BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g96 8/8 pág. 19-21
  • 100 Aña di Cine

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • 100 Aña di Cine
  • Spièrta!—1996
  • Suptema
  • Epoca di Cine Muda
  • Zonido i Color
  • Propaganda di Guera
  • Crísis
  • Impacto Social
Spièrta!—1996
g96 8/8 pág. 19-21

100 Aña di Cine

DJE CORESPONSAL DI SPIERTA! NA FRANCIA

CINE tabata ménos e producto di un cierto invento, i mas bien e culminacion di rond di 75 aña di investigacion i experimento internacional. Na 1832 e fenakistoscop, un invento dje belga Joseph Plateau, a logra proyectá movementu di un seri di pintura. Na Francia, danki na Joseph Niepce i Louis Daguerre, un proceso fotográfico di combertí realidad na imágen a bira posibel na 1839. E frances Emile Reynaud a desaroyá e idea aki mas leu, i a proyectá plachinan transparente animá riba pantaya cu cientos i miles di hende a mira entre 1892 i 1900.

E desaroyo significante di cine a yega un poco mas cu 100 aña pasá. Na 1890, Thomas Edison, e inventor mericano famoso, i su asistente ingles, William Dickson, a diseñá un cámara dje tamaño i peso di un piano chikitu, i e siguiente aña Edison a solicitá un patente pa un aparato pa un solo hende wak, yamá kinetoscop. Películanan, grabá riba cinta di plestik di 35 milimeter, tabata sacá den e promé studio di película di mundu, yamá Black Maria, na West Orange, New Jersey. E películanan aki a presentá vários acto di payaso, circo, i cowboy, i tambe esenanan di vários drama di teaternan exitoso di New York. E promé sala di kinetoscop a habri na New York na 1894, i n’e mésun aña vários mashin a ser exportá pa Europa.

Aunke Edison no tabata interesá den proyeccion na principio, el a keda obligá di fabricá un proyector pa vence competencia. Tabata na april di 1896 cu su vitascop a ser introducí na New York. E competencia riba patente cu el a iniciá despues a resultá den e creacion di un compania pa gana monopolio completo dje industria di cine.

Un copia dje kinetoscop di Edison ta loke a inspirá Auguste i Louis Lumière, industrialista na Lyons, Francia, pa inventá un cámara cu nan a drei cu man cu por a saca i tambe proyectá película. Nan cinématographe, (derivá dje palabra griego kinema, cu kier men “movementu,” i graphein, cu kier men “pinta”) a ricibí patente na februari di 1895, i dia 28 di december “estreno mundial oficial di cine a tuma lugá,” den e Grand Café, 14 Boulevard des Capucines, Paris. Su mañan, 2.000 habitante di Paris a bai na e Grand Café pa mira e maraviya mas recien di ciencia.

Pronto e rumannan Lumière tabata habri teaternan i manda operadornan di cámara den tur e mundu. Den poco aña, nan tabatin rond di 1.500 película trahá di sitionan of sucesonan di fama mundial, tal como e coronacion dje Tsar Nicholas II di Rusia.

Epoca di Cine Muda

Georges Méliès, un mago i doño di un teater na Paris, a keda fasiná cu loke el a mira. El a ofrecé di cumpra e cinématographe. Aparentemente, e contesta di Lumière tabata cu: “No, e cinématographe no ta pa bende. I bo mester ta gradicidu cu e no ta pa bende, yoncuman; e invento aki no tin futuro.” Sin embargo, sin miedu Méliès a traha película cu ekipo cu el a trece for di Inglatera. Cu su efectonan special i senarionan, Méliès a combertí cinematografia na un forma di arte. Na 1902, su película Le Voyage dans la lune (Biahe pa Luna) a logra éxito internacional. Den su studio na Montreuil, na rand di Paris, el a traha mas cu 500 película—hopi di locual tabata na color pintá na man.

Na rond di 1910, 70 porciento di películanan exportá mundialmente, tabata di orígen frances. Esaki tabata primeramente debí n’e rumannan Pathé i nan industrialisacion di cine, cu a pone meta di cu cine lo bira “teater, corant, i scol di futuro cercano.”

Na 1919, Charlie Chaplin, Douglas Fairbanks, David W. Griffith, i Mary Pickford a establecé United Artists pa kibra e monopolio dje compania. Na 1915, e película Birth of a Nation di Griffith tabata e promé cañonaso di Hollywood. E película sumamente controversial aki tocante e guera civil mericano a provocá multitud desordená i asta algun morto ora el a sali, pa motibu di su caracter racial. Sin embargo, e tabata un éxito rotundo, i mas cu 100 miyon hende a mir’é, locual a hacié e película di mas luctrativo hamas.

Despues dje promé guera mundial, películanan “a introducí henter Merca n’e mundu di club nocturno, country club, cantina secreto i e banidad moral cu tin den lugánan asina.” Películanan di estranheria casi a disparcé for di pantaya mericano, miéntras cu películanan mericano a componé 60 te 90 porciento di programanan di cine den otro parti di mundu. Cine a bira e manera pa glorificá e moda di biba mericano i producto mericano. N’e mésun tempu, e recien creá “sistema di strea” casi a haci dios di hende tal como Rudolph Valentino, Mary Pickford, i Douglas Fairbanks.

