BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g97 8/6 pág. 16-19
  • Cria Abeha—Un “Dushi” Cuenta

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Cria Abeha—Un “Dushi” Cuenta
  • Spièrta!—1997
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Un Cuidadó di “Milagernan Diario”
  • Factornan Importante pa un Bon Criamentu di Abeha
  • Diferente Producto
  • “Instintivamente Sabí”
  • Cera Conocí cu Australia Su Abehanan Cu No Ta Pica
    Spièrta!—2000
  • Ki ora un Abeha No Ta un Abeha?
    Spièrta!—1997
Spièrta!—1997
g97 8/6 pág. 16-19

Cria Abeha—Un “Dushi” Cuenta

Dje coresponsal di Spierta! na Grecia

E LUS di aurora ta plama su rayonan suave lentamente den shelu. Den e friu i neblina di mainta trempan, un pikop ta para ketu-ketu na un banda di caminda n’e pia dje barica di un ceru. Por mira e sombra di dos figura aparecé—bistí cu handschoen, boets, ketelpak di catuna, i sombré cu rand hanchu i velo. Cu movementunan cuidadoso pero lihé, nan ta hinca un cantidad di caha di palu den e pikop. Ta un par di ladron nan ta, cu ta hortando algu? No, nan ta un par di criadó di abeha dunando nan ehército di abeha precioso bon cuido—cla pa sali bai pa un otro destinacion caminda tin matanan cu ta producí néctar.

Criadónan di abeha ta un clase special di hende, cu orguyosamente ta bisa cu nan tin un relacion interactivo cu un clase special di insecto. Na un banda, tin e abeha, kisas e insecto mas balioso di tur den términonan económico, cu ta producí honing i was di abeha i ta hiba e pollen pa fertilisá un gran cantidad di mata. N’e otro banda, tin e hendenan cu ta pasa trabou pa gana nan pan cuidando abehanan i cu n’e mésun tempu ta stima e criaturanan chikitu aki i “ta comprendé tur cos di nan,” manera un di nan ta bisa.

Un Cuidadó di “Milagernan Diario”

Bira un criadó di abeha por zona fácil: Obtené un cantidad di neshi yen-yen di colonia di abeha, pone nan den un área caminda matanan ta producí néctar, i bolbe bek despues di algun luna pa cosechá e productonan. Pero no ta asina. Pa haña sa loke en berdad ta enbolbí, nos a papia cu John i Maria, criadónan profesional di abeha, cu gustosamente a conta nos tocante nan profesion stimá.

“Cria abeha ta un participacion den milagernan diario,” John ta comentá miéntras e ta lèn over di un neshi habrí. “Te cu awor, ningun hende ta comprendé claramente e bida den comunidad altamente structurá, e abilidadnan avansá di comunicá i e custumbernan laboral briyante dje abeha.”

Bayendo bek den e historia di criamentu profesional di abeha, John ta mencioná cu den pasado criadónan di abeha a cosechá e honing dor di destruí e colonianan, cuanan tabata biba den palunan hol i otro buracunan. Sin embargo, na 1851, Lorenzo Lorraine Langstroth, un mericano criadó di abeha, a descubrí cu abehanan ta laga un espacio di mas of ménos 6 milimeter entre e panalnan di was. Pues, por usa neshinan di palu trahá dor di hende den cua ta laga un espacio similar. A bira posibel pa saca panelnan individual for dje neshi di abeha i cosechá honing i was sin destruí e colonia.

“Pa cria abeha bon,” John ta continuá, “bo mester tin un gran stimacion pa bo colonianan di abeha. Bo ta manera un tata pa bo abehanan, i ami ta kere cu nan sa esei i ta respondé di acuerdo cuné. Tambe bo ta bira nan dokter, esun cu ta cuida nan i ta duna nan cuminda durante e temporada difícil di winter.”

Maria ta agregá: “Un bon criadó di abeha por bisa hopi djis dor di tira un bista riba un neshi, cu por lo general ta contené entre 8 mil pa 80 mil abeha. Si bo tin experencia, ora bo habri e neshi, e zonido dje ‘bzzzz’ cu nan ta haci so ta bisá bo si e colonia ta bona, productivo i ‘felis’; si e tin hamber; si e ta un ‘huérfano’ dor cu e abeha reina a muri; si tin algu desagradabel ta agit’é; i hopi, hopi mas.”

Factornan Importante pa un Bon Criamentu di Abeha

“Ta crucial pa scoge cuidadosamente e lugá caminda e criadó di abeha ta pone su neshinan,” John ta splica. “Nos ta haci hopi esfuerso pa localisá sabananan cu ta florea caminda e abehanan por haña cuminda.

“E criadó di abeha lo por busca pa flornan di apelsina i lindeboom pa por mantené su colonianan bezig. Durante zomer i otoño, un área yen di denneboom i sparreboom lo yuda producí un bon calidad di honing cu tin un color corá transparente, cu ta bende bon riba mercado. Veldnan yen di flor di tijm shimaron lo producí e mihó clase di honing—e rey di honing, manera criadónan di abeha ta yam’é. Tambe e abehanan ta busca néctar cerca white clover, yellow sweet clover i alfalfa.”

