Huacaaʼ ndaayaʼ purtiʼ runeʼ intiica dxiiñaʼ rudii xquidxi dios naa
James A. Thompson
GUNÍʼ NI BIZAACA
Guleʼ ladu gueteʼ stiʼ Estados Unidos lu iza 1928. Iza que nuu caadxi ley ni qué rudii lugar guibani ca hueru ne ca negru tobi si. Cani qué naʼ chinanda ley que ruseguyoocabe laacaʼ o nabé naná modo rusabanácabe laacaʼ.
TIEMPU que, ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu caadxi lugar de Estados Unidos, gúpacaʼ neza binni ridagulisaa ra rié ca hueru ne ra rié ca negru. Ne ora gápacabe guendaridagulisaa de chupa gubidxa o de chonna gubidxa la? cada raza rié ra raca caber laa. Lu iza 1937, beeda gaca bixhozeʼ binnigola ni zaniruʼ lade ca binni ridagulisaa (yanna lácabe binnigola ni ruuyaʼ dxiiñaʼ ni runi grupu de binnigola) ra rié puru si binni negru ni nuu Chattanooga (Tennessee). Ne Henry Nichols naca binnigola ni zaniruʼ lade ca binni ridagulisaa ra rié puru si binni hueru.
Nabé riecheʼ ora guietenalaʼdxeʼ ca dxi gucaʼ baʼduʼ. Ribieniáʼ bixhozeʼ ne Nichols ra puertaʼ lidxeʼ ne maʼ cucaadiagaʼ laacabe ora maʼ caníʼcabe. Neca qué rieneʼ guiráʼ ni riníʼcabe, riuuladxeʼ chuaaʼ gaxha de bixhozeʼ ne gucaadiaʼgaʼ ora maʼ caníʼcabe ximodo jma galán gucheechecabe diidxaʼ pur modo nabánidu tiempu que.
Caadxi iza ante, lu 1930, bizaaca familia stidu ti desgracia. Guti jñaaʼ dxi deruʼ napa 20 iza. Ngue runi, biaanané bixhozeʼ naa dxi napaʼ chupa iza, ne bizanaʼ Doris napa tapa iza. Neca cadi xadxipeʼ de guyuunísabe, peru nabé maʼ biniisibe lu stiidxaʼ Dios.
Caadxi ejemplu sicarú ni gucané naa
Lu iza 1933, binibiáʼ bixhozeʼ ti baʼdudxaapaʼ sicarú ni naca Testigu ni láʼ Lillie Mae Gwendolyn Thomas, ne qué nindaa bichaganabe laa. Guirópacabe bíʼnicabe ni na Jiobá, ngue runi gúcacabe ti ejemplu sicarú para naa de para Doris.
Lu iza 1938 bidxaa modo ribícabe binni para gaca binnigola ndaaniʼ xquidxi Dios. Maʼ cadi ca binni ni nuu ra ridagulisaacabe nga guiníʼ tu gaca binnigola, sínuque oficina ni nuu Brooklyn (Nueva York) nga guiníʼ tu guicaa dxiiñaʼ ca. Caadxi de ca binni ni nuu Chattanooga qué ñuuláʼdxicaʼ ni gudixhe xquidxi Dios gaca, peru bixhozeʼ guyuulaʼdxiʼ modo nácabe gácani ne bíʼnibe ni de guidubi ladxidoʼbe. Modo bizuubabe stiidxaʼ Dios ne modo gucané jñaaʼ laabe, cayacané cani naa dede nagasi.
Guyuaanisaʼ ne gucaʼ precursor
Lu iza 1940, caadxi de ca binni ni nuu ra ridagulisaadu gudíxecabe ti autobús para chiné laadu ra chigaca ti guendaridagulisaa Detroit (Michigan). Raqué guyuunisa chupa chonna de cani zeʼ lu grupu stidu. Nuu tu gunabadiidxaʼ naa xiñee qué ñuaanisaʼ raqué, purtiʼ dede dxi napaʼ gaayuʼ iza maʼ rucheecheʼ diidxaʼ ne qué huasaana de guneʼ ni.
