña ni cayuni mandar lu isla que, bizulú bitiixhi ca Evangeliu que lu diidxaʼ malgache. Despué gúdxibe rey Radama I de Madagascar guni invitar caadxi maestru de Sociedad Misionera de Londres chindézacaʼ lu isla Madagascar.
David Jones ne Thomas Bevan, chupa misioneru de guidxi Gales, yendacaʼ puertu stiʼ Toamasina 18 stiʼ agosto iza 1818, ne laacaʼ zeedacaʼ de isla Mauricio. Raqué biiyacabe stale de ca binni que nabé rúnicaʼ ni rusiidiʼ religión sticaʼ laacaʼ ne runi adorarcaʼ ca binnilídxicaʼ ni maʼ guti. Laaca rinándacaʼ ca costumbre ni bisaanané si binni laacaʼ, neca qué ñuu ti libru ra caníʼ caquiiñeʼ gúnicabe ni. Ca binni de raqué riniʼcaʼ ti diidxaʼ ni zeeda de malayopolinesio.
Bixhele si Jones ne Bevan ti scuela ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ ni láʼ Toamasina biseendacaacaʼ binnilídxicaʼ de isla Mauricio. Peru nabé triste ni bizaacacabe, guirácabe guca huarácabe de paludismo. Lu beeu diciembre de iza 1818 guti xheelaʼ Jones ne xiiñidxaapaʼ, ne xhupa beeu despué laaca guti Bevan ne binnilidxi.
Stubi lucha Jones biaana, peru qué nudiibe lugar nucueeza guendananá que laabe de ñúnibe dxiiñaʼ ni bizulúcabe que. Gudixhe íquebe gacanebe ca binni de Madagascar gápacaʼ Stiidxaʼ Dios. Bibiguétabe Mauricio ne biándasibe gudixhe íquebe guiziidibe diidxaʼ malgache. Nin qué nindaa bizulú bitiixhibe Evangeliu stiʼ Juan.
Lu beeu octubre iza 1820 bibiguétabe Madagascar ne yendézabe Antananarivo, capital stiʼ Madagascar ne raqué bizulube ti scuela para gusiidiʼ ca misioneru que ca xcuidi de raqué. Lugar ra biquiiñebe que huaxiéʼ galán ni. Xiñee yaʼ. Purtiʼ qué ñápacabe libru ni niquiiñecabe, nin ra nibícabe ne nin pizarrón.
Stubi si Jones biʼniʼ dxiiñaʼ riʼ gadxe beeu dede yendá David Griffiths, sti xcompañérube. Guiropaʼ hombre riʼ bíʼnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ para gunda bitiixhicaʼ Biblia lu diidxaʼ malgache.
Bizulú bibiʼxhiʼ Biblia lu sti diidxaʼ
Ca dxi que, biquiiñecabe alfabeto árabe para gucaacabe malgache ne gúdxicabe ni sorabe. Peru chupa chonna si de ca binni que gúnnacaʼ modo gúʼndacaʼ ni. Ngue runi, gunabaʼ ca misioneru que rey Radama I iquiiñecaʼ alfabeto latino, ne laa bidii lugar.
Bizulú bitiixhicabe Biblia lu diidxaʼ que 10 stiʼ septiembre iza 1823. Jones bitiixhi Génesis ne Mateo, ne Griffiths bitiixhi Éxodo ne Lucas. Guirópacabe bíʼnicabe dxiiñaʼ sin nidxágacabe. Neca stale dxiiñaʼ nápacabe para gutiixhicabe Biblia lu sti diidxaʼ, laaca bisiidicabe ndaaniʼ scuela stícabe siadóʼ ne huadxí. Ne laaca gupa xidé biindacabe jma purtiʼ bisiidicabe binni lu chonna diidxaʼ ra yuʼduʼ stícabe.
Cumu gucané doce hombre ni rieruʼ scuela laacabe la? gunda bitiixhicabe lu dieciocho beeu guidubi naca Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu ne stale de ca libru ni gucuá lu diidxaʼ hebreu. Lu sti iza que, maʼ biluxe bitiixhicabe guidubi naca Biblia. Peru cumu caquiiñeʼ gaca chaahuiʼ ni la? guyé David Johns ne Joseph Freeman, chupa lingüista de Inglaterra, para gucané laacabe.