Ta masha importante pa pensa lógico. Maria ta splica: “Ora nos pone e neshinan den un region cu ceru, ta mihó pa pone nan n’e pia dje ceru. Asina ei e abehanan por bula bai na haltu, bishitá palunan cargá cu flor, i despues—yen di néctar—ta bula baha bek mas fácil na nan neshi. Si e neshinan tabata te ariba dje barica di ceru mas haltu cu e palunan, esaki lo agotá e abehanan i afectá e productividad dje colonia.”

“Tur criadó di abeha conocé e rol vital cu e reina ta hunga den e bienestar i e productividad di un colonia,” John ta bisa, wantando cuidadosamente un dje panelnan di neshi cu un reina yong hincá meimei. “Den neshinan caminda ta producí poco desendencia i honing, mester mata e reina i reemplas’é. Colonianan cu reinanan yong ta producí mas honing. Tambe, ora nos kier crea colonianan nobo, nos ta tuma un neshi dòbel cu ta saludabel i ta bona cu abeha, anto ta separá e cahanan djariba di esnan djabou. Un mitar tin e reina, pues nos ta pone un reina yong i rasá caba den e otro mitar. Pa ora cu e flornan florecé, e reina nobo lo ta poniendo webu, yenando e neshi cu abehanan trahadó.”

Cuantu tempu un abeha ta biba? Nan a bisa nos cu e largura di bida di un abeha trahadó ta mas corticu miéntras mas duru e traha. Den zomer, ora un abeha ta buscando néctar pa rond di 15 ora pa dia i ta bula na un velocidad di rond di 21 kilometer pa ora, e ta biba solamente seis siman. Tempu di winter ta exigí físicamente ménos dje abehanan, ya cu nan ta traha solamente dos pa tres ora pa dia, i p’esei nan por logra biba pa vários luna.

Diferente Producto

E promé cos cu ta bin na mente ora nos ta papia di cria abeha ta, naturalmente, honing. Esaki ta néctar cu e abeha trahadó a combertí den e líkido diki i zoet aki. Como promedio, un neshi comercial por producí 29 kilo pa aña. Was di abeha ta un otro producto precioso cu ta resultá dje actividad di abeha. Un panal ta útil pa rond di cincu of seis aña. Despues di esei su color ta bira scur pa motibu di vários microbio i parásitonan cu ta biba riba dje i e mester ser reemplasá. Ta procesá e panalnan cu tira afó pa nan was di abeha. Un produccion comercial promedio ta 9 pa 18 kilo di was di abeha pa cada ton di honing cu cosechá.

Pollen—cu ta e fuente principal di proteina, vitamina, mineral i vet pa e desaroyo dje reina, abeha trahadó i abeha machu—ta ser elogiá tambe dor di algun hende como un excelente remedi natural pa un cantidad di malesa físico. Un neshi por duna rond di 5 kilo di dje pa aña. Própolis ta un substancia cu abehanan ta usa pa isolá nan neshi i pa atrapá cualkier intruso cu ta muchu grandi pa saca afó.

Sea directamente of indirectamente, e produccion di un cuart dje alimento cu nos ta come ta dependé riba e abilidad di abehanan pa hiba e pollen di un mata pa otro pa fertilisá nan. Apel, almendra, patia, plum, pera, comcomber i diferente sorto di beshi tur ta dependé di abeha pa esei. Mescos tambe vários cultivo pa nan simia, incluyendo wortel, siboyo i asta zonnebloem. Carni i productonan di lechi tambe ta ser afectá dor di abeha, cu ta fertilisá e alfalfa cu bacanan ta come.

“Instintivamente Sabí”

“Mi ta kere cu mayoria criadó di abeha ta kere den Dios,” Maria ta bisa, recordando nos cu nos no ta capas di splica e complehidad dje structura social dje abehanan, e manera fasinante cu nan ta desaroyá un bida complicá den comunidad i nan abilidadnan extraordinario di orientacion i comunicacion. Hopi hende cu ta studia i cu ta cuida abeha lo atribuí tur esaki n’e echo cu abehanan ta “instintivamente sabí,” e instinto cu nos Magnífico Creador, Jehova Dios, a concedé na nan generosamente.—Compará cu Proverbionan 30:24.

[Kuadro/Plachi na página 18]

Di e Flor pa Bo Mesa

1 E abeha di campo ta bishitá un flor i ta saca e néctar

Segun cu nan ta bishitá e flornan, e abehanan ta saca néctar i ta hink’é den nan sacu di honing, cu ta un pida engrandecé di nan esófago. Pa yena e sacu aki, e abeha tin cu bishitá entre 1.000 pa 1.500 flor individual

2 Una bes bek den e neshi, nan ta warda e néctar den e panal

Ora e drenta e neshi, e abeha di campo ta arohá e contenido dje sacu di honing den boca di un abeha trahadó yong. Despues e abeha trahadó ta depositá e néctar den un cel i ta haci e tareanan necesario pa combertí e néctar den honing

3 E criadó di abeha ta cosechá e honing

Cu un cuchú cayente, e ta schaf kita e was cu ta cubri e celnan den cada panel. Caba e ta pone e panelnan den un centrifuge, pa saca e honing

4 Ta hinca e honing den pochi of porcion individual

Etiketnan riba e pochinan di honing ta bisa cerca ki mata e abehanan a busca néctar. Si e pochi ta transparente, lo bo por chek e calidad n’e color dje honing

5 Honing ta bon pa bo salú!

E curpa ta asimilá honing fácilmente i ta combirtié lihé den energia. Informenan ta mustra cu por us’é pa trata kemadura i vários tipo di herida riba cueru

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí