Ianuaria

O Isus mai anglal „dichlea” cadala deia duchadi hai pala codoia „cărdilea lesche mila latar”. (Luca 7:13) Tha vo na numai simțosardea, tha vi sicadea peschi mila caring cadai dei. Vo dea duma caring late, hai caște zuriarel-la phendea lache: „Na mai rov!”. Pala codoia cărdea vareso caște ajutil-la: jiuvindisardea lache șiaves hai ‘dea-les lache’. (Luca 7:14, 15) So daisaras te sichioas anda cado miracolo prin savo o Isus jiuvindisardea le șiaves iecha phivleaco? Cado miracolo ajutil-ame te sicavas mai but mila caring codola cai mulea lenghe varecon drago. Cana das amari zor te prinjianas mai mișto i situația amare phralenghi vi amen daisaras te sicavas mai but mila cadea sar o Isus. Daisaras te sicavas lenghe mila cana ajutisaras-len hai phenas lenghe dumes cai zuriaren-len. (Prov. 17:17; 2 Cor. 1:3, 4; 1 Pet. 3:8) Vi chiar le țâne buchia daștin te zuriaren but lengo ilo. w23.04 5, 6 ¶13-15

Chiar cana o Isus jianel că lesco lașio amal o Lazăr, mulea, vo așel cai silo încă dui ghiesa, hai numai pala codoia jial caring i Betania. Cadea că cana arăsăl code, o Lazăr silo mulo de ștar ghiesa. Mai dur, o Isus cherel vareso cai anel parpale i bucuria ando ilo lesche amalengo, hai del pachiv le Devlesche. (Ioan 11:6, 11, 17) Anda cadai relatarea sichioas iech șucar buchi anda o amalimos. Dichas că i Maria hai i Marta ci mangle le Isusostar te avel andi Betania. Von phende lesche numai că lesco cuci amal silo nasfalo. (Ioan 11:3) Pala codoia, cana o Lazăr mulea, o Isus daisardeas te uștiavel-les andal mule chiar cana sas-lo dur lestar. Tha, vo alosarel te jial ca Betania, caște avel pașa pesche amalea, i Maria hai i Marta. Iech amal cai del-tu iech vast angla so te manghes lestar te cherel cadaia si iech lașio amal anda „o ghies le pharimasco”. (Prov. 17:17) Cadea sar o Isus, vi amen camas te avas lașe amala anda le coaver! w23.04 10 ¶10, 11

Cana nachas prin iech pharimos, daștil-pe că fal-ame că i lumea nevi ci va mai avela niciechdata. Sicavel cadaia că amaro pachiamos covlilea? Nici. Caște hachiaras mai mișto, te dichas iech ilustrarea. Cana si iech pharo ivend hai si zurales șâl, daștil te fal-ame că o milai ci va mai avela niciechdata. Sa cadea, cana sam zurales perade, daștil te fal-ame că i lumea nevi ci va mai avela. Tha, dacă amaro pachiamos silo zuralo, amen jianas că so phendea o Del că va cherela, va pherela-pe. Cadea, daisaras te șioas vi mai dur i închinarea andini le Iehovasche po iechto than andi viața. Sa cadea, trebul amenghe iech pachiamos zuralo vi cana cheras amari buchi anda i predicarea. But manușa pachian că „i vestea lași” anda o Regato si prea șucar caște avel ciaci. (Mat. 24:14; Ezec. 33:32) Anda codoia trebul te las sama te na mechas amen athade catar so pachian von. So trebulas te cheras? Te zuriaras sea o timpo amaro pachiamos. w23.04 27 ¶6, 7; 30 ¶14

Pușlean tut vroiechdata dacă o Iehova del tut răspunso ca che manglimata? Dacă da, ci san o corcoro. But phrala hai pheia pușle-pe sa cadai buchi, vi mai but cana nachle prin pharimata. Butivar si amenghe mai pharo te dichas sar del amen o Iehova răspunso ca amare manglimata cana sam duchade. Sostar daisaras te pachias că o Iehova del amen răspunso ca amare manglimata? I Biblia sicavel amenghe că o Iehova iubil amen but hai că sam cuci ande lesche iacha. (Hag. 2:7; 1 Ioan 4:10) Anda codoia, vo acharel amen te mangas lesco ajutorii ando manglimos. (1 Pet. 5:6, 7) O Del camel te ajutil amen te așias pașa leste hai te del amen o zuralimos te nachas părdal le pharimata cai si amen. I Biblia del duma butivar anda slujitori le Iehovasche cai primisarde răspunso ca penghe manglimata. Anes tuche amintea varecastar? w23.05 8 ¶1-4

La Maria sas-la iech amalimos chidino le Iehovasa hai laco pachiamos ci încărelas catar so cherelas sau nici o Iosif. Voi prinjianelas mișto le Scripturi. Sa cadea, voi cărdea pesche timpo te gândil-pe ca so sichiolas. (Luca 2:19, 51) Laco pachiamos zuralo cărdea andai Maria te avel iech lași rromni. Aghies but rromnia den penghi zor te len-pe pala late. Iech phei po anav Emiko phenel: „Cana somas corcori, sas man mânro programo anda le buchia spiritualo. Tha, pala so gălem rromeste, mânro rrom manghelas-pe anda amende hai lelas sama te anas închinarea le Iehovasche ande iech than sar familia. Cadea că dem mânri sama că astardem te ajucărav lestar te cherel cadal buchia anda mande. Tha ji la urmă, hachiardem că trebulas te dav mânri zor te avel vi man iech amalimos zuralo le Iehovasa cai te na încărel chanicastar. Acana, cherav manghe timpo te avav numai me le Iehovasa, te mangav man lesche, te citisarav anda lesco Cuvânto hai te gândisarav man ca so sichioav”. (Gal. 6:5) Rromniale, dacă zuriaren mai dur tumaro amalimos le Iehovaia, tumare rromen va avena-len but motivea te așaren tumen hai te iubin tumen! (Prov. 31:30) w23.05 22 ¶6

Chonic ci năștil-pe cadea te daral le Devlestar. Savore trebul te sichioas cadaia. Sar? Iech buchi cai ajutil amen si te avas atento ca i creația de pașa amende. Cana dichas sea mai but „le buchia cărde” le Iehovastar, cai sicaven lesco goghiaverimos, zuralimos hai iubirea caring amende, sam vi mai zuriarde te das lesche pachiv hai te iubisaras-les. (Rom. 1:20) Iech aver buchi prin savi daisaras te sichioas te daras le Devlestar si te mangas amen lesche mai butivar. Cana mangas amen le Iehovasche arăsas te prinjianas-les sea mai mișto. De fiesavi data cana mangas-les te del amen zuralimos caște nachas părdal iech zumaimos, anas ande amari goghi chichi de zuralo si o Iehova. Cana naisaras le Iehovasche anda i răscumpărarea, anas ande amari goghi chichi de bari si i iubirea le Iehovaschi anda amende. Hai cana mangas-les te ajutil amen cana si amen iech pharimos, hachiaras chichi de goghiaver si amaro Del. Cadal manglimata bariaren amari pachiv anda o Iehova. Sa cadea, zuriaren amen te așias dur catar orisavi buchi cai daștilas te rimosarel amaro amalimos lesa. w23.06 15 ¶6, 7

O Iehova dea pesche manușen legi claro hai ușoro hachiarimasco sea o timpo. Sar exemplo, ando iechto secolo, o corpo de guvernare phendea le creștinenghe trin buchia ca save te len sama: 1) te duriaren pendar i idolatria, 2) te dichen o rat sfânto hai 3) te încăren le bare norme anda o ujimos moralo andai Biblia. (Fap. 15:28, 29) Sar daștin le creștini de aghies te așunen le Iehovastar ande cadal trin buchia? Duriaras amendar i idolatria hai anas închinarea numai le Iehovasche. Andel purane ghiesa, Vo phendea caring le israeliți te anen închinarea numai lesche. (Deut. 5:6-10) Hai cana sas-lo zumado catar o Beng, o Isus sicadea că trebul te anas închinarea numai le Iehovasche. (Mat. 4:8-10) Cadea că, amen ci banghioas angla le idoli. Sa cadea ci dichas sar devla le manușen, indiferento că sile conducători religioși sau politici sau staruri anda o sporto sau anda o televizoro. Amen anas închinarea numai Codolesche cai ‘cărdea sea le buchia’. (Rev. 4:11) w23.07 14, 15 ¶3, 4

I lumea le Satanoschi sili pherdi imoralitatea sexualo hai pornografia. (Ef. 4:19) Cadea că, trebul te bariaras mai dur iech dar sfânto hai te nașas catar o nasulimos. Ande o capitolo 9 anda o lil Proverbe, citisaras anda o goghiaverimos hai o dilimos, sicade prin dui jiuvlea simbolico. Le dui jiuvlea acharen pende „codolen bigoghiaco”, sau codolen cai ci silen prea but prinjianimos. Fiesavi jiuvli phenel lenghe te jian andre ande laco chăr hai te han. (Prov. 9:1, 4-6) Tha le buchia cai întâmplon-pe fiesave jeneia cai jial lende sile zurales diferime. Te dichas o acharimos cai cherel-les ‘i jiuvli cai nai-la goghi’. (Prov. 9:13-18) Bi te avel lache lajiav, ‘voi del cingar’ caring codola cai ci silen prea but prinjianimos hai phenel lenghe te jian late hai te han ji cana ciailion. Tha so va avela lența? O verseto 18 phenel: „Code sile codola cai pașlion bi zuralimasco ando merimos”. Sar exemplo, andel Proverbe 2:11-19 phenel-pe amenghe te las sama la jiuvleatar „bilajiavuni” hai ‘imoralo’. Anda late phenel-pe: „Laco chăr jial tele ando merimos”. Hai andel Proverbe 5:3-10 arachel-pe iech aver sfato anda iech aver jiuvli bilajiavuni, ‘saveache pânre jian tele caring o merimos’. w23.06 22 ¶6, 7

Le phure trebun te mechen pendar hai cadea te den iech lașio exemplo. (1 Tim. 3:2, 3) Sar exemplo, iech phuro ci va pachiala că le buchia trebun te aven cărde cadea sar phenel vo numai anda codoia că silo mai phuro sau silo de mai but bărșa phuro de congregație sar le coaver. Vo hachiarel că o spirito sfânto daștil te cherel orisave phures te phenel iech ideea cai ajutil te avel lini iech decizia goghiaver. Hai cana ci uștarel-pe niciech principio biblico, le phure cai jianen te mechen pendar alosaren te așen pașa i decizia cai len-la le coaver phure, chiar cana von camenas te lel-pe iech aver decizia. Cana mechas amendar si amen but miștimata. Hachiaras amen mișto amare phralența hai pheianța, hai andi congregația si pacea. Bucurisaras amen cana dichas că ando poporo chidino le Iehovasco si but feluri manușa cai aven anda but culturi. Hai, o mai importanto, sam voime te jianas că las amen pala amaro Del, Iehova, o mai baro exemplo cai mechel pestar. w23.07 25 ¶16, 17

O Daniel cărdea cadaia ieche ilesa ujo, caște prinjianel o ciacimos. Sa cadea, vo sas-lo umilo hai jianglea că o Iehova ajutil te hachiaren ciaces le profeții numai codolen cai prinjianen-les hai așunen lestar. (Dan. 2:27, 28) O Daniel sicadea umilința vi anda codoia că rodea o ajutorii le Iehovasco ando manglimos. (Dan. 2:18) Mai but, vo sichilea atento le profeții. Vo rodea te prinjianel sea mai mișto le Lila Sfânto cai arachenas-pe ande lesche ghiesa. (Ier. 25:11, 12; Dan. 9:2) Sar daștis te les tut pala o Daniel? Gândisar tut sostar cames te prinjianes le profeții. Dacă cames te jianes mai but andal profeții anda codoia că rodes te prinjianes o ciacimos, daștis te pachias că o Iehova va ajutila tut te hachiares-len. (Ioan 4:23, 24; 14:16, 17) Cu sea cadala, si manușa cai roden te prinjianen le profeții caște arachen vareso cai sicavel că i Biblia ci avel le Devlestar. Cadea, von arăsăn te pachian că silen o drepto te alosaren von corcore so si mișto hai so si nasul caște train penghi viața cadea sar camen. Tha, amen trebul te das amari zor te hachiaras le profeții ieche ilesa ujo. w23.08 9 ¶7, 8