Ora gunabadiidxacabe naa xiñee, gudxeʼ laacabe qué riene chaahueʼ xi guiráʼ nga riníʼ chúʼnisa binni. Bidxagayaa bixhozeʼ ni bicabeʼ óraque, ne dede dxiqué gucuá íquebe gacanebe naa guieneʼ xi riníʼ chúʼnisa binni ne pabiáʼ risaca guneʼ ni. Gudiʼdiʼ si tapa beeu, 1 stiʼ octubre 1940, guluunísacabe naa ndaaniʼ ti tanque ra daʼ nisa nanda guriá guidxi Chattanooga.
Dxi maʼ napaʼ catorce iza, cada biaje guicaa vacación ra scuela racaʼ precursor. Rucheecheʼ diidxaʼ ndaaniʼ ca guidxihuiiniʼ ni nuu Tennessee ne Georgia, estadu ni dxaagani. Riasaʼ tempranu, runeʼ ni gahuaʼ galaa dxi ne a las seis siadóʼ riguibaʼ ndaaniʼ tren o autobús ni chiné naa ra chigucheecheʼ diidxaʼ. Ribiguetaʼ biaʼ las seis huadxí. Guendaró ni riniáʼ que rirá ni ante ganda galaa dxi, ne xcaadxi hora que maʼ candaanaʼ. Neca napaʼ bueltu para sieʼ ni gahuaʼ qué randa rizieeʼ ni, purtiʼ qué rinácabe chuʼ negru ndaaniʼ ca tienda que. Ti dxi gucalaʼdxeʼ niziéʼ ti ñebe peru gúdxicabe naa guiree de raqué. Galán nga beeda ti gunaa huera guca nachaʼhuiʼ né naa, guzíʼ ti ñebe ne bedané ni ra nuaaʼ.
Dxi bizuluáʼ secundaria, ca binni ni nabeza ndaaniʼ ca estadu ni nuu ladu gueteʼ bizulú bicaalucaʼ para gaca respetar derechu sticaʼ. Grupu casi NAACP (Asociación Nacional para el Progreso de las Personas de Color) bicaacabe stale de cani canazá scuela gucaalucaʼ pur ca derechu sticaʼ ne laaca gúdxicabe laadu chuʼdu ládecabe. Stale de ca scuela ra rié puru si binni negru ne ra riaaʼ la? guníʼcabe naquiiñeʼ chuʼ guiráʼ cani canazá scuela lu ca grupu que. Bicaacabe naa chuaaʼ pur ca binni de raza stinneʼ, peru qué ninaʼyaʼ. Bisieneʼ laacabe qué rusisaca Dios ti raza jma que sti raza, ne runeʼ cré zuni chaahuiʼ Dios guiráʼ ca cosa ni cadi jneza cayaca que (Juan 17:14; Hech. 10:34, 35).
Cadi xadxí de biluxeʼ secundaria yebieeʼ ndaaniʼ guidxi Nueva York. Dxi ziaaʼ raqué biaanaʼ chupa chonna gubidxa Filadelfia (Pensilvania) para chigannaʼ caadxi xhamiguaʼ ni binebiaʼyaʼ lu ti guendaridagulisaa. Neza binni ridagulisaa ra nuu ca xhamiguaʼ que rié binni negru ne hueru. Ca dxi nuaaʼ raqué beeda ganna binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa laacabe. Ti dxi gudxi binnigola que naa gudieeʼ ti libana lu sti guendaridagulisaa ni chigápacabe. Ngue nga ni gucané naa para guiaanaʼ raqué.
Lade ca binni guca xhamiguaʼ Filadelfia nuu ti baʼdudxaapaʼ láʼ Geraldine White, naa rabeʼ laabe Gerri. Nabé nánnabe de Biblia ne nagueenda ridxélabe modo guiníʼnebe binni ora maʼ zigucheechebe diidxaʼ de yoo pur yoo. Ne laaca cá íquebe gácabe precursora, ne nabé risaca ngue para naa. Bichaganadu 23 stiʼ abril iza 1949.
Biʼniʼ invitárcabe laadu Galaad
Nabé nga gucuá íquedu chuudu Scuela stiʼ Galaad ne guseendacabe laadu de misioneru sti guidxi. Ngue runi, laga cabézadu bizulú bichaʼdu modo nabánidu para ganda gúnidu ni rinábacabe ca binni ni cá ique cheʼ scuela que. Qué nindaa gunábacabe laadu chuudu Lawnside (Nueva Jersey), de raqué guyuudu Chester (Pensilvania) ne despué yendadu Atlantic City (Nueva Jersey). Raqué nuudu dxi bisaʼdu chupa iza de bichaganadu, yanna huaxa maʼ zanda guséʼndadu xquíʼchidu para chuudu Galaad. Peru gupa xidé gulézadu. Xiñee yaʼ.
Ra bizulú ca iza stiʼ 1950, bizulú bitagulisaacabe stale hombrehuiiniʼ para gácacaʼ soldadu ne chitindenecaʼ Corea. Ca binni ni runi dxiiñaʼ ra oficina ni nuu Filadelfia ni cutagulisaa ca binni que nabé riníʼ íquecaʼ mal de ca testigu stiʼ Jiobá purtiʼ qué riecaʼ lu guerra. Peru despué gudxi ti juez naa maʼ biiyaʼ FBI modo huabaneʼ ne bidiicabe cuenta dxandíʼ qué riaaʼ lu guerra. Ngue runi, 11 stiʼ enero iza 1952, Presidential Appeal Board (Tribunal Presidencial de Apelación) guniʼcaʼ qué zanda chuaaʼ lu ejércitu purtiʼ nuaaʼ ndaaniʼ ti religión.
Lu beeu agosto stiʼ iza que, naa ne Gerri guca invitardu para chuudu clase gande stiʼ Galaad ni chiguzulú lu beeu septiembre. Dxi cayaca cursu que nabé guníʼ íquedu guseendacabe laadu sti guidxi. Doris bizanaʼ, guyé clase trece stiʼ Galaad ne biseendacabe laa de misionera Brasil. Peru nabé bidxagayaadu ora bidúʼyadu paraa biseendacabe laadu. Biseendacabe laadu gueteʼ de Alabama para chigánnadu ca neza binni ridagulisaa ra rié puru si binni negru. Nabé guyuʼdu triste pur biseendacabe laadu raqué purtiʼ laadu jma guníʼ íquedu chigúnidu xhiiñaʼ Jiobá sti guidxi.
Primé neza binni ridagulisaa yegánnadu nga ni nuu Huntsville. Ora yendadu raqué guyuudu ra lidxi ti gunaa xpinni Cristu ni bidii lidxi para guiaanadu, ne laga candétedu ca maleta stidu binadiágadu ora guniʼbe lu teléfono: «Maʼ beedandá ca xcuidi que». Nápadu 24 iza dxiqué, ne ruluíʼ jma nahuiinidu que biaʼ iza nápadu que. Biaʼ tiempu yegánnadu ca neza binni ridagulisaa nuu raqué binibiáʼcabe laadu casi ca Xcuidi.
Ladu gueteʼ stiʼ Estados Unidos, binibiáʼcabe ni casi Bible Belt (el cinturón de la Biblia), nabé runi respetar ca binni nuu raqué Stiidxaʼ Dios. Ngue runi, ora guzulú gucheechedu diidxaʼ ruzéʼtedu chonna cosa:
1) Rinidu xiixa ni cayaca lu Guidxilayú.
2) Ximodo na Biblia zaca chaahuiʼ ni.
3) Xiná Biblia naquiiñeʼ gúninu.
De raqué maʼ ruluidu laacabe ti libru ni zacané laacabe guiziidicabe jma de Biblia. Cumu nabé bicaadiaga binni laadu pur modo ruzulú rininedu laacaʼ la? gúdxicabe laadu tiididu lu guendaridagulisaa ni biree lá «Sociedad del Nuevo Mundo», ni chigaca ndaaniʼ guidxi Nueva York lu iza 1953, ne gusihuínnidu ximodo rucheechedu diidxaʼ.
Biaʼ galaa iza 1953, gucuaaʼ dxiiñaʼ de chigannaʼ guiráʼ ca grupu de neza binni ridagulisaa ra rié puru si negru. Nabé naroʼbaʼ ca lugar ni naquiiñeʼ chigánnadu: ladu gueteʼ de Virginia, hasta Florida, ne neza riaaziʼ gubidxa, riuudu Alabama dede Tennessee. Ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa naquiiñeʼ chuʼcaʼ listu para guiaacaʼ ratiica checaʼ. Cumu gastiʼ nisa tubu ndaaniʼ bañu stiʼ ca yoo que la? rigázedu ndaaniʼ ti tina de guiibaʼ ni nuu cueʼ estufa ni nuu raqué. Ne galán raqué purtiʼ jma nadxaa ni.
Gúpadu guendanagana purtiʼ maʼ gadxé raza laadu
Para ganda gúnidu xhiiñadu ladu gueteʼ de Estados Unidos, naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuidu ximodo gúnidu caadxi cosa. Cumu qué rinácabe chitiibi ca negru xhábacaʼ ra ritiibi binni lari la? ora riuu Gerri riníʼ zitiibi xhaba «na Thompson», zaqué riníʼ íquecabe laabe nga criada ni runi xhiiñaʼ «na Thompson». Naa nacaʼ binnigola ni riganna ca guendaridagulisaa de chonna gubidxa, ne ora rutíʼdidu película ni láʼ La Sociedad del Nuevo Mundo en acción la? riniéʼ pur teléfono ra tienda para guinabaʼ ti pantalla naroʼbaʼ para «ta Thompson». Despué ricaaʼ ni. Rácadu nachaʼhuiʼ né binni guiráʼ ora, ngue runi qué raca nagana para laadu gucheechedu diidxaʼ.
Ladu gueteʼ de Estados Unidos laaca nuu sti guendanagana, cani nabeza raqué qué ridxaagacaʼ ca binni ni nabeza ladu guiaʼ de guidxi que. Ti biaje bizeeteʼ ti periódicu ni ridoo raqué chigudii xiiñiʼ James A. Thompson, ti libana lu ti guendaridagulisaa, ne laa runi dxiiñaʼ para Sociedad Watchtower Bible and Tract of New York. Ora biindaʼ caadxi binni ni na periódicu que guníʼ íquecaʼ de Nueva York naa, ne bicueezacaʼ permisu nápadu para gúnidu guendaridagulisaa de chupa gubidxa que ndaaniʼ ti scuela. Gupa xidé guyaaʼ ra scuela que para bisieneʼ ca maestru que guzayaʼ scuela ndaaniʼ guidxi Chattanooga. Ora biiyacabe de neza raqué naa, bidiicabe permisu para gúnidu guendaridagulisaa ra scuela que.
Biaʼ galaa de ca iza stiʼ 1950, jma cayuu guendanagana purtiʼ qué ridxaaga ti raza ne sti raza ne nuu tiru dede ridíndecabe. Lu iza 1954, caadxi de ca Testigu ni guyé lu guendaridagulisaa de chonna gubidxa bidxiichicaʼ purtiʼ nin ti negru qué nudii ti libana raqué. Gunínedu ca bíʼchidu ne ca bizáʼnadu de raza stidu cadi guireecaʼ gana. Lu guendaridagulisaa ni guca sti iza que, naa gucaʼ tobi de ca negru ni bidii ti libana raqué, ne dede dxiqué jma maʼ stale negru bizulú bidiicaʼ libana lu ca guendaridagulisaa ni guca ladu gueteʼ stiʼ guidxi que.
Ra gudiʼdiʼ dxi, maʼ qué nidíndepeʼ ca binni ni nuu ladu gueteʼ de Estados Unidos pur raza sticaʼ, ne chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ bizulú bidagulisaa ca xpinni Cristu de raza negru ne hueru. Cumu maʼ cayacani zaqué la? gupa xidé guyé caadxi de ni rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ gadxé neza binni ridagulisaa. Laaca bidxaa ra rucheechecabe diidxaʼ ne bidxaa ca dxiiñaʼ runi ca xpinni Cristu ni zaniruʼ lade ca binni ridagulisaa. Triste guininu ni, peru stale xpinni Cristu, cásica hueru ne negru, qué ñuuláʼdxicaʼ modo cayaca ca dxiiñaʼ que. Peru jma stale de laadu riníʼ íquedu casi Bixhózenu ni nuu guibáʼ, laa qué rusisaca ti raza jma que sti raza. Stale de laadu nápadu xhamígudu lade binni de sti raza. Ne ngapeʼ nga ejemplu sicarú ni bisihuinni familia stinneʼ lu ca iza 1930 ne 1940 dxi nacaʼ ti hombrehuiiniʼ.
