Kico Ta Influenciá Bo Punto di Bista?
UN 2.700 aña pasá, un escritor inspirá a skirbi e proverbio aki cu ta poné bo pensa: “Pa esun estúpido, ocupá su mes cu libertinahe ta manera un wega.” (Proverbionan 10:23) E berdad di esaki a bira specialmente evidente desde cu e revolucion sexual a cuminsá. Promé cu e pánico di AIDS, un punto di bista prevalente tabata cu sex tabata un ‘wega pa participá aden’ i cu e impulso sexual mester ser satisfacé ‘cueste loke cueste.’ E punto di bista aki a cambia? No ègt.
E obsesion cu tin awe cu sex ainda ta producí “adictonan di namoracion,” ‘poligamistanan en serie’ i “roofdiernan sexual,” cu ta para ariba cu normanan moral ta un asuntu personal i cu sex liber cu hopi partner ta normal. (Mira e cuadro “Estilonan di Bida Sexual,” na página 6.) Nan ta pretendé cu relacion sexual cu ken cu bo kier ‘no ta haci ningun hende daño,’ tanten cu esei ta entre dos adulto cu a bai di acuerdo. Na 1964, e sociólogo di Universidad di Estado na Iowa, Ira Reiss a yama esaki “ser permisivo cu cariño.”
Aparentemente e obispu anglicano di Edinburgh, Escocia, ta dje mésun opinion, pasobra el a bisa cu hende a nace pa tin hopi amante. Den un discurso tocante sex i cristianismo, el a declará: “Ora Dios a traha nos e tabata sa cu el a duna nos un impulso sexual incorporá den nos, pa nos bai i sembra nos simianan. El a duna nos genenan promiscuo. Ami ta kere cu lo ta robes pa e iglesia condená hende cu a sigui nan instintonan.”
Un punto di bista asina ta sano? Kico ta e prijs di sex liber? Relacionnan pasahero cu un rij di partner sexual ta trece satisfaccion i felicidad?
E epidemia mundial di malesanan transmití sexualmente i e realidad di miyones di embaraso pafó di matrimonio, specialmente entre tienernan, ta duna prueba cu e filosofia aki ta ekibocá. Segun e revista Newsweek, na Merca so, ta ser calculá cu malesanan transmití sexualmente ta afligí tres miyon tiener tur aña. Ademas, ta parce cu hopi dje ‘adultonan aki cu a bai di acuerdo’ no tin “cariño natural” of un sentido di responsabilidad pa cu e yu den e matris cu hopi bes ta bini como consecuencia, i nan ta core busca un aborto. (2 Timoteo 3:3) Esaki ta costa e yu ei su bida, ora nan rank’é cruelmente for di su mama. E prijs cu e mama yong mester paga lo por ta depresion profundo i sintimentu di culpabilidad cu lo por persiguié pa e resto di su bida.
Meimei di añanan ’90 na Gran Bretania so, e gastunan monetario dje efectonan dje revolucion sexual tabata un cantidad aturdidor di 20 mil miyon dollar tur aña, Dr. Patrick Dixon a calculá. Den su buki The Rising Price of Love, Dr. Dixon a yega n’e cifra aki dor di documentá e gastu pa trata malesanan transmití sexualmente, incluyendo AIDS; e gastu di divorcio; e gastu cu mayornan soltero ta causa pa e comunidad; i e gastu di terapia di famia i di mucha. Manera un corant canades, The Globe and Mail ta informá, Dr. Dixon ta yega n’e conclusion: “Un revolucion den relacionnan sexual cu a primintí nos libertad a laga hopi hende mará na cadena, den un mundu destruí dor di cáos sexual, tragedia, soledad, dolor emocional, violencia i abusu.”
Pero pakico e obsesion cu sex ta sigui, pakico hende ta sigui preferá relacionnan pasahero i ta insistí riba sex liber pa cua nan no tin nodi duna cuenta? Siendo cu e mal fruta ta asina bisto e último tres décadanan aki, kico ta alimentá e obsesion destructivo aki?
Pornografia Ta Troce Sex
Pornografia a ser mencioná como un factor cu ta alimentá e obsesion cu sex. Un persona cu a bisa di su mes cu e ta un adicto na sex ta skirbi den e corant The Toronto Star: “Mi a kibra cu humamentu cincu aña pasá, cu alcohol dos aña pasá, pero no tin nada mas duru den mi bida cu kibra cu mi adiccion na sex i pornografia.”
Tambe e ta convencí cu tienernan cu ta ser exponé na un fluho constante di pornografia ta desaroyá un punto di bista trocí di conducta sexual. Nan ta realisá nan fantasianan sexual i ta haña cu relacionnan real ta complicá i tambe difícil. Esaki ta hiba na isolacion i otro problemanan, di cua esun mas grandi ta dificultad pa forma lasonan permanente di amor.
E Mundu di Entretenimentu Ta Explotá Sex
E mundu di entretenimentu a practicá i a exhibí abiertamente estilonan di bida promiscuo enbolbiendo hopi partner sexual, sea casá of no. E exhibicion riba pantaya di intimidad sexual cu ta degradante i falta amor ta alimentá e obsesion cu sex, dunando e generacion aki un punto di bista trocí di sexualidad humano. Medionan di entretenimentu hopi bes ta duna e imágen falsu di cu sex sin ta casá ta mescos cu intimidad amoroso. Ta parce cu fannan cu ta considerá personahenan di entretenimentu como ídolo no por haci un distincion entre pasion i amor, entre aventura sexual pasahero i compromiso duradero, of entre fantasia i realidad.