Zonido i Color

“Hei Mama, scucha esaki!” Cu e palabranan aki, Al Jolson den e película The Jazz Singer, di 1927, a terminá e época di oro di película muda i a introducí zonido na mundu. Experimentonan cu sincronisacion di disco grabá cu película a ser hací desde e principio mes di cine, pero ta te den añanan ’20, cu e invento di grabacion electrónico i amplifayer cu a usa ventil, películanan cu zonido a bira usabel. Introduccion di zonido no tabata sin problema.

Color a drenta cine promé mediante pintamentu na man. Despues, nan a cuminsá usa stencil. Películanan a ser pintá pasobra nan no tabatin un proceso eficas pa producí película di color. Nan a usa vários sistema te cu e logramentu di Technicolor cu su proceso di tres color na 1935. Sin embargo, solamente despues dje popularidad enorme di Gone With the Wind na 1939, nan a considerá color como un atraccion principal pa cine.

Propaganda di Guera

Durante e depresion económico di añanan ’30, cine a sirbi como “opio di pueblo.” Pero, miéntras cu mundu a bai poco-poco den direccion di guera, e mision di cine tabata pa haci manipulacion i propaganda. Mussolini a yama cine “l’arma più forte,” of “e arma di mas fuerte,” pero bou di Hitler cine a bira e portabos di nazismo, primeramente pa indoctriná hóbennan. Películanan tal como Der Triumph des Willens (E Triunfo di Boluntad) i Olympia di un manera eficas a haci dios di lidernan nazi. En cambio, Jud Süss (Süss Hudiu) a promové anti-semitismo. I na Inglatera e película di Laurence Olivier titulá Henry V, a sirbi como un estímulo moral pa preparacion pa invasion di Francia i e matamentu cu lo a sigui.

Crísis

Despues dje segundo guera mundial, segun cu television a bira disponibel na mas lugá, hende a keda cas en bes di bai cine. Den dies aña so asistencia na cine a cai tremendamente, i a baha na mitar. Miles di cine a keda obligá di cera, i produccion di película a mengua cu un tercer parti, apesar di introduccion di pantaya hanchu i zonido direccional di stereo den añanan ’50. Produccion di cañonaso costando multimiyones di dollar, tal como Ten Commandments di Cecil B. de Mille (1956), a ser producí den un esfuerso pa contrarestá e competencia aki. Cine europeo tambe a experenciá un rebahamentu drástico den asistencia.

Impacto Social

Cine a ser yamá un spiel di pueblo. Realmente, hopi película dje década di 1970 a reflehá e “inkietud, malcontentu, desilusion, ansha, i miedu” dje tempu, manera ta ser mirá den e rebibamentu di películanan di horor i e “fasinacion sin igual cu satanismo i spiritismo.” Películanan di desaster a sirbi pa “distraé hende for di desaster dje bida actual.” (World Cinema—A Short History) En cambio, e década di 1980 a mira loke un periodista frances a yama “un esfuerso expres pa normalisá perversion.” Di tur película presentá n’e Festival di Película di Cannes na 1983, mitar tabatin homosexualidad of incesto como nan tema. Violencia a bira e ‘leidmotief’, of e tema constante, di películanan contemporaneo. Na 1992, 66 porciento di películanan di Hollywood a contené esenanan di violencia. I aunke violencia den pasado generalmente tabatin un propósito, awor e ta henteramente innecesario.

Ki efecto tal exhibicion tin? Na october di 1994, ora un pareha hóben cu nunca a haci cos criminal, a bira loco na Paris i a mata 4 hende, e película Natural Born Killers (Nací pa Ser Matador), den locual un pareha a mata 52 hende, tabata directamente responsabel. Mas i mas, sociólogo ta expresá preocupacion tocante e influencia di violencia—specialmente riba e hóbennan, pa locual películanan di violencia ta sirbi como modelo di conducta. Naturalmente, no ta tur película ta glorificá violencia i inmoralidad. Películanan recien tal como The Lion King a gosa mas éxito cu tur te awor.

Ora e corant di Paris Le Monde a puntra con cine a influenciá pueblo durante e último 100 aña, un productor prominente di cine i actor a contestá cu aunke película “a glorificá guera, a romantisá hendenan mafioso, a proponé solucionnan demasiadamente senciyo i expresionnan piadoso, a crea speransanan falsu, i a promové adoracion di rikesa, propiedad, bunitesa físico di mal gustu, i un gran cantidad di otro metanan irealista i indigno,” no obstante, el a percurá un escape bon ricibí pa miyones di hende for dje realidad severo di bida diario.

Ora e lusnan paga i e película cuminsá, tal bes ainda nos por sinti e magia cu a encantá hende asina tantu mas cu 100 aña pasá.

[Kuadro/Plachi na página 21]

E “Foto-Drama di Creacion”

Na fin di 1914, rond di nuebe miyon hende na Australia, Europa, Nueva Zelandia, i Nort América a mira e presentacion dje “Foto-Drama di Creacion” grátis. E programa di ocho ora den cuater parti a consistí di películanan i slides, sincronisá cu bos i música. Tantu e ‘slides’ i tambe e películanan tabatin color pintá na man. E propósito dje “Foto-Drama” tabata “pa aumentá aprecio p’e Bijbel i e propósito di Dios cu tin skirbí den dje.” Puntonan sobresaliente a incluí habrimentu di un flor i nacementu di un puitu, grabá riba película mediante fotografia di lapso di tempu.

[Plachi na página 19]

E “Cinématographe Lumière,” cu a haña patente na februari di 1895

[Rekonosementu]

© Héritiers Lumière. Collection Institut Lumière-Lyon

[Plachi Rekonosementu na página 19]

© Héritiers Lumière. Collection Institut Lumière-Lyon

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí