Cambio den Punto di Bista Ta Lanta Preguntanan Nobo
“REVOLUCION SEXUAL,” “sexplosion,” “revolucion moral.” Cu términonan asina a anunciá cambio den punto di bista pa cu sexualidad, specialmente desde meimei di añanan ’60 padilanti. Hopi hende a adoptá e lema “sex liber,” cu a caracterisá un estilo di bida den cua individuonan a pone matrimonio i birginidad un banda.
E proclamacion dje autor Ernest Hemingway, “Loke ta moral ta loke bo ta sintí bo bon cuné despues, i loke ta inmoral ta loke bo ta sintí bo malu cuné despues,” ta resumí bon e punto di bista di esnan cu a ser cautivá dor dje promesanan di libertad i satisfaccion sexual. Aceptacion dje filosofia aki a hustificá relacionnan pasahero cu diferente partner sexual den cua e individuonan, homber i muher, a explorá nan mes sexualidad. “Satisfaccion” sexual no a conocé límite. E píldora anticonceptivo, introducí den e mésun década, a contribuí na mas experimentacion sexual desenfrená.
Sin embargo, AIDS i otro malesanan transmití sexualmente ta loke e estilo di bida promiscuo aki a trece cuné. E punto di bista sexual di un generacion indecente a ser sagudí. Algun aña pasá, e revista Time a carga e titular “Sex den Añanan ’80—E Revolucion A Yega na Su Fin.” E proclamacion aki tabata basá principalmente riba e plamamentu di malesanan transmití sexualmente cu a afectá hopi mericano. Te cu awor, e cantidad total di casonan di AIDS den henter mundu a alcansá un cifra asombroso di casi 30 miyon!
E miedu di haña malesanan transmití sexualmente a hiba na mas cambio den e punto di bista di hopi hende pa cu relacionnan pasahero cu partnernan sexual. Un edicion di 1992 di US, un revista riba entretenimentu, dunando un informe tocante un encuesta efectuá dor di gobiernu, a declará: “Rond di 6,8 miyon muher soltera a haci cambio den nan conducta sexual como reaccion riba AIDS i otro malesanan transmití sexualmente.” Segun e artículo, e mensahe ta cla: “Sex ta un asuntu serio. Hacié riba bo propio rísico.”
Con e décadanan turbulento aki a afectá e punto di bista pa cu relacionnan sexual? Acaso a siña un les for dje entrega desenfrená caracterisá dor di sex liber dje décadanan recien i dje realidadnan di malesanan transmití sexualmente dje añanan ’80? E introduccion di educacion sexual na scolnan público a yuda hóbennan trata exitosamente cu nan sexualidad? Cua ta e mihó manera pa enfrentá e desafio dje cambio den punto di bista djawe pa cu sexualidad?