Arăsas te avas perade hai te ajucăras prea but amendar cana dichas so daștin te cheren le coaver. (Gal. 6:4) Cana cheras cadaia sea o timpo daisaras te arăsas invidioși hai te rodas te sicavas că sam mai lașe. (Gal. 5:26) Cana das amari zor te cheras so cărde le coaver, arăsas te camas te cheras buchia cai sile părdal amaro zuralimos, bi te încăras conto catar amari situația. I Biblia sicavel că „iech buchi cai ajucăres-la prea but cherel nasfalo o ilo”. (Prov. 13:12) Cadea că, dacă ajucăras vareso cai ci va avela te pherel-pe niciechdata va avela te peravel amen zurales but. Cana cheras cadea arăsas chine hai bi zuralimasco andi cursa anda i viața. Na ajucăr tutar mai but sar ajucărel o Iehova. Vo ci manghel te des-les vareso cai na-i tut. (2 Cor. 8:12) Daștis te pachias ciaces că vo ci cherel comparații mașcar tute hai le coaver. (Mat. 25:20-23) Anda o Iehova si cuci i buchi cai tu cheres-la anda leste, chio zuralo pachiamos hai o fapto că tu ci meches tut. w23.08 29 ¶10, 11

O Iehova dea răspunso co manglimos le Samsonosco hai cărdea prin iech miracolo iech hâv anda savi înclelas pai. Pala so pilea, o Samson „astardea pale zuralimos hai sas-lo pherdo viața”. (Jud. 15:19) Pala so fal-pe, cadai haing arachelas-pe vi but bărșa mai târzio cana o profeto Samuel sas-lo șiuto le Iehovastar te scriil o lil Judecătorii. Daștil-pe că i haing anelas andi goghi le israelițenghe, că o Iehova ajutil pesche manușen cana sile ando pharimos. Catar o Samson sichioas că vi amen trebul te rodas o ajutorii le Iehovasco, indiferento so buchia jianas te cheras mișto sau so daisardeam te cheras andel bărșa cai nachle ande lesco servicio. Dacă sam umilo, ci va avela te bâstras că daisaras te cheras sea so manghel amendar o Iehova numai cana șioas amaro pachiamos ande leste. Cadea sar o Samson astardea zuralimos pala so pilea o pai cai dea-les lesche o Iehova, sa cadea vi amen va avela te zuriaras amaro pachiamos dacă țârdas miștimata anda sea le buchia cai del-len amenghe Vo. (Mat. 11:28) w23.09 4 ¶8-10

So daisaras te cheras caște na astaras amen holiatar cana varecon phenel dumes jiungale anda o Del sau asal catar i Biblia? Te mangas le Iehovastar te del amen spirito sfânto hai goghiaverimos te daisaras te das duma blândo. Tha, so daisaras te cheras dacă mai târzio das amari sama că ci phiradeam amen cadea sar trebulas? Daisaras te mangas pale o ajutorii le Iehovasco hai te gândisaras amen so daisaras te cheras mai mișto i data cai avel. Atunci, o Iehova va dela amen spirito sfânto caște încăras amen parpale hai te sicavas blândețea. Andi Biblia, arachas but versetea cai daștin te ajutin amen te încăras parpale amare dumes cana nachas prin situații phare. Hai o spirito le Devlesco daștil te anel-len amenghe andi goghi