Capítulo Dieseis
Confia den Jehova pa Guia i Proteccion
1, 2. Ki peliger e pueblo di Dios ta confrontá den siglo 8 P.E.C., i na ken hopi di nan ta incliná na acudí pa proteccion?
MANERA nos a mira den capítulonan anterior dje buki aki, e pueblo di Dios ta confrontá un menasa spantoso den siglo 8 P.E.C. E asirionan cu gusta dramamentu di sanger ta destrosando un pais tras di otro, i ta djis un cuestion di tempu promé cu nan atacá Huda su reino di zuid. Na ken e habitantenan dje pais lo acudí pa proteccion? Nan tin un relacion di pacto cu Jehova i lo mester dependé riba dje pa haña yudansa. (Éxodo 19:5, 6) Esei ta loke rey David a haci. El a reconocé: “Jehova ta mi baranca i mi lugá fortificá i e Percurador di escape pa mi.” (2 Samuel 22:2) Pero evidentemente, hopi hudiu den siglo 8 P.E.C. no ta pone nan confiansa den Jehova como nan fortalesa. Nan ta mas incliná na acudí na Egipto i Etiopia, den speransa cu e dos nacionnan aki lo sirbi como un defensa contra e invasion asirio cu ta menasá. Pero nan ta ekibocá.
2 Via su profeta Isaías, Jehova ta spierta cu buscamentu di refugio cerca Egipto of Etiopia lo ta desastroso. E profeta su palabranan inspirá ta duna su contemporáneonan un bon les i ta mustra nos tambe e importancia di confia den Jehova.
Un Pais di Dramamentu di Sanger
3. Describí e énfasis cu Asiria a pone riba poder militar.
3 E asirionan tabata conocí pa nan poder militar. E buki Ancient Cities (Stadnan Antiguo) ta remarcá: “Nan a adorá poder, i a resa solamente na ídolonan colosal di piedra, leon i toronan di cual nan pata masha pisá, ala di águila i cabes humano a simbolisá poder, curashi i victoria. E nacion a dedicá su mes na guera, i e sacerdotenan tabata fomentá guera constantemente.” Ta cu bon motibu e profeta bíblico Nahum a describí Nínive, capital di Asiria, como “e stad di dramamentu di sanger.”—Nahum 3:1.
4. Con e asirionan a hinca teror den curason di otro nacionnan?
4 E tácticanan di guera dje asirionan tabata sumamente cruel. Esculturanan di relieve dje tempu ei ta mustra con guereronan asirio ta hiba esnan cu nan a capturá na hak pasá dor di nan nanishi i lip. Nan tabata ciega algun prezu cu lansa. Un inscripcion ta conta di un conkista caminda e ehército asirio a sker esnan capturá for di otro i a traha dos monton pafó dje stad: unu di cabes i e otro di brasa cu pia. Nan tabata kima e yunan di esnan conkistá den candela. E miedu cu tal crueldad a inspirá lo mester a yuda e asirionan bon den sentido militar, ya cu esnan cu tabata den caminda di nan ehércitonan lo no a tribi duna resistencia.
E Guera Contra Asdod
5. Ken tabata un gobernante asirio poderoso den tempu di Isaías, i con e relato bíblico tocante dje a keda confirmá?
5 Den tempu di Isaías, e Imperio Asirio bou di rey Sargon a alcansá un nivel di poder sin precedente.a Pa hopi aña, críticonan a duda cu e gobernante aki a existí, ya cu nan no tabatin niun mencion di dje den fuentenan seglar. Sin embargo, cu tempu arkeólogonan a descubrí e ruinanan dje palacio di Sargon, i e relato bíblico a keda confirmá.
6, 7. (a) Pa ki motibunan probablemente Sargon ta manda atacá Asdod? (b) Con e caida di Asdod ta afectá e bisiñanan di Filistea?
6 Isaías ta describí brevemente un dje campañanan militar di Sargon: “Tartan a bini Asdod, ora cu Sargon rey di Asiria a mand’é, i el a bai haci guera contra Asdod i captur’é.” (Isaías 20:1)b Di con Sargon ta manda atacá e stad filisteo Asdod? Un motibu ta cu Filistea ta un aliado di Egipto, i Asdod, caminda tin un tempel di Dagon, ta situá riba e caminda cu ta pasa a lo largu di costa di Egipto crusa dor di Palestina. Pues e stad ta na un sitio stratégico. Por considerá su captura como un paso den direccion di conkistá Egipto. Ademas, registronan asirio ta informá cu Azuri, rey di Asdod, tabata conspirá contra Asiria. P’esei, Sargon ta laga kita e rey rebelde i ta pone e rey su ruman homber mas hóben, Ahimiti, riba trono. Tog, esei no ta solucioná e asuntu. Un otro rebelion ta tuma lugá, i e biaha aki Sargon ta tuma accion mas fuerte. E ta manda atacá Asdod, i nan ta siti’é i conkist’é. Probablemente Isaías 20:1 ta referí na e suceso aki.
7 E caida di Asdod ta tira un sombra scur riba su bisiñanan, foral Huda. Jehova sa cu su pueblo ta incliná na acudí na “un brasa di carni,” manera Egipto of Etiopia den zuid. P’esei e ta comisioná Isaías pa presentá via actuacion un spiertamentu serio.—2 Crónicanan 32:7, 8.
“Sunú i Pia Abou”
8. Ki actuacion profético inspirá Isaías ta efectuá?
8 Jehova ta bisa Isaías: “Bai, i bo tin cu los e paña di sacu for di bo heup; i bo tin cu kita bo sandalia for di bo pia.” Isaías ta cumpli cu e mandamentu di Jehova. “I el a haci asina, i a cana rond sunú i pia abou.” (Isaías 20:2) Paña di sacu ta un paña di tela grof cu hopi bes e profetanan tabata bisti, tin biaha compañá cu un mensahe di advertencia. Tambe hende ta bistié den tempu di crísis of ora nan tende mal noticia. (2 Reynan 19:2; Salmo 35:13; Daniel 9:3) Ta sunú mes Isaías ta cana rond den e sentido di no tin nada bistí? No necesariamente. E palabra hebreo traducí como “sunú” por referí tambe na un hende cu ta parcialmente bistí of bistí cu tiki paña. (1 Samuel 19:24, nota na pia di página) Pues ta posibel cu Isaías a kita djis su paña exterior, miéntras cu el a keda cu e túnica corticu cu normalmente nan sa bisti pegá na curpa. Den esculturanan asirio hopi bes bo ta mira hombernan capturá bistí asina.
9. Kico ta e nificacion profético di Isaías su actuacion?
9 E nificacion di Isaías su actuacion straño no ta ser lagá na duda: “Anto Jehova a bisa: ‘Mescos cu mi sirbidó Isaías a cana rond sunú i pia abou tres aña como un señal i un indicacion profético contra Egipto i contra Etiopia, asina rey di Asiria lo hiba e grupo di prezunan di Egipto i e exiliadonan di Etiopia—mucha homber i homber bieu—sunú i pia abou, i cu nan atras sunú, e desnudes di Egipto.’” (Isaías 20:3, 4) Sí, pronto e egipcio i etiopionan lo a ser hibá prezu. Niun hende lo scapa. Lo kita asta “mucha homber i homber bieu” di tur nan posesionnan i hiba nan den exilio. Cu e cuadro desalentador aki, Jehova ta spierta e habitantenan di Huda cu ta en bano nan lo pone nan confiansa den Egipto i Etiopia. E caida dje nacionnan aki lo hiba na nan “desnudes,” nan pió humiyacion!
Speransa Ta Basha Abou, Bunitesa Ta Caba na Nada
10, 11. (a) Con Huda lo reaccioná ora e realisá cu Egipto i Etiopia ta impotente dilanti Asiria? (b) Di con kisas e habitantenan di Huda ta incliná na pone nan confiansa den Egipto i Etiopia?
10 Na continuacion, Jehova ta describí proféticamente e reaccion di su pueblo ora nan realisá cu Egipto i Etiopia, cerca ken nan a spera di haña refugio, a resultá impotente dilanti Asiria. “Nan sigur lo ta spantá i bergonsá di Etiopia, e speransa cu nan a warda ariba, i di Egipto, nan bunitesa. I e habitante dje tera cantu di costa aki sigur lo bisa riba e dia ei: ‘Mira, esaki ta nos speransa cu nos a warda ariba, na cua nos a hui bai pa auxilio, pa ser librá dje rey di Asiria! I con nos mes lo scapa?’”—Isaías 20:5, 6.
11 Huda ta manera djis un repi di tera cantu di costa ora compar’é cu e podernan di Egipto i Etiopia. Kisas algun habitante “dje tera cantu di costa aki” ta enamorá dje bunitesa di Egipto: su piramidnan impresionante, su tempelnan haltu i su kintanan espacioso rondoná pa hardin, hofi i vijver. Aparentemente, e arkitectura magnífico di Egipto ta duna evidencia di stabilidad i permanencia. Ta imposibel pa caba cu e pais aki! Probablemente, e hudiunan ta impresioná tambe cu Etiopia su tiradónan di flecha, su garoshi i ginetenan.
12. Den ken Huda mester pone su confiansa?
12 En bista dje spiertamentu cu Isaías a presentá via actuacion i e palabranan profético di Jehova, ken cu bisa cu e ta dje pueblo di Dios i cu ta incliná na pone su confiansa den Egipto i Etiopia, mester reconsiderá esei seriamente. Cuantu mas mihó lo ta pa pone nan confiansa den Jehova en bes di den hende terenal! (Salmo 25:2; 40:4) Manera cosnan a desaroyá, Huda ta bin sufri teriblemente na man di rey di Asiria, i despues, Huda ta mira con Babilonia ta destruí su tempel i su capital. Sin embargo, ta resta “un diesmo,” “un simia santu,” mescos cu troncon di un palu masivo. (Isaías 6:13) Ora e tempu yega, e fe dje grupo chikitu ei cu ta sigui pone nan confiansa den Jehova lo ser fortalecé mashá dor dje mensahe di Isaías!
Pone Bo Confiansa den Jehova
13. Ki preshonnan ta afectá tur hende awe, tantu creyente como incrédulo?
13 E spiertamentu di Isaías relacioná cu e banidad di pone confiansa den Egipto i Etiopia no ta djis historia morto. E tin balor práctico pa nos awe. Nos ta bibando den “tempu crítico, duru pa trata cuné.” (2 Timoteo 3:1) Desasternan financiero, pobresa tur caminda, insiguridad político, intrankilidad civil, i gueranan chikitu i grandi tin un efecto devastador, no solamente riba esnan cu ta rechasá Dios su gobernacion, sino tambe riba esnan cu ta adorá Jehova. E pregunta dilanti nos tur ta: ‘Na ken lo mi acudí pa yudansa?’
14. Di con nos mester pone nos confiansa den Jehova so?
14 Tin hende kisas ta keda impresioná cu e políticonan, científiconan i genionan financiero djawendia, kendenan ta papia di solucioná problema humano cu ingeniosidad i tecnologia di hende. Sin embargo, Bijbel ta declará bon cla: “Ta mihó tuma refugio den Jehova cu confia den noblenan.” (Salmo 118:9) Tur e plannan cu hende tin pa pas i siguridad lo caba na nada pasobra profeta Jeremías a declará aptamente: “Mi sa masha bon, o Jehova, cu e caminda di hende terenal no ta pertenecé na dje. No ta pertenecé na hende cu ta cana pa ni sikiera dirigí su paso.”—Jeremías 10:23.
15. Den ken e único speransa pa humanidad afligí ta sinta?
15 P’esei ta masha importante pa sirbidónan di Dios no laga ningun aparente despliegue di poder of sabiduria dje mundu aki impresioná nan indebidamente. (Salmo 33:10; 1 Corintionan 3:19, 20) E único speransa pa humanidad afligí ta den man dje Creador, Jehova. Esnan cu pone nan confiansa den dje lo ser salbá. Manera apostel inspirá Juan a skirbi: “Mundu ta pasa bai i tambe su deseo, pero esun cu haci e boluntad di Dios ta permanecé pa semper.”—1 Juan 2:17.
[Nota]
a Historiadónan ta referí na e rey aki como Sargon II. Un rey anterior, no di Asiria, sino di Babilonia, ta ser designá como “Sargon I.”
b “Tartan” no ta un nomber sino un título pa e comandante principal dje ehército asirio, probablemente e di dos persona mas poderoso dje imperio.
[Plachi na página 209]
E asirionan tabata ciega algun dje hendenan cu nan capturá
[Plachi na página 213]
Tin hende kisas ta keda impresioná cu logronan humano, pero ta mihó confia den Jehova