Bidxaagalúcabe jma guendanagana
Dxi biluxe bitiixhicabe Biblia lu diidxaʼ malgache, Sociedad Misionera de Londres biseendaʼ Charles Hovenden para guni armar primé prensa ni guyuu lu isla Madagascar. Hovenden yendá raqué 21 stiʼ noviembre 1826, peru nin caʼruʼ gusaa ti beeu de nuu raqué guca huará de paludismo ne guti, ne maʼ guirutiʼ nunduuxeʼ dxiiñaʼ ni bizulube que. Sti iza que, James Cameron, ti hombre ni runi negocio de guidxi Escocia ni nanna guni chaahuiʼ máquina, biquiiñeʼ ca guiʼchiʼ stiʼ prensa que para gunda biʼniʼ armar ni. Despué de biʼniʼ pruébabe ni stale biaje, gunda biʼniʼ imprimirbe ti ndaa stiʼ primé capítulo stiʼ Génesis, ne gúcani 4 stiʼ diciembre iza 1827.a
Bidxaagalúcabe sti guendanagana dxi guti Radama I, 27 stiʼ julio iza 1828, purtiʼ laa nabé gucané laacabe gúnicabe dxiiñaʼ que. David Jones bicaa de laabe: «Nabé nachaʼhuiʼ rey Radama. Gudixhe íquebe guiziidiʼ binni; para laabe jma risaca guixeleʼ xpiaaniʼ ca binni xquídxibe que biaʼ risaca oro ne plata». Dxi bizulú biʼniʼ mandar Ranavalona I, xheelaʼ rey ni guti que, bihuinni dxíchica qué zúnibe cásica biʼniʼ xheelabe.
Qué nindaa de cayuni mandar reina que gunabaʼ ti hombre de Inglaterra guiniʼné laabe de dxiiñaʼ ni cayaca para cabiʼxhiʼ Stiidxaʼ Dios que, peru qué ninabe. Despué, dxi gudxi ca misioneru que laabe náparucaʼ stale cosa ni gusiidicaʼ ca binni que, casi gusiidicaʼ griegu ne hebreu, reina que gudxi laacabe: «Qué racalaʼdxeʼ gannaʼ de griegu nin de hebreu. Ni racalaʼdxeʼ gannaʼ nga pa zanda gusiiditu ca binni riʼ sti cosa ni jma risaca, casi ximodo gúnicabe xabú». Cameron bidii cuenta zándaca zareecaʼ de isla que ante gunduuxecaʼ Biblia lu diidxaʼ malgache, ngue runi gunábabe gudii reina que laacabe ti semana para guiníʼ íquecabe ni canabaʼ laacabe que.
Ti semana despué, bidii Cameron ca hombre runi xhiiñaʼ reina que chupa barra huiiniʼ xabú ne para gunda bíʼnicabe ni biquiiñecabe ca cosa ni nuu lu isla que. Pur ni bíʼnicabe que maʼ qué niníʼ reina que gastiʼ ne zaqué gunda biluxe biʼniʼ imprimírcabe Biblia que. Chupa chonna si de ca libru ni gucuá lu diidxaʼ hebreu qué ñuni imprimírcabe.
Ti cosa sicarú ni bizaaca, despué beeda gácani ti cosa triste
Neca qué ninagá reina que nusiidiʼ ca misioneru que xquidxi, lu beeu mayo stiʼ iza 1831 gudixhe reina que ti ley ni bicaa binni guidxagayaa: ca xpínnibe zanda chúʼnisacaʼ ti gácacaʼ xpinni Cristu. Peru nin qué nindaa bichaabe ni guniʼbe. Libru A History of Madagascar, na: «Cumu guyuunisa stale binni la? caadxi de cani runi xhiiñaʼ reina que ne ni jma rinanda ca costumbre ni gupa gobiernu stiʼ guidxi que, bidxíbicaʼ ne gúdxicaʼ laabe pa gó ca binni que hostia zeeda gácani casi ñaca niniʼcaʼ zuzuubacaʼ stiidxaʼ gobiernu de Gran Bretaña, ne bicuudxicaʼ laabe». Ngue runi, ra maʼ ziluxe iza 1831 maʼ qué niná reina que ñuunisa binni, xhoopaʼ si beeu despué de bidiibe permisu que.
Cumu nagueenda ruchaa reina que cani maʼ gudixhe ique guni ne rudiibe lugar guchaa ca binni runi dxiiñaʼ lu gobiernu stibe cani maʼ gudíxhebe gaca la? biyubi ca misioneru que modo guni imprimircaʼ Biblia nagueenda. Nuu de ca libru ni gucuá lu diidxaʼ griegu que maʼ guca ne nuuruʼ stale de laacani cayácaruʼ. Peru 1 stiʼ marzo stiʼ iza 1835, reina que gudixhe ti ley ra na cadi naquiiñeʼ gaca binni xpinni Cristu. Ne laaca biʼniʼ mandar gudxiguetaʼ guiráʼ binni ca libru ni cusiidiʼ de Cristu ra nuu cani runi mandar lu isla que.
Lade ca cosa ni gudixhe reina que cadi gaca, laaca guniʼbe cadi naquiiñeʼ gacané cani caziidiʼ diidxaʼ malgache que gaca imprimir Stiidxaʼ Dios. Ngue runi, gupa xidé biʼniʼ ca misioneru que dxiiñaʼ ridxí ne huaxhinni dede biluxe biʼniʼ imprimircaʼ ni lu beeu junio iza 1835. ¡Yanna huaxa bilúxecabe primé Biblia malgache!
Cumu cadi naquiiñeʼ gapa binni nin ti libru ni caníʼ de Cristu casi na ley que la? nagueendaca gudiiziʼ ca misioneru que ca Biblia que ne bicaachicabe setenta ndaaniʼ yú, purtiʼ guníʼ íquecabe pa málasi guzaaquiʼ ca binni que cani maʼ gudiizicabe. Nabé galán ni bíʼnicabe que, purtiʼ lu sti iza que gulee ca binni que laacabe de raqué ne chupa si de laacabe gunda biaana Madagascar. Neca zaqué, qué nusaana de ñanna binni ni nuu lu isla Madagascar que de cani cusiidiʼ Stiidxaʼ Dios.
Ti guidxi ni nadxii Stiidxaʼ Dios
¡Nabé biecheʼ ca binni ni nuu lu isla que ora biindacaʼ Stiidxaʼ Dios lu diidxaʼ gulenecaʼ! Ca dxi nabáninu riʼ, nagabaʼ si tu qué gapa Biblia ndaaniʼ lidxi, ne stale de laacabe qué rusaana de gúʼndacabe ni. Dxandíʼ, neca nuu diidxaʼ ni qué nibiʼxhiʼ jneza ne biquiiñecabe jma diidxaʼ yooxhoʼ luni, stale biaje rieeteʼ lá Dios, Jiobá, lu guidubi naca ca libru ni gucuá lu diidxaʼ hebreu. Lu ca primé Biblia ni bíʼnicabe, zeeda lá Dios lu ca libru ni gucuá lu diidxaʼ griegu. Nga runi, stale de ca binni ca runibiaʼcaʼ lá ca.
Dxi guleecabe ca primé libru ni gucuá lu diidxaʼ griegu, Baker, hombre ni cayuuyaʼ modo cayuni prensa que dxiiñaʼ biiyaʼ pabiáʼ nayecheʼ nuu ca binni de isla que, ngue runi guníʼ: «Cadi purtiʼ si racalaʼdxeʼ guiniéʼ xi zazaacaʼ, peru nagana huiiniʼ gunitilúcabe Stiidxaʼ Dios ndaaniʼ guidxi riʼ». Ne napa hombre riʼ razón. Nin paludismo, nin pa nagana guiziidiʼ binni diidxaʼ que ne nin guiráʼ ni gudixhe reina que para cadi ñaca Biblia, qué nucuueza de ñapa binni Stiidxaʼ Dios ndaaniʼ isla Madagascar.
Peru yanna nuu sti cosa ni jma zacané binni guʼndaʼ Biblia. Xi laani yaʼ. Lu iza 2008 biree Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras lu diidxaʼ malgache. Jma galán Biblia riʼ, purtiʼ qué riquiiñeʼ ni diidxaʼ yooxhoʼ ne jma nagueenda riene binni ni. Nga runi, zanda guininu qué ziuu dxi guinitilú Stiidxaʼ Dios lu isla Madagascar (Isa. 40:8).
[Cani cá ñee yaza]
a Ca primé ndaa stiʼ Biblia ni guca imprimir lu diidxaʼ malgache nga ca Chii Mandamientu ne oración stiʼ padrenuestro ni guca lu isla Mauricio lu beeu abril o mayo stiʼ iza 1826. Peru cani guca imprimir que para si binnilidxi rey Radama biree cani ne caadxi binni risaca ni guyuu lu gobiernu stibe.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]
Traducción del Nuevo Mundo ni gucuá lu diidxaʼ malgache cusisaca ni lá Dios, Jiobá