Observando E Mundu
E Balor di Loke Bo No Por Pone Prijs P’e
Diestres científico di diferente pais a compilá un raport den cua nan a calculá e balor dje abundancia di naturalesa den dollar. E científiconan a usa mas cu 100 estudio publicá pa calculá cuantu lo e costa pa hectar pa reemplasá e diferente servicionan cu tera ta duna. Por ehempel, un estudio a indicá cu pa cada hectar di moeras cu nan dèmpel pa usa pa construccion na Merca, “e capacidad perdí pa wanta e awanan di inundacion a aumentá e dañonan causá pa inundacion cu 3.300 pa 11.000 dollar pa aña,” segun e revista Science. Maske hopi hende no ta para ketu na e bon cosnan natural i e servicionan di tera, e científiconan ta calculá cu nan balor monetario ta 33.300.000.000.000 dollar, loke ta casi dos biaha mas tantu cu e bruto nationaal produkt combiná di henter mundu.
Papa Ta Bishitá Cuba
Na su bishita na Cuba januari último, Papa Juan Pablo II a describí e speransa cu Iglesia Católico tin pa haña un papel mas amplio den e sociedad cubano. Segun L’Osservatore Romano, el a declará cu mayornan “lo mester por scoge pa nan yunan . . . e elementonan ético i cívico, i e inspiracion religioso cu lo yuda nan haña un educacion integral.” Aunke papa kier bolbe habri scolnan católico den e pais, funcionarionan cubano ta bisa cu nan kier mantené e monopolio estatal riba educacion público. Pa loke ta e manera con e gobiernu cubano ta mira e bishita di papa, e revista frances Le Monde Diplomatique ta comentá: “Fidel Castro ta considerá e bishita como un victoria riba e isolacion na cua su régimen a ser sometí.” Aunke algun dje declaracionnan di papa durante su estadia na Cuba tabatin conotacionnan claramente político, Testigonan di Jehova ta mantené nan mes políticamente neutral den nan actividadnan religioso.
E Cabei Mas Largu na Mundu
Hoo Sateow, un homber di 85 aña dje tribu hmong na nort Tailandia, tin casi 70 aña sin corta su cabei. El a bisa: “Mi a cort’é tempu mi tabatin 18 aña, i mi a bira hopi malu.” Recientemente un hurado di Guinness Book of World Records a midié, i e tabata 5,20 meter largu. Segun Associated Press, parce cu su cabei ta esun mas largu na mundu. Hoo ta laba su cabei un bes pa aña i ta cologu’é na un hekwerk di palu pa lagu’é seca. Su ruman Yi di 87 aña, cu a corta su cabei pa último biaha na 1957, ta e rival mas grandi di Hoo. Tog Yi su cabei ta mas largu cu esun dje señora di India cu tabatin e record anteriormente. E señora aki su cabei ta 4,20 meter largu. Hoo ta haña cu ta un bentaha pa tin un cabei asina largu, foral haltu aya den e cerunan friu di Tailandia. “E ta yuda tené mi cayente,” e ta bisa.
Tres Version di Historia
Na Bosnia, mucha di scol ta haña tres diferente version dje historia, arte i idioma dje region. Segun The New York Times, loke nan ta tende ta dependé di cua dje tres gruponan étnico ta controlá nan curículo. Por ehempel, alumnonan den e área Oost Ortodox, controlá dor di serbio, ta siña cu e homber cu a mata Arkiduke Ferdinand na 1914 i cu a duna inicio na e promé guera mundial, tabata “un héroe i poëta.” Alumnonan croata católico romano ta siña cu e tabata un “asesino cu e serbionan a entrená i instruí pa cometé e acto terorista aki.” E version moslim dje suceso ta describié como “un nacionalista cu a haci algu cu a lanta e motin anti-serbio cu por a ser pará solamente dor dje polisnan di tur tres grupo étnico.” Segun e informe, ta pidi alumnonan pa identificá nan mes como serbio, moslim of croata pa asina separá nan den klasnan cu tin distincion étnico.
Yerba Mas Berde den Stadion
Un stadion cu un capacidad di 28.000 asiento, trahá pa e club hulandes di futbol, Vitesse Arnhem, tin un excelente veld di yerba i tambe un dak cubrí. E dos cosnan aki ta difícil di combiná, pasobra yerba ta crece mihó ora e haña e bon lus di solo i awaceru. Sin nan e yerba ta bira hel i ta marchitá. Segun e revista New Scientist, nan a resolvé e problema den e diseño dje edificio. E veld di bala ta situá riba un plachi di beton cu por skuif riba un bom di plastik. Ora e no ta den uso, cuater pomp hidráulico por saca henter e veld di 11.000 ton for dje stadion i pon’é na aire liber. Un bentaha extra di esaki ta cu por usa e flur di beton dje stadion pa concierto i eventonan similar.