Tambe, hopi bes e mundu di propaganda a usa sex como un instrumento di ‘marketing.’ Un terapista sexual a bisa cu sex a bira “un comodidad impersonal cua su propósito ta pa hala atencion na un producto.” Esnan cu ta traha propaganda a explotá sex i a asociá expresion sexual cu bon bida, sin embargo esaki ta un otro “trocementu dje perspectiva di sex” di siglo 20, manera e revista Family Relations a comentá.
Rolnan cu Ta Cambia Ta Troce Punto di Bista
E ambiente social cu a cambia i e introduccion dje píldora anticonceptivo riba mercado den 1960 a transformá conducta sexual di miyones di hende muher. E píldora ei a duna muhernan un sintimentu di igualdad sexual cu hende homber, un libertad of independencia sexual cu nunca promé a ser realisá. Mescos cu homber, awor nan por a experimentá cu relacionnan pasahero, sin tin e miedu di sali na estado di un yu indeseá. Disfrutando di nan liberacion sexual, tantu hende homber como muher a hiba rolnan natural di famia i di sex te na rand di extincion.
Un escritor bíblico di promé siglo a bisa di hende asina: “Nan tin wowo yen di adulterio i no por stop di peca . . . Nan tin un curason entrená den cudishi. . . . Bandonando e caminda recto, nan a ser desviá.”—2 Pedro 2:14, 15.
Educacion Sexual na Scol
Un encuesta na Merca bou di un 10.000 hende muher soltera di edad di scol secundario a revelá cu “conocimentu, midí na cursonan di educacion sexual i conocimentu propio tocante anticonceptivo,” no tabatin efecto riba e cantidad di tiener cu ta sali na estado sin ta casá. No obstante, algun scol público ta respondiendo n’e epidemia dor di ofrecé nan alumnonan condonnan grátis, aunke e práctica aki ta un tópico cayente di debate.
Un alumna di scol secundario di 17 aña di edad cu a ser entrevistá dor dje corant Calgary Herald, a bisa: “Ta un echo cu mayoria dje tienernan na scol secundario ta haci sex . . . , asta algun mucha di 12 aña.”
Kico Ta Amor i Compromiso?
Amor, confiansa i compañerismo agradabel no ta resultá automáticamente for di atraccion sexual spontáneo ni di satisfacé impulsonan sexual. Relacion sexual so no por crea berdadero amor. Amor i intimidad ta surgi den e curason di dos persona cu ta stima otro i cu ta dispuesto na cera un compromiso pa edificá un relacion permanente.
Relacionnan pasahero al final ta lagá bo insigur, bo so i kisas afligí dor di un malesa transmití sexualmente manera AIDS. Esnan cu ta boga pa sex liber lo por wel ta esnan describí cu e palabranan hañá na 2 Pedro 2:19: “Miéntras cu nan ta primintí nan libertad, nan mes ta existí como esclabo di corupcion. Pasobra ken cu un otro ta dominá ta sclabisá dor di esun aki.”
E hunta di responsabilidad social dje Iglesia di Inglatera a saca su raport na juni 1995, titulá “Algu pa Celebrá.” Na contraste skerpi cu e conseho bíblico, e hunta a urgi e iglesia pa “deshací dje frase ‘biba den picá’ i pa stop di tin un punto di bista condenatorio pa cu esnan cu ta biba cu otro sin ta casá,” segun The Toronto Star. E raport ta recomendá cu “congregacionnan mester duna un bon biní na hende bibá, scucha nan, siña for di nan, . . . pa asina tur por descubrí Dios su presencia den nan bida.”
Con Jesus lo a yama e guianan religioso ei? Sin duda “guianan ciegu.” I kico di esnan cu ta sigui e guianan ei? El a razoná: “P’esei, si un ciegu ta guia un ciegu, tur dos lo cai den un buracu.” No ekibocá bo, Jesus tabata bisando claramente cu “adulterio” i “fornicacion” ta entre “e cosnan cu ta contaminá un hende.”—Mateo 15:14, 18-20.
Cu tur e factornan aki cu ta troce i ta explotá sex, con un persona, i en particular hóbennan, por libra di ta obsesioná cu sex? Kico ta e secreto pa relacionnan gososo i duradero? E siguiente artículo lo concentrá riba loke mayornan por haci pa yuda hóbennan prepará pa futuro.
[Komentario na página 5]
Na Merca so, ta ser calculá cu malesanan transmití sexualmente ta afligí tres miyon tiener tur aña
[Plachi na página 6]
Estilonan di Bida Sexual
Adictonan di namoracion: Nan ta encantá cu bira namorá, anto p’esei nan ta bai di aventura pa aventura asina cu e excitacion dje namoracion pasa forbij. E término a ser lansá dor di Dr. Michael Liebowitz, dje Instituto Sikiátrico dje Estado di New York.
Poligamistanan en serie: Asina sociólogonan ta yama esnan cu ta bai dor di un seri di aventuranan amoroso enbolbiendo proceduranan legal di casa, divorciá i bolbe casa.
Roofdiernan sexual: Nan ta hende cu ta busca pa demostrá nan abilidad sexual extraordinario dor di tin vários partner, segun Luther Baker, un profesor di estudionan di famia i terapista sexual certificá. Awor ta usa e término tambe pa abusadónan di mucha.
[Plachi na página 7]
Pornografia ta adictivo i ta hiba na un punto di bista trocí di conducta sexual