Bida Despues di Morto—Kico Hende Ta Kere?
“Si un homber físicamente capacitá muri, e por biba atrobe?”—JOB 14:14.
1, 2. Con hopi hende ta busca consuelo ora nan perde un ser stimá den morto?
NA UN casa mortuoria na New York City, amigu i famianan ta pasa silenciosamente un tras di otro dilanti e caha di morto habrí di un mucha homber di 17 aña. Cancer a caba cu su bida. Su mama, cu un curason kibrá i awa na wowo, ta keda ripití: “Tommy ta mas felis awor. Dios tabata kier Tommy den shelu cerca dje.” Ta esei nan a siñ’é kere.
2 Un 11.000 kilometer leu, na Jamnagar, India, esun mayor di tres yu homber ta cende e monton di palu na candela pa cremacion di nan tata defuntu. Compañá p’e zonido dje candela cu ta krak, e Brahman ta ripití e mantranan na sanskrit cu ta bisa: “Cu e alma cu no ta muri nunca continuá den su esfuersonan pa bira unu cu e realidad supremo.”
3. Ki preguntanan hende a pensa ariba pa masha hopi tempu?
3 Tur rond di nos tin evidencia di con real morto ta. (Romanonan 5:12) Ta masha normal pa nos puntra nos mes si morto ta fin di tur cos. Meditando riba e ciclo natural di mata, Job, un antiguo fiel sirbidó di Jehova Dios, a remarcá: “Ta existí speransa asta pa un palu. Si kap e basha abou, lo e asta spruit di nobo, i su ramita mes lo no stop di existí.” Kico di hende mes anto? Job a puntra: “Si un homber físicamente capacitá muri, e por biba atrobe?” (Job 14:7, 14) Den transcurso di siglonan, hende den tur sociedad a pensa riba e preguntanan aki: Tin bida despues di morto? Si ta asina mes, ki sorto di bida? I na ki creencianan hende a yega, como resultado? I di con?
Hopi Contesta, e Mésun Tema
4. Kico hende di diferente religion ta kere tocante bida despues di morto?
4 Hopi hende cu ta cristian pa nomber ta kere cu, despues cu nan muri, hende ta bai sea shelu of fiernu. Di otro banda, hindúnan ta kere den reencarnacion. Segun creencia islámico, lo tin un dia di huicio despues di morto, ora Ala lo evaluá cada hende su curso di bida i asigná cada un sea na paradijs of na fiernu di candela. Den algun pais, e creencianan tocante mortonan ta un mescla straño di tradicion local i cristianismo nominal. Na Sri Lanka, por ehempel, tantu budista como católico ta laga porta cu bentana di nan cas hanchu habrí ora morto cai den famia, i nan ta pone e caha di morto cu pia dje defuntu den direccion dje porta dilanti. Nan ta kere cu e medidanan aki ta facilitá salida dje spiritu, of alma, dje defuntu. Hopi católico i protestant na West Africa tin custumber di tapa spiel ora un persona muri pa ningun hende no wak den nan i mira spiritu dje defuntu. Anto 40 dia despues, famia i amigunan ta celebrá asencion dje alma pa shelu.
5. Riba cua creencia central mayoria religion ta di acuerdo?
5 Apesar di tur e variedad aki, ta parce cu mayoria religion ta di acuerdo riba por lo ménos un punto. Nan ta kere cu algu cu tin den hende—sea cu yam’é alma, spiritu of fantasma—ta inmortal, i ta sigui biba despues cu e curpa muri. Casi tur e cientos di religionnan i sectanan di cristiandad ta profesá di kere den inmortalidad di alma. E creencia aki ta un doctrina oficial di hudaismo tambe. E ta e fundeshi mes di hinduismo su doctrina di reencarnacion. Moslimnan ta kere cu alma ta sigui biba despues cu e curpa muri. Aborígennan di Australia, animistanan di Africa, sintoistanan, i asta budistanan, tur ta siña variacion riba e mésun tema.
6. Kico algun erudito ta pensa tocante e idea di cu alma ta inmortal?
6 Di otro banda, tin hende cu ta opiná cu bida conciente ta terminá ora hende muri. Den nan bista, e idea di cu bida emocional i intelectual ta sigui den un alma impersonal i inmaterial cu ta existí los for di curpa ta parce irazonabel. E erudito spañó di siglo 20, Miguel de Unamuno, ta skirbi: “Kere den inmortalidad di alma ta deseá p’e alma ta inmortal, pero dese’é cu asina un intensidad cu e deseo aki ta trapa riba lógica bai.” Tin un variedad di otro persona cu ta compartí e creencia aki, incluyendo e filósofonan bon conocí di antigwedad, Aristóteles i Epicuro, e dokter Hipócrates, e filósofo escoses David Hume, e erudito arabir Averroës, i e promé premier di India despues di independencia, Jawaharlal Nehru.
7. Cua preguntanan importante tocante e creencia den inmortalidad di alma mester considerá awor?
7 Enfrentá cu idea i creencianan asina contradictorio, nos tin cu puntra: Di berdad nos tin un alma inmortal? Si alma no ta inmortal en realidad, con anto un siñansa falsu asina por a bira parti integral di asina tantu religion djawendia? Di unda e idea a sali? Ta necesario pa nos haña contesta berdadero i satisfactorio riba e preguntanan aki, pasobra nos futuro ta dependé di dje. (1 Corintionan 15:19) Pero promé, laga nos examiná con e doctrina di inmortalidad di alma a originá.
Nacementu dje Doctrina
8. Ki rol Sócrates i Plato a hunga den promové e idea di cu alma ta inmortal?
8 E filósofonan griego di siglo 5 P.E.C., Sócrates i Plato, ta ser acreditá di ta entre e proménan cu a promové e creencia di cu alma ta inmortal. Tog, no ta nan a bini cu e idea. Mas bien, nan ta esnan cu a refin’é i transform’é hacié un siñansa filosófico, pa hacié mas atractivo pa e clase educá di nan tempu i despues. Echo ta cu, e zoroastrianonan di antiguo Persia i e egipcionan promé cu nan tambe tabata kere den inmortalidad di alma. Pues, e pregunta ta: Di ki fuente e siñansa ei ta?
9. Cua fuente di influencia comun e culturanan di Egipto, Persia i Grecia tabatin?
9 E buki The Religion of Babylonia and Assyria ta bisa: “Den e mundu di antigwedad, Egipto, Persia i Grecia a sinti e influencia dje religion babilónico.” Tocante creencianan religioso di Egipto, e buki ta sigui bisa: “En bista dje contacto for di principio entre Egipto i Babilonia, manera e tablanan di El-Amarna ta revelá, ta sigur cu tabatin oportunidad na abundancia pa puntonan di bista i custumbernan babilónico drenta cultonan egipcio.”a Por bisa básicamente mescos tocante e culturanan perso i griego di antigwedad.
10. Cua tabata e punto di bista babilónico di bida despues di morto?
10 Pero, e babilonionan di antigwedad tabata kere den inmortalidad di alma? Tocante esaki, profesor Morris Jastrow, Jr., dje Universidad di Pennsylvania, Merca, a skirbi: “Ni e pueblo ni e lidernan di e forma di pensa religioso [di Babilonia] hamas a considerá e posibilidad di anikilacion total di algu cu un tempu a ricibí existencia. Morto [segun nan] tabata un pasashi na otro clase di bida, i e nengamentu di inmortalidad [den bida actual] simplemente a enfatisá e imposibilidad di scapa e cambio cu morto a causa den existencia.” Sí, e babilonionan tabata kere cu un of otro sorto di bida, tabata sigui despues di morto di un forma of otro. Nan tabata expresá esaki dor di dera obheto huntu cu nan mortonan pa nan por usa den e bida despues di morto.
11, 12. Despues dje Diluvio, cua tabata cuna dje siñansa di inmortalidad di alma?
11 Ta bisto cu e siñansa di inmortalidad di alma tabatin su comienso den Babilonia di antigwedad. Esei ta relevante? Sí, pasobra segun Bijbel, ta Nimrod, un bisanietu di Noe, a funda e stad di Babel, of Babilonia. Despues dje Diluvio mundial den dia di Noe, tur hende tabata papia un solo idioma i nan tabatin un solo religion. Nimrod no tabata djis un hende “na oposicion cu Jehova.” E i su siguidónan kier a “crea un nomber di fama” tambe pa nan mes. Asina ta cu, dor di funda e stad i construí un toren ei, Nimrod a cuminsá un religion nobo.—Génesis 10:1, 6, 8-10; 11:1-4.
12 Segun tradicion, Nimrod a muri un morto violento. Ta razonabel pa kere cu despues di su morto e babilonionan lo tabata incliná di tin un gran respet p’e como e fundadó, constructor i promé rey di nan stad. Como cu e dios Marduk (Merodac) tabata ser considerá e fundadó di Babilonia, i cu nan a asta duna vários rey babilónico su nomber, algun erudito a yega di sugerí cu Marduk ta representá Nimrod exaltá na dios. (2 Reynan 25:27; Isaías 39:1; Jeremías 50:2) Si ta asina, anto e idea di cu un hende su alma ta keda bibu despues di morto lo mester tabata existí por lo ménos den tempu cu Nimrod a muri. En todo caso, páginanan di historia ta revelá cu ta Babel, of Babilonia tabata cuna dje siñansa di inmortalidad di alma despues dje Diluvio.
13. Con e siñansa di inmortalidad di alma a plama riba cara di tera, i cu ki resultado?
13 Mas aleu Bijbel ta mustra cu Dios a frustra e esfuersonan dje trahadónan dje toren na Babel dor di confundí nan idioma. Sin por comunicá cu otro mas, nan a bandoná nan proyecto anto a plama “for di ei te na tur parti di tera.” (Génesis 11:5-9) Nos mester keda corda cu maske Dios a cambia idioma di e hendenan aki cu kier a traha e toren, nan moda di pensa i nan conceptonan a keda mescos. P’esei, unda cu nan a bai, nan ideanan religioso a bai cu nan. Asina siñansanan religioso babilónico—entre otro, inmortalidad di alma—a plama riba henter superficie dje tera i a bira e base dje religionnan principal di mundu. Asina un imperio mundial di religion falsu a keda fundá. Apropiadamente Bijbel ta describié como “Babilonia e Grandi, e mama dje muhernan di mala bida i dje cosnan repugnante dje tera.”—Revelacion 17:5.
E Imperio Mundial di Religion Falsu Ta Expandé Bai Oriente
14. Con creencianan religioso di Babilonia a plama den e subcontinente indio?
14 Algun historiadó ta bisa cu mas cu 3.500 aña pasá, den un ola di migracion, un pueblo ario di color cla a baha for di nortwest i drenta e vaye Indus, loke awendia ta principalmente Pakistan i India. For di einan nan a plama drenta e yanuranan di riu Ganges, i henter India. Algun experto ta bisa cu e ideanan religioso dje imigrantenan aki tabata basá riba siñansanan antiguo di Iran i Babilonia. Asina, e ideanan religioso aki a bira e raisnan di hinduismo.
15. Con e idea di alma inmortal a yega na influenciá hinduismo contemporáneo?
15 Na India e idea di inmortalidad di alma a bin resultá den e doctrina di reencarnacion. Sabionan hindú, luchando cu e problema universal di maldad i sufrimentu di hende, a bini cu loke awendia nan ta yama ley di Karma, e ley di causa i efecto. Dor di combiná e ley aki cu creencia den inmortalidad di alma, nan a producí e siñansa di reencarnacion, cu ta bisa cu e mérito i faltanan den un hende su bida ta ser recompensá of castigá den e siguiente bida. E meta di e fielnan ta moksha, esta, libra for dje ciclo di renacementu i bira unu cu loke nan ta yama e realidad supremo, of Nirvana. Den transcurso di siglonan, segun cu hinduismo a plama, e siñansa di reencarnacion a plama huntu cuné. I e doctrina aki a bira e pilar principal di hinduismo contemporáneo.
16. Ki creencia tocante bida despues di morto a bin dominá pensamentu i práctica religioso dje enorme poblacion di Asia Oriental?
16 For di hinduismo a sali algun otro religion, por ehempel budismo, jainismo i e religion sikh. Nan tambe ta profesá fe den reencarnacion. Ademas, segun cu budismo a penetrá den gran parti di Asia oriental—China, Korea, Hapon i otro caminda—el a influenciá cultura i religion di henter e region profundamente. Esaki a producí religionnan cu ta reflehá un mescla di creencianan, cu elementonan di budismo, spiritismo i adoracion di antepasado. Entre esakinan, esnan di mas influencia ta taoismo, confucianismo i sinto. Asina e creencia di cu bida ta continuá despues di morto dje curpa, a bin dominá pensamentu i prácticanan religioso di gran parti dje region aki di mundu.
Kico di Hudaismo, Cristiandad i Islam?
17. Kico e hudiunan di antigwedad tabata kere tocante bida despues di morto?
17 Kico hende cu ta sigui e religionnan di hudaismo, cristiandad i islam ta kere tocante bida despues di morto? Di tur e religionnan aki, hudaismo ta hopi mas bieu. Su raisnan a cuminsá cu Abraham, un 4.000 aña pasá—hopi promé cu Sócrates i Plato a adaptá e teoria di inmortalidad di alma. E hudiunan di antigwedad tabata kere den resureccion dje mortonan, no cu hende ta inmortal di nan mes. (Mateo 22:31, 32; Hebreonan 11:19) Con anto e doctrina di inmortalidad di alma a drenta hudaismo? Historia ta duna e contesta.
18, 19. Con e doctrina di inmortalidad di alma a drenta hudaismo?
18 Na 332 P.E.C., Alexander e Grandi a conkistá Medio Oriente, incluyendo Jerusalem. Segun cu Alexander su sucesornan a hiba su plan di helenisacion a cabo, e dos culturanan—griego i hudiu—a mescla cu otro. Cu tempu, e hudiunan a bira familiarisá cu pensamentu griego, i algun di nan a asta bira filósofo.
19 Filo di Alexandria, di promé siglo E.C., tabata un dje filósofonan hudiu ei. E tabatin respet profundo pa Plato i a purba splica hudaismo den términonan di filosofia griego. Haciendo esei el a prepará caminda pa pensadónan hudiu cu a bini despues. Talmud—comentarionan cu e rabinan a skirbi tocante leynan oral—tambe tin influencia di pensamentu griego. Encyclopaedia Judaica ta bisa: “E rabinan di Talmud a kere den e existencia continuo dje alma despues di morto.” Literatura hudiu místico di mas despues, manera Cabala, ta bai asina leu di asta siña reencarnacion. Asina, indirectamente, e idea di inmortalidad di alma a drenta hudaismo via filosofia griego. Kico por bisa tocante e manera cu e siñansa a drenta cristiandad?
20, 21. (a) Ki posicion e promé cristiannan a tuma tocante filosofia platónico, of griego? (b) Kico a pone cu Plato su ideanan a mescla cu siñansanan cristian?
20 Cristianismo berdadero a cuminsá cu Jesucristo. Relacioná cu Jesus, Miguel de Unamuno, citá anteriormente, a skirbi lo siguiente: “El a kere mas bien den resureccion dje carni, segun e manera hudiu, no den inmortalidad di alma, segun e manera [griego] platónico.” El a yega na e conclusion aki: “Inmortalidad di alma . . . ta un dogma filosófico pagano.” Cu esaki na mente, ta di comprendé di con apostel Pablo a spierta e cristiannan di promé siglo fuertemente contra “e filosofia i engaño bano segun e tradicion di hende, segun e cosnan elemental dje mundu i no segun Cristo.”—Colosensenan 2:8.
21 Pero ki ora i con e “dogma filosófico pagano” aki a infiltrá den cristiandad? The New Encyclopædia Britannica ta splica: “For di meimei di siglo 2 AD, cristiannan cu tabatin algun entrenamentu den filosofia griego a cuminsá sinti e necesidad pa expresá nan fe den su términonan, tantu pa nan propio satisfaccion intelectual como pa por combertí paganonan educá. E filosofia cu mas a pas pa nan tabata platonismo.” Dos dje promé filósofonan cu a ehercé un influencia enorme riba e doctrinanan di cristiandad tabata Origen di Alexandria i Agustin di Hippo. Tur dos tabata hopi bou di influencia di Plato su ideanan, i nan a hunga un rol importante den combiná tal ideanan cu siñansanan cristian.
22. Con e siñansa di inmortalidad di alma a keda prominente den islam?
22 E idea di inmortalidad di alma den hudaismo i cristiandad ta resultado di influencia platónico, pero den islam sí e tabata parti integral for di su comienso. Koran, e buki sagrado di islam, ta siña cu hende tin un alma cu ta sigui biba despues di morto. E ta splica cu e destino final dje alma ta sea bida den un hofi paradísico den shelu of castigu den un fiernu di candela. No cu eruditonan arabir no a purba combiná siñansanan islámico cu filosofia griego. De echo, e obranan di Aristóteles tabatin cierto influencia riba mundu arabir. Sin embargo, te ainda inmortalidad di alma ta un creencia di moslimnan.
23. Cua preguntanan necesario tocante bida despues di morto nos lo considerá den e siguiente artículo?
23 Claramente, religionnan rond mundu a desaroyá un lista masha largu di creencia tocante bida despues di morto, a base dje siñansa di cu alma ta inmortal. I creencianan asina a afectá i, sí, asta dominá i sclabisá miles di miyones di hende. En bista di esei, nos tin cu puntra: Ta posibel pa haña sa kico ta pasa ora nos muri? Tin bida despues di morto? Kico Bijbel tin di bisa tocante e asuntu? Nos lo considerá esaki den e siguiente artículo.
[Nota]
a El-Amarna ta caminda e ruinanan dje stad egipcio Akhetaton ta situá. Ta suponé cu e tabata fundá den siglo 14 P.E.C.
Bo Por Splica?
◻ Cua tema comun tin den creencianan di mayoria religion tocante bida despues di morto?
◻ Con Bijbel i historia ta indicá cu ta Babilonia di antigwedad tabata cuna dje doctrina di alma inmortal?
◻ Con e creencia babilónico di alma inmortal ta influenciá religionnan oriental?
◻ Con e siñansa di inmortalidad di alma a infiltrá den hudaismo, cristiandad i islam?
[Plachinan na página 12, 13]
E conkista di Alexander e Grandi a hiba na un mescla dje culturanan griego i hudiu
Agustin a purba combiná filosofia platónico cu cristianismo
[Rekonosementu]
Alexander: Musei Capitolini, Roma; Agustin: For di e buki Great Men and Famous Women