Gucuaadu ti dxiiñaʼ nacubi
Lu enero stiʼ iza 1969, naa ne Gerri gucuaadu ti invitación para chuudu Guyana, ti guidxi ni nuu Sudamérica, ne nabé biéchedu purtiʼ chuudu raqué. Primeru guyuudu Brooklyn (Nueva York), ra bisiidicabe naa ximodo guireeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Guyana. Yendadu raqué para gúnidu dxiiñaʼ lu beeu julio stiʼ iza 1969. Guca nagana para laadu guibánidu raqué purtiʼ maʼ gudiʼdiʼ dieciséis iza de canagánnadu ca neza binni ridagulisaa. Naa runeʼ dxiiñaʼ Yoo Betel ne Gerri rigucheeche diidxaʼ guidubi dxi purtiʼ misionera laa.
Guiráʼ dxiiñaʼ raca raqué, stubeʼ runeʼ cani: rugayaʼ ca guixi gaʼ nuu raqué, ruseendaʼ libru ne revista ni rinabaʼ veintiocho neza binni ridagulisaa ni nuu ndaaniʼ guidxi que ne runeʼ tender ca carta ni ruseendaʼ ca oficina ni nuu Brooklyn. Runeʼ dxiiñaʼ catorce ne quince hora guiráʼ dxi. Gúcani nagana para guirópadu, peru biaʼdu gúnidu ca dxiiñaʼ que ne bisiéchecani laadu. Dxi yendadu Guyana nuu 950 ni rucheeche diidxaʼ, yanna maʼ nuu jma de 2,500.
Nabé galán clima stiʼ guidxi Guyana, nuu stale cuananaxhi ne verdura raqué, peru ni jma rusiecheʼ laadu nga guidxéladu stale binni ni guyuulaʼdxiʼ ganna xi rusiidiʼ Biblia de Reinu stiʼ Dios. Biaʼ gande binni ruundané Gerri Biblia guiráʼ semana, ne stale de ca binni bíʼndanedu biniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios ne guyuunísacaʼ. Ra gudiʼdiʼ dxi, caadxi de laacabe guca precursor, binnigola ne misioneru.
Gúpadu jma guendanagana pur guendahuará
Lu iza 1983, bixhozeʼ ne jñaaʼ nabézacaʼ Estados Unidos ne caquiiñecaʼ chuʼ tu gacané laacaʼ. Naa ne Gerri bidagulisaadu ne Doris bizanaʼ —ni maʼ ziné treinta y cinco iza de misionera Brasil— para guidúʼyadu ximodo gacanedu laacabe. Guníʼ Doris guibiguetaʼ ra nuucabe para guʼyaʼ laacabe. Guníʼ íquebe guibiguétabe purtiʼ zaqué tobi si de laadu zusaana de gaca misioneru, purtiʼ pa guibiguetaniáʼ Gerri la? guirópadu nga zusaanadu dxiiñaʼ de misioneru. Despué, guti si bixhozeʼ ne jñaaʼ, biaana Doris casi precursora especial ndaaniʼ guidxi Chattanooga.
Lu iza 1995, bihuinni napaʼ cáncer de próstata ngue runi bibiguétadu Estados Unidos. Yendézadu Goldsboro (Carolina del Norte), purtiʼ de raqué rúnidu biáʼqueca tiempu para chigánnadu ca binnilidxeʼ (Tennessee) ne para chigánnadu ca binnilidxi Gerri ni nuu (Pensilvania). Yanna jma maʼ cayuniná cáncer ca naa, nga runi naa ne Gerri nuudu ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ni nuu Goldsboro casi precursor especial ni huará.
Ora riníʼ iqueʼ modo maʼ bineniáʼ Gerri xhiiñaʼ Jiobá jma de sesenta y cinco iza, rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur guiráʼ ndaayaʼ ni maʼ bidii laadu. Huacaadu stale ndaayaʼ purtiʼ rúnidu intiica dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Biaʼ dxi huabánidu maʼ bidúʼyadu dxandíʼ ca diidxaʼ guníʼ David: «Tuuxa ni qué gusaana lii [Jiobá] laaca qué zusaanaluʼ laa» (2 Sam. 22:26).
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 3]
Nabé galán ejemplu bidii bixhozeʼ ne Nichols naa
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]
Naa ne Gerri dxi mayaca chuudu Galaad (1952)
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Guyuusidu Galaad, yegánnadu ca binni ridagulisaa ladu gueteʼ de Estados Unidos
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Cani riganna neza binni ridagulisaa ne xheelacaʼ lu ti guendaridagulisaa roʼ ra guyuu ca hueru ne ca negru (1966)
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]
Nayecheʼ bínidu dxiiñaʼ de misioneru Guyana