Lesion Causá dor di Trampolin
Den añanan recien, trampolin a bira mas i mas popular, pero esei a aumentá e cantidad di muchanan cu ta lesioná nan mes, segun The New York Times. Dr. Gary A. Smith dje Hospital Infantil na Columbus, Ohio, Merca, ta bisa: “Hende tin e concepto robes di cu trampolin ta suave manera cusinchi.” Dr. Smith a bisa cu muchanan ta dal nan curpa ora nan cai for dje trampolin, cai malu riba e mat, dal den otro mucha cu ta bula den e trampolin huntu cu nan of ta dal nan curpa na un parti cu no ta furá. El a agregá cu e trampolinnan mas peligroso ta esnan cu tin un trapi, pasobra esei ta haci nan accesibel pa mucha chikitu, i nan ta esnan cu ta mas vulnerabel pa dal nan curpa. Ann Brown, dje Comité di Siguridad di Productonan pa Consumidor ta sugerí pa no laga mucha bou di seis aña bula den trampolin i pa laga un mucha so bula a la bes. El a comentá: “Mescos cu den caso di pisina, un mucha riba trampolin tin mester di supervision constante.”
Amor No Ta Faya Nunca
The Washington Post ta informá: “Tienernan cu tin un vínculo emocional fuerte cu nan mayor i maestronan tin hopi ménos chens di usa droga i alcohol, intentá suicidio, participá den violencia of bira sexualmente activo na un edad yong.” Investigadónan dje Universidad di Minnesota i dje Universidad di North Carolina na Chapel Hill a haña tambe cu esaki ta conta sea cu e mucha ta di un famia cu un mayor so of cu tur dos mayor. Importante ta pa e mucha sinti cu hende ta stim’é, apreci’é i comprend’é. Un factor mas cu e estudio a enfatisá ta “e importancia pa e mayornan keda intensamente enbolbí den bida di nan yunan durante e añanan di tiener, asta ora nan por sinti cu nan papel ta bira ménos i ménos importante,” segun Post.
Conserbacionistanan Ideal
Marina Real di Gran Bretania ta usando cabritu pa yuda conserbá e murayanan di piedra di un forti costeño histórico, segun The Sunday Telegraph. Rais di mata, palu i yerba ta dañando e blokinan i e cement. E métodonan usá normalmente pa kita nan tabata, entre otro, zag caru i herbicida, cu por ta peligroso. Ademas, e métodonan aki ta destruí matanan poco comun, korstmos i insecto. Sin embargo, e cabritunan ágil no ta solamente barata pa mantené, sino tambe nan ta causa ménos daño na mata i animal di mondi cu ta den peliger di extincion. E asesor dje proyecto, Mike Beauchamp, ta bisa: “Denter di 10 aña, mayoria grupo di conserbacionista lo ta usando cabritu pa cuminsá e restoracion di terenonan cubrí cu mata.”
Weganan di Computer Violento
Un dje weganan di computer mas violento hamas producí, Quake II, a ser revisá p’e contené mas violencia. E programa a “bira masha popular dor cu e ta spat sanger i partinan di curpa riba henter e pantaya di computer dje hungadónan,” segun The Wall Street Journal. E programadó principal, John Carmack, ta bisa: “E feedback cu nos a haña ta cu no tabatin suficiente dramamentu di sanger, anto p’esei nos a agregá mas.” Quake II ta permití hungadónan gosa di un “combinacion di matansa” dor di bringa cu decenas di otro hungadó riba Internet den duelonan yamá weganan di morto. Tin e posibilidad pa hungadónan haci gesto obseno na nan oponentenan. E programadó i artistanan cu a desaroyá e wega “ta traha den un paradijs pa hungadó di wega, unda tin, entre otro, un kamber pa hisa peso i un cushina yen di ‘junk food.’ E number di nan suite ta 666, un referencia . . . na e Buki di Revelacion den Bijbel.”
Un Bijbel Sin Dios
Un dokter danes a publicá un version reeditá dje Scritura Hebreo, den cua el a laga tur referencia na Dios afó. E korant danes Kristeligt Dagblad ta informá cu Dr. Svend Lings ta haña cu Dios i fe “ta cosnan di pasado cu ta solamente mara nos.” Lings a ripará cu tin hopi hende infelis i solitario. “Nos ta biba den un cultura hudiu-cristian,” Lings ta bisa. “P’esei ta e cultura hudiu cristian mester ta esun responsabel pa nos infelicidad.” Cu e version nobo aki di Bijbel, Lings kier logra “sagudí e fundeshinan di nos cultura,” e korant ta bisa. Den Lings su Bible Without God, Génesis 3:12 ta bisa: “Adam a pensa den su mes: ‘E muher cu ta band’i mi a duná mi fruta dje palu, i e ora ei mi a come.’ ” Kristeligt Dagblad ta puntra: “No ta mescos cu trata na saca awa for di sneu anto mira kico ta sobra?”