Bo Ta Conciente di Nos Tempu?
SI NOS ta conciente di peliger, esei por haci e diferencia entre bida i morto. Loke a sosodé riba dos isla volcánico por ilustrá esaki.
Mont Pelée, e volcan mas mortífero di siglo 20, tabatin un erupcion dia 8 di mei 1902, riba e isla caribeño di Martinique. El a mata casi henter e poblacion di 30.000 habitante di St. Pierre, un stad na pia dje volcan.
Na juni 1991, Ceru Pinatubo a explotá den loke tabata probablemente e erupcion di mas grandi di siglo. El a tuma lugá den un área di Filipínas caminda tabatin hopi hende ta biba i a causa rond di 900 morto. Sin embargo, e biaha aki tabatin dos factor cu a yuda salba miles di bida: (1) ser conciente dje peliger i (2) dispuesto pa actua na armonia cu spiertamentu.
Accion Oportuno A Salba Bida
Ceru Pinatubo tabata inactivo pa cientos di aña ora cu, na april 1991, el a cuminsá manda señal di un erupcion inminente. Stoom i gas venenoso a cuminsá sali for dje krater. E habitantenan local a sinti un seri di vibracion di tera, i un capa sólido di lava menasante a cuminsá sali for dje ceru. Científiconan dje Instituto di Studio di Actividadnan Volcánico i Sísmico di Filipínas a vigilá e situacion djacerca i cu tempu a convencé funcionarionan di gobiernu cu lo tabata sabí pa evacuá 35.000 habitante for dje pueblo i pueblitonan den cercania.
Ta di comprendé cu hende no tabatin muchu gana di hui for di nan cas sin un motibu, pero un presentacion di video cu a mustra di un manera bibu e peligernan di un erupcion volcánico, a convencé nan di esei. E éxodo masal tabata net na tempu. Dos dia despues, un explosion potente a manda 8 kilometer cúbico di shinishi laira. Despues, riu di lodo a mata cientos di hende. Pero, probablemente miles di hende a scapa pasobra e pueblo a ser alertá dje peliger i a actua na armonia cu spiertamentu.
Scapa di un Cataclismo Causá dor di Hende
Den e promé siglo di nos Era Comun, e cristiannan cu tabata biba den Jerusalem tambe tabatin cu dicidí si nan mester a bandoná nan cas. Huimentu for dje stad ei na aña 66 E.C. a scapa nan dje destruccion cu a bini riba otro habitantenan i miles di hudiu cu a bini Jerusalem p’e Pascu hudiu di 70 E.C. Tabatin mas cu un miyon hende den e stad ei rondoná pa muraya p’e celebracion di Pascu, ora ehércitonan romano a corta tur oportunidad di scapa. Hamber, lucha pa poder i e atakenan cruel dje romanonan a resultá den morto di mas cu un miyon hende.
E cataclismo ei cu a caba cu e rebelion hudiu contra Roma no a bini inesperá. Vários década mas promé, Jesucristo a predicí cu Jerusalem lo a ser sitiá. El a bisa: “Ora boso mira Jerusalem rondoná pa ehércitonan den campamentu, sabi e ora ei cu e desolacion di dje a yega cerca. E ora ei laga esnan den Hudea cuminsá hui p’e cerunan, i laga esnan cu ta meimei di dje retirá, i laga esnan den cunucu no drent’é.” (Lucas 21:20, 21) E instruccionnan ei tabata masha cla, i Jesus su siguidónan a tuma nan na serio.
E historiadó di siglo cuater Eusebio di Cesarea ta informá cu cristiannan di henter Hudea a actua riba Jesus su spiertamentu. Ora e romanonan a bandoná nan promé sitiamentu di Jerusalem na 66 E.C., hopi cristian hudiu a bai biba den e stad gentil di Pella, den e provincia romano di Perea. Dor di ta conciente di nan tempu i dor di actua riba Jesus su spiertamentu, nan a scapa di loke a ser describí como “un dje sitiamentunan mas teribel den henter historia.”
Awe, nos tambe mester ta alerto. I nos tambe tin cu tuma accion specífico. E siguiente artículo lo splica pakico.
[Plachi na página 3]
Godo-Foto, West Stock