E Asuncion—Un Dogma Revelá Dor di Dios?
E ASUNCION—e doctrina cu Maria, mama di Jesus, a subi na cielu den carni—ta pegá n’e curason di miyones di católico romano. Historiador George William Douglas ta bisa: “E Asuncion, of hibamentu na cielu, di Bírgen Maria [pa hopi tempu] a ser venerá como su fiesta di mas grandi i un dje solemnidadnan principal dje aña di Iglesia.”
Tog, teólogonan católico ta admití cu Bijbel no ta bisa cu Maria a haci un subida asina na cielu. En berdad, poco católico ta realisá cu e doctrina stimá aki, pa siglonan largu tabata un obheto di controversia i debate amargo. Pues, exactamente di ki manera e iglesia a yega na aceptá e Asuncion di Maria como dogma?a Tin cualkier motibu pa mir’é como divinamente revelá? Contesta p’e preguntanan aki no ta solamente teorético. Nan tin implicacionnan profundo pa tur cu ta amante di berdad.
Evolucion di un Dogma
Kisas ta un sorpresa pa bo sa cu den e promé siglonan despues dje morto di Jesus, e idea di Asuncion di Maria na cielu tabata completamente desconocí den pensamentu dje cristiannan. Jean Galot, teólogo católico, ta skirbi den L’Osservatore Romano: “Na principio, ningun memoria dje morto di Maria tabata ligá cu e comunidad cristian.”
Sin embargo, despues cu e siñansa di Trinidad a bira doctrina oficial di iglesia, Maria a cuminsá haña un papel cada bes mas importante. Hende a cuminsá aplicá palabranan briyante na dje, manera “Mama di Dios,” “concibí sin picá,” “Mediadora,” i “Reina di Cielu.” Cu tempu, Galot ta razoná, “e silencio dje tradicion primitivo relacioná cu e morto di Maria lo no por a satisfacé completamente e cristiannan ei cu a reconocé e perfeccion di Maria i kier a vener’é. Pues, descripcion dje Asuncion, cu tabata e producto di imaginacion popular, a haña forma.”
Rond di siglo cuater E.C., e asina yamá skirbimentunan bukinan apócrifa asuncionista a cuminsá circulá. E skirbimentunan aki a duna relatonan imaginativo di Maria su supuesto subimentu na cielu. Tuma por ehempel, e texto yamá “E Drumimentu den Morto dje Santu Mama di Dios.” El a ser atribuí na ningun otro cu apostel Juan, pero el a ser componé mas probablemente casi 400 aña despues di morto di Juan. Segun e relato falsu aki, e apostelnan di Cristo a ser reuní milagrosamente dor di Maria, unda nan a mir’é cura hende ciegu, surdu i coho. Finalmente, e relato ta pretendé, e apostelnan a tende Señor bisa na Maria: “Mira, di awor padilanti bo curpa precioso lo ser trasladá den paradijs, i bo alma santu lo ta den cielu den e tesorerianan di mi Tata den claridad excelente, unda tin pas i alegria dje angelnan santu i permanencia di eseinan.”
Con creyentenan a reaccioná na tal skirbimentunan? Mariologista René Laurentin ta splica: “E reaccionnan tabata masha variá. Esnan mas crédulo ta ser engañá, sin mas refleccion, dor dje splendor dje relato bunita. Otronan ta despreciá e relatonan inconsistente aki, cu hopi biaha ta contradictorio i sin autoridad.” E teoria di Asuncion pues tabatin un lucha pa ser aceptá oficialmente. Loke a trece mas confusion tabata e echo cu supuesto relikianan di Maria su curpa tabata ser venerá na algun lugá. Esaki tabata difícil pa reconciliá cu e creencia cu su curpa carnal a ser hibá na cielu.
Den siglo 13, Thomas Aquinas, mescos cu hopi otro teólogo, a para riba cu no tabata posibel pa definí e Asuncion como dogma, ya cu “e Scritura no ta siñ’é.” Tog, e creencia a sigui crece na popularidad, i retratonan di Maria su supuesto subimentu na cielu dor di artistanan conocí manera Raphael, Correggio, Titian, Carracci i Rubens, a multiplicá.
E cuestion a keda sin solucion te poco tempu ei. Segun e jesuita Giuseppe Filograssi, te den e promé mitar di nos siglo, escolásticonan católico a sigui publicá “studionan i discusionnan no semper favorabel” dje teoria di Asuncion. Asta papanan, manera Leo XIII, Pio X i Benedicto XV, “tabata mas bien reservá rib’e asuntu.” Pero dia 1 di november, 1950, e iglesia finalmente a tuma un posicion definitivo. Papa Pio XII a anunciá: “Nos ta definí [e Asuncion] como un dogma revelá dor di Dios cu e Mama Imaculá di Dios, Maria semper Bírgen, ora e curso di su bida terenal a terminá, a ser hibá cu curpa i alma den e gloria di cielu.”—Munificentissimus Deus.
Creencia den e biahe carnal di Maria pa cielu no tabata opcional mas entre católiconan—awor e tabata un dogma di Iglesia. Papa Pio XII a declará cu “si cualkier persona . . . tribi di nenga of boluntariamente ta introducí duda riba loke Nos a definí, e mester sa cu el a faya di alcansá e norma dje Fe Divino i Católico.”
Loke e Scritura Realmente Ta Bisa
Pero riba ki base e iglesia a tuma e posicion tribí aki? Papa Pio XII a pretendé cu e dogma di Asuncion tin “su fundeshi elemental den e Scritura Santu.” Entre e textonan hopi biaha citá como prueba di Maria su asuncion ta Lucas 1:28, 42. E versículonan aki ta bisa di Maria: “Saludo, yen di gracia, Señor ta cu bo: bendicioná bo ta entre muhernan . . . , i bendicioná ta e fruta di bo matris.” (Douay) E asuncionistanan ta razoná cu debí cu Maria tabata “yen di gracia,” e no mester a muri nunca. I siendo “bendicioná” mescos cu e ‘fruta di su matris,’ e mester tin privilegionan igual cu esnan di Jesus—incluyendo su asuncion celestial. Abo ta kere cu esaki ta razonamentu sano?
Entre otro, escolásticonan di idioma ta bisa cu e expresion “yen di gracia” ta un traduccion no-exacto i cu e expresion griego original cu Lucas a usa ta mas exactamente traducí como “obheto dje fabor di Dios.” E Jerusalem Bible católico pues ta traducí Lucas 1:28: “Alegrá, faborecí asina altamente!” No tin motibu pa concluí cu Maria a subi den carni na cielu djis pasobra e tabata ‘altamente faborecí’ pa Dios. E Bijbel católico di Douay ta papia di igual manera dje promé martir cristian, Esteban, como siendo altamente faborecí, of “yen di gracia”—i ningun resureccion den carni a ser atribuí na dje.—Echo 6:8.
Pero, Maria no a ser bendicioná of faborecí? Sí, pero interesantemente, e muher yamá Jael den tempu dje huesnan di Israel a ser considerá como “bendicioná entre muhernan.” (Hues 5:24, Dy) Siguramente ningun hende lo pretendé cu Jael tambe a ser hibá den carni na cielu. Ademas, henter e idea dje Asuncion ta basá riba e suposicion cu Jesus mes a subi na cielu den carni. Sin embargo, Bijbel ta bisa cu Jesus a ser “hací bibu,” of resucitá “den spiritu.” (1 Pedro 3:18, Dy; compará cu 1 Corintio 15:45.) Apostel Pablo a bisa mas aleu cu “carni i sanger no por poseé e reino di Dios.”—1 Corintio 15:42-50, Dy.
Ta cierto cu Bijbel ta papia di un resureccion celestial pa fiel cristiannan ungí mediante spiritu. Sin embargo, 1 Tesalonicense 4:13-17 ta haci cla cu e resureccion aki lo no cuminsá sino te “n’e presencia di Señor,” durante e último dianan dje época malu aki. Te n’e ora ei, Maria lo ta drumí den morto, huntu cu e miles di otro cristiannan fiel.—1 Corintio 15:51, 52.
Maria—Un Muher di Fe
Sea sigur cu bisando lo anterior nos no kier falta respet pa Maria. Sin duda, Maria tabata un muher ehemplar—unu kende su fe ta digno di imitacion. El a aceptá di buena gana e responsabilidad privilegiá di bira mama di Jesus, huntu cu tur e pruebanan i sacrificionan cu esei lo a encerá. (Lucas 1:38; 2:34, 35) Huntu cu José, el a cria Jesus den sabiduria piadoso. (Lucas 2:51, 52) El a keda cu Jesus durante su sufrimentu rib’e staca. (Juan 19:25-27) I como un fiel disipel, el a permanecé obedientemente den Jerusalem i a experenciá e dramamentu dje spiritu di Dios na Pentecoste.—Echo 1:13, 14; 2:1-4.
Un punto di bista trocí di Maria no ta onra ni e Creador ni Maria. E dogma di Asuncion ta sirbi pa reforsá e pretension sin base cu Maria ta un intercesor cu Dios. Pero Jesucristo hamas a yega di respaldá un siñansa asina? Al contrario, el a bisa: “Ami ta e caminda i e berdad i e bida. Ningun hende ta yega n’e Tata si no ta pa medio di mi. Si boso pidi cualkier cos den mi nomber, lo mi haci’é.” (Juan 14:6, 14; compará cu Echo 4:12.) Sí, Jesucristo so, no Maria, ta intercedé cu e Creador. Ta mediante Jesus—no Maria—cu nos mester acercá nos Dunador-di-Bida pa “yudansa den tempu di necesidad.”—Hebreo 4:16, Revised Standard Version, Catholic Edition.
Aceptacion dje berdad tocante Maria por ta doloroso pa algun. Por lo mínimo, e por nificá bandoná algun creencia di hopi tempu i nocionnan pegá na curason. Sin embargo, aunke doloroso tin biaha, e berdad finalmente ‘ta haci hende liber.’ (Juan 8:32) Jesus a bisa cu su Tata tabata buscando esnan cu lo adorá “den spiritu i den berdad.” (Juan 4:24, Dy) Pa católiconan sincero, e palabranan aki ta representá un desafio.
[Footnotes]
a Den catolicismo un dogma, distinto for di un simpel creencia, segun nan, ta un berdad solemnemente formulá sea pa un concilio eucuménico of p’e “autoridad di siñansa infalibel” dje papa. Entre e doctrinanan definí asina pa Iglesia Católico, e mas reciente t’e Asuncion di Maria.
[Kuadro na página 27]
MARIA A MURI?
Maria en realidad a muri promé cu su supuesto subimentu na cielu? Teólogonan católico ta haña nan mes riba cachu di un dilema teológico riba e cuestion aki. Nuovo dizionario di teologia ta splica cu “lo ta difícil pa atribuí na Maria e privilegio di inmunidad for di morto, cu ni sikiera Cristo no tabatin.” Di otro banda, bisando cu Maria a muri ta lanta un cuestion igualmente difícil. Teólogo Kari Børresen ta skirbi cu “morto ta e castigu p’e picá original, cu segun [e doctrina dje “Concepcion Imaculá”], no a afectá Maria.” Riba ki base, anto, lo el a muri? Nada straño cu Papa Pio XII cuidadosamente a evitá henter e cuestion dje morto di Maria ora el a definí e dogma di Asuncion.
Afortunadamente, e siñansa di Bijbel ta liber di tal confusion. Ningun caminda e ta siña—ni duna ningun idea—cu Maria tabata e producto di “concepcion imaculá.” Al contrario, e ta indicá cu Maria tabata un ser humano imperfecto den necesidad di rescate. P’e motibu aki, despues di nacimentu di Jesus, el a bai n’e tempel i a haci un ofrenda di picá na Dios. (Levítico 12:1-8; Lucas 2:22-24) Mescos cu tur otro hende imperfecto, cu tempu Maria a muri.—Romano 3:23; 6:23.
E simpel berdad aki ta para den contraste absoluto cu e preguntanan sin contesta cu e dogma di Asuncion ta lanta.
[Caption on page 26]
‘Asuncion di la Bírgen,’ pintá dor di Titian (c.1488-1576)
[Rekonosementu]
Giraudon/Art Resource, N.Y.
[Caption on page 28]
Dor di trece un ofrenda di picá n’e tempel despues di nacimentu di Jesus, Maria a proclamá su mes un pecador den necesidad di rescate