Con Firme Bo Fe Ta den e Resureccion?
“Ami ta e resureccion i e bida. Esun cu ehercé fe den mi, asta si e muri, lo bolbe na bida.”—JUAN 11:25.
1, 2. Pakico un adoradó di Jehova tin mester di confiansa den e speransa di resureccion?
CON firme bo speransa den e resureccion ta? E ta fortificá bo contra e miedu di muri i consolá bo ora bo perde sernan kerí den morto? (Mateo 10:28; 1 Tesalonicensenan 4:13) Bo ta manera hopi sirbidó di Dios di pasado, cu a wanta maltrato, bofon, tortura i cadena di prizon, fortalecí pa fe den e resureccion?—Hebreonan 11:35-38.
2 Sí, un adoradó sincero di Jehova no mester tin duda mes cu lo tin un resureccion, i su confiansa mester influenciá e manera cu e ta hiba su bida. Ta maraviyoso pa refleccioná riba e echo cu n’e debido tempu di Dios, laman, morto i Hádes lo entregá e mortonan den nan, i esnan resucitá aki lo tin e prospecto di biba pa semper den un paradijs riba tera.—Revelacion 20:13; 21:4, 5.
Duda Tocante un Futuro Bida
3, 4. Kico hopi hende ta kere ainda tocante bida despues di morto?
3 Pa hopi tempu cristiandad a siña cu tin bida despues di morto. Un artículo den e revista U.S. Catholic a bisa: “Atrabes di épocanan, cristiannan a haci nan best pa aceptá i enfrentá e desapunte i sufrimentunan dje bida aki sperando cu anhelo pa un otro bida, unu di pas i contentamentu, di satisfaccion i felicidad.” Maske den un cantidad di pais di cristiandad, hende a bira indiferente pa cu religion i un tiki desconfiá di nan sinceridad, ainda hopi ta kere cu mester tin algu despues di morto. Pero tin hopi cos cu nan no ta sigur di dje.
4 Un artículo den e revista Time a remarcá: “Ainda hende ta kere den [un bida despues di morto]: solamente nan no tin muchu nocion mas kico exactamente e ta, i nan ta tende di dje cu ménos frecuencia for di nan pastornan.” Pakico ministernan religioso ta papia ménos tocante bida despues di morto cu nan tabatin custumber di papia? E erudito riba tereno di religion, Jeffrey Burton Russell, ta bisa: “Mi ta kere cu [pastornan] kier keda leu for dje tema pasobra nan ta sinti cu nan lo tin cu vence un barera di skepticismo general.”
5. Con hopi hende awe ta mira e doctrina di un fiernu di candela?
5 Den hopi misa, e bida despues di morto ta encerá un shelu i un fiernu di candela. I si pastornan no tin masha gana di papia tocante shelu, sigur nan no tin niun tiki gana di papia tocante fiernu. Un artículo den korant a bisa: “Den e dianan aki, asta misanan cu ta kere den castigu eterno den un fiernu físico . . . ta bagatelisá e concepto.” En berdad, mayoria teólogo moderno no ta kere mas cu fiernu ta un lugá di tormento literal, manera cu el a ser siñá den Edad Medio. Mas bien, nan ta faborecé un version mas “compasivo” di fiernu. Segun hopi modernista, pecadónan den fiernu no ta ser torturá literalmente, pero nan ta sufri pa motibu di nan “separacion spiritual for di Dios.”
6. Con algun hende ta ripará cu nan falta fe ora nan ta enfrentá cu tragedia?
6 Suavisando doctrina di iglesia pa asina no ofendé hende sensitivo djawe por yuda algun religion evitá impopularidad, pero e ta laga miyones di baidó di misa sincero puntrando nan mes kico pa kere. P’esei, ora nan haña nan cara-cara cu morto, hopi bes esakinan ta ripará cu nan falta fe. Nan actitud ta manera esun dje señora cu a perde vários miembro di famia den un accidente trágico. Ora a puntr’é si su fe religioso a dun’é consuelo, el a contestá un poco dudá: “Mi ta suponé cu sí.” Pero asta si el a contestá sigur di su mes cu su fe religioso a yud’é, di ki probecho di largu alcanse esei lo ta si su creencianan no tabata bon fundá? Esaki ta un factor importante pasobra, realmente, loke mayoria iglesia ta siña tocante un futuro bida ta masha diferente for di loke Bijbel ta siña.
Cristiandad Su Punto di Bista di Bida Despues di Morto
7. (a) Ki creencia mayoria iglesia tin en comun? (b) Con un teólogo a describí e doctrina dje alma inmortal?
7 Apesar di nan diferencianan, casi tur denominacion di cristiandad ta di acuerdo cu hende tin un alma inmortal cu ta sigui biba despues di morto dje curpa. Mayoria di nan ta kere cu ora un persona muri, su alma kisas ta bai shelu. Algun ta teme cu kisas nan alma ta bai un fiernu di candela of purgatorio. Pero e idea di un alma inmortal ta central den nan punto di bista di un futuro bida. E teólogo Oscar Cullmann, den un ensayo publicá den e buki Immortality and Resurrection (Inmortalidad i Resureccion), a comentá riba esaki. El a skirbi: “Si nos mester puntra un cristian comun i coriente awe . . . kico e ta kere ta e siñansa dje Testament Nobo relacioná cu hende su destino despues di morto, cu poco excepcion, nos lo haña e contesta: ‘Inmortalidad di alma.’” Sin embargo, Cullmann a agregá: “E idea ampliamente aceptá aki ta un dje mayor ekibocacionnan di cristianismo.” Cullmann a remarcá cu ora el a bisa esaki pa promé bes, el a lanta hopi stof. Pero, e tabatin rason.
8. Ki speransa Jehova a pone dilanti e promé homber i muher?
8 Jehova Dios no a crea hende pa bai shelu despues cu nan muri. Su propósito original no tabata pa nan muri mes. El a crea Adam cu Eva perfecto i nan tabatin e oportunidad pa yena e tera cu desendientenan hustu. (Génesis 1:28; Deuteronomio 32:4) Dios a bisa nos promé mayornan cu nan lo a muri solamente si nan a desobedec’é. (Génesis 2:17) Si nan a keda obediente na nan Tata celestial, nan lo a sigui biba riba tera pa semper.
9. (a) Kico ta e berdad tocante e alma humano? (b) Kico ta sosodé cu e alma ora e muri?
9 Pero, lamentablemente Adam cu Eva no a obedecé Dios. (Génesis 3:6, 7) Apostel Pablo a describí e consecuencianan trágico: “Pa medio di un solo hende picá a drenta mundu i morto pa medio di picá, i asina morto a plama na tur hende pasobra nan tur a peca.” (Romanonan 5:12) En bes di biba pa semper riba tera, Adam cu Eva a muri. Kico a sosodé e ora ei? Nan tabatin un alma inmortal cu awor por a ser mandá na un fiernu di candela pa motibu di nan picá? Al contrario, Bijbel ta bisa cu mas promé, ora Dios a crea Adam, el “a bira un alma bibiente.” (Génesis 2:7) Hende no a ricibí un alma; el a bira un alma, un persona bibiente. (1 Corintionan 15:45) Sí, no ta Adam so tabata “un alma bibiente” sino, manera e idioma hebreo den cua Génesis a ser skirbí ta mustra, e animalnan inferior tambe tabata “almanan bibiente.” (Génesis 1:24) Ora Adam cu Eva a muri, nan a bira almanan morto. Cu tempu, a sosodé cu nan net manera Jehova a bisa Adam: “Cu sodó di bo cara lo bo come pan te ora bo bolbe n’e tera, pasobra bo a ser tumá for di dje. Pasobra stof bo ta i na stof lo bo bolbe.”—Génesis 3:19.
10, 11. Kico New Catholic Encyclopedia ta admití tocante e siñansa bíblico di alma, i con esaki ta na comparacion cu loke Bijbel ta bisa?
10 Básicamente, e New Catholic Encyclopedia ta di acuerdo cu esaki. Den su artículo “Alma (den Bijbel),” e ta bisa: “No tin dicotomia [division den dos parti] di curpa i alma den e TB [“Testament Bieu,” of Scritura Hebreo].” E ta agregá cu den Bijbel, e palabra “alma” “nunca ta referí na alma como algu distinto for dje curpa of e persona individual.” En berdad, hopi biaha alma “ta nificá e ser individual mes sea di animal of di hende.” E frankesa ei ta refrescante, pero solamente bo ta puntra bo mes pakico no a laga baidónan di misa en general sa e cosnan aki.
11 Di cuantu preocupacion i miedu lo no a spar baidónan di misa, si nan tabata sa e simpel berdad di Bijbel: “E alma cu ta peca—e mes lo muri,” i no sufri den candela di fiernu! (Ezekiel 18:4) Aunke esaki ta masha distinto for di loke cristiandad ta siña, e ta completamente consistente cu loke e homber sabí Sálomon a bisa bou di inspiracion: “E bibunan ta conciente cu nan lo muri; pero en cuanto e mortonan, nan no ta conciente di nada en absoluto, tampoco nan no tin salario mas [den e bida aki], pasobra e recuerdo di nan a ser lubidá. Tur loke bo man haña pa haci, hacié cu bo forsa mes, pasobra no tin trabou ni formacion di proyecto ni conocimentu ni sabiduria den Sheol [graf comun di humanidad], e lugá unda bo ta bayendo.”—Eclesiástes 9:5, 10.
12. Di unda cristiandad a haña su siñansa tocante e alma inmortal?
12 Pakico cristiandad ta siña algu asina distinto for di loke Bijbel ta bisa? New Catholic Encyclopedia, den su artículo “Alma, Humano, Inmortalidad Di,” ta bisa cu e Tatanan di Iglesia di promé a haña sosten pa creencia den un alma inmortal, no den Bijbel, sino den “e poëtanan i filósofonan i tradicion general di conceptonan griego . . . Mas despues, e eruditonan a preferá di haci uso di Plato of principionan di Aristóteles.” E buki ta declará cu “e influencia di conceptonan platónico i neoplatónico”—entre nan creencia den e alma inmortal—cu tempu a ser incluí “den e fundeshi mes di teologia cristian.”
13, 14. Pakico ta irazonabel pa spera di haña iluminacion di parti di filósofonan griego pagano?
13 Hende cu a bisa cu nan ta cristian mester a acudí na filósofonan griego pagano pa siña tocante algu asina básico manera e speransa di bida despues di morto? Claro cu no. Ora Pablo a skirbi e cristiannan cu tabata biba na Corinto, Grecia, el a bisa: “E sabiduria dje mundu aki ta bobedad cerca Dios; pasobra ta pará skirbí: ‘E ta coge e sabínan den nan mes astucia.’ I atrobe: ‘Jehova sa cu e razonamentunan di hende sabí ta bano.’” (1 Corintionan 3:19, 20) E griegonan di antigwedad tabata adoradó di ídolo. Con anto, nan por ta un fuente di berdad? Pablo a puntra e corintionan: “Ki acuerdo e tempel di Dios tin cu ídolonan? Pasobra nos ta tempel di un Dios bibu; manera Dios a bisa: ‘Lo mi biba entre nan i cana entre nan, i lo mi ta nan Dios, i nan lo ta mi pueblo.’”—2 Corintionan 6:16.
14 Na principio, Dios a revelá berdadnan sagrado mediante e nacion di Israel. (Romanonan 3:1, 2) Despues di 33 E.C., el a haci esei mediante e congregacion cristian ungí di promé siglo. Pablo, papiando dje cristiannan di promé siglo, a bisa: “Ta na nos, Dios a revelá [e cosnan prepará pa esnan cu ta stim’é] mediante su spiritu.” (1 Corintionan 2:10; mira tambe Revelacion 1:1, 2.) Cristiandad su doctrina di inmortalidad di alma ta derivá for di filosofia griego. E no a ser revelá mediante Dios su revelacionnan na Israel ni mediante e congregacion di promé siglo di cristiannan ungí.
E Berdadero Speransa p’e Mortonan
15. Segun Jesus, kico ta e berdadero speransa p’e mortonan?
15 Si no tin alma inmortal, kico ta e berdadero speransa p’e mortonan? Esei ta, naturalmente, e resureccion, un doctrina central di Bijbel i un promesa divino realmente maraviyoso. Jesus a presentá e speransa di resureccion ora el a bisa su amiga Marta: “Ami ta e resureccion i e bida. Esun cu ta ehercé fe den mi, asta si e muri, lo bolbe na bida.” (Juan 11:25) Kere den Jesus ta nificá kere den e resureccion, no den un alma inmortal.
16. Pakico ta razonabel pa kere den un resureccion?
16 Jesus a papia anteriormente dje resureccion ora el a bisa algun hudiu: “No straña boso riba esaki, pasobra e ora ta bini den cua tur esnan cu ta den grafnan conmemorativo lo tende su bos i lo sali.” (Juan 5:28, 29) Loke Jesus ta describí aki ta masha distinto for di un alma inmortal cu ta sigui biba despues di morto dje curpa i cu ta bai derechitu shelu. Esaki ta un futuro ‘salimentu’ di hende cu ta den graf, hopi di nan pa siglonan of asta pa miles di aña. Ta almanan morto ta bolbe na bida. Imposibel? No pa e Dios “cu ta haci hende morto biba i ta yama e cosnan cu no ta como si fuera nan ta.” (Romanonan 4:17) Hende sképtico por haci bofon dje idea cu hende ta bini bek for di morto, pero e resureccion ta armonisá perfectamente cu e echo cu “Dios ta amor” i cu e ta “recompensador di esnan cu ta busk’é cu empeño.”—1 Juan 4:16; Hebreonan 11:6.
17. Kico Dios lo cumpli cuné mediante e resureccion?
17 Al fin i al cabo, con Dios lo por recompensá esnan cu a resultá di ta “fiel te na morto mes” si e no trece nan bek na bida? (Revelacion 2:10) Tambe e resureccion ta haci posibel pa Dios cumpli cu loke apostel Juan a skirbi: “P’e propósito aki e Yu di Dios a ser manifestá, esta, p’e desbaratá e obranan di Diabel.” (1 Juan 3:8) Aya den e hofi di Eden, Satanas a bira e asesino di henter e rasa humano ora el a hiba nos promé mayornan na picá i morto. (Génesis 3:1-6; Juan 8:44) Jesus a cuminsá desbaratá e obranan di Satanas ora el a entregá su bida perfecto como un rescate corespondiente cu a habri caminda pa humanidad ser librá for dje sclabitud heredá na picá cu a resultá for di Adam su desobedencia deliberá. (Romanonan 5:18) Resureccion di esnan cu ta muri pa motibu dje picá adámico aki lo sirbi pa sigui desbaratá e obranan dje Diabel.
Curpa i Alma
18. Con algun filósofo griego a reaccioná riba Pablo su declaracion di cu Jesus a ser resucitá, i pakico?
18 Ora apostel Pablo tabata na Aténas, el a predicá e bon nobo na un multitud di hende cu a incluí algun filósofo griego. Nan a scucha su consideracion tocante e único Dios berdadero i su yamada pa repentimentu. Pero kico a sosodé despues? Pablo a concluí su discurso, bisando: “[Dios] a fiha un dia den cua e tin e propósito di husga e tera habitá den husticia dor di un homber ken el a nombra, i el a duna un garantia na tur hende dor di a resucit’é for di morto.” E palabranan ei a causa un conmocion. “Ora nan a tende di un resureccion dje mortonan, algun a cuminsá tene mofa.” (Echonan 17:22-32) Teólogo Oscar Cullmann ta comentá: “P’e griegonan, kendenan a kere den inmortalidad di alma, lo por tabata mas difícil pa aceptá e predicacion cristian di resureccion cu tabata pa otro hende. . . . Di ningun manera por trece e siñansa dje gran filósofonan Sócrates i Plato den consonancia [na armonia] cu esun dje Testament Nobo.”
19. Con teólogonan di cristiandad a purba armonisá e siñansa di resureccion cu e doctrina di alma inmortal?
19 Asina mes, siguiendo e gran apostasia despues di morto dje apostelnan, teólogonan a traha duru pa uni e siñansa cristian di resureccion cu Plato su creencia den e alma inmortal. Cu tempu, algun a bin cu un solucion original: Ora un hende muri, e alma ta ser separá (“librá,” manera algun ta expres’é) for dje curpa. Anto segun e publicacion Outlines of the Doctrine of the Resurrection (Plan General dje Doctrina di Resureccion), di R. J. Cooke, riba Dia di Huicio “cada curpa lo uni atrobe cu su mes alma, i cada alma cu su mes curpa.” Supuestamente, e futuro re-unimentu dje curpa cu su alma inmortal ta e resureccion.
20, 21. Ken a siña otronan consistentemente e berdad tocante e resureccion, i den ki manera esaki a beneficiá nan?
20 Ainda e teoria aki ta e doctrina oficial di iglesianan principal. Aunke un concepto asina por parce lógico pa un teólogo, pa mayoria baidó di misa e no ta conocí. Nan simplemente ta kere cu nan lo bai derechitu shelu ora nan muri. P’e motibu aki, den e edicion di 5 di mei 1995 di Commonweal, escritor John Garvey a lansa e acusacion: “E creencia di mayoria cristian [tocante e asuntu di bida despues di morto] ta parce di ta mas cerca di neoplatonismo cu cualkier siñansa berdaderamente cristian, i e no tin ningun base bíblico.” Sí, dor di cambia Bijbel pa Plato, clero di cristiandad a paga e lus dje speransa bíblico di resureccion pa nan tounan.
21 Di otro banda, Testigonan di Jehova ta rechasá filosofia pagano i ta pega n’e siñansa di resureccion cu Bijbel ta siña. Nan ta haña e siñansa ei edificante, satisfaciente i consolador. Den e siguiente artículonan, nos lo mira exactamente con bon fundá i ki lógico e siñansa bíblico di resureccion ta, tantu pa esnan cu un speransa terenal como pa esnan cu e prospecto di un resureccion pa bida celestial. Como preparacion p’e consideracion dje artículonan aki, nos ta recomendá bo pa lesa capítulo 15 dje promé carta n’e Corintionan cuidadosamente.
Bo Ta Corda?
◻ Pakico nos tin cu cultivá confiansa firme den e resureccion?
◻ Ki prospecto Jehova a pone dilanti Adam cu Eva?
◻ Pakico ta ilógico pa busca berdad den filosofia griego?
◻ Pakico resureccion ta un speransa razonabel?
[Plachi na página 10]
Ora nos promé mayornan a peca, nan a perde e speransa di bida eterno riba tera
[Plachi na página 12]
Eruditonan di iglesia a ser influenciá pa Plato su creencia den inmortalidad di alma
[Rekonosementu]
Musei Capitolini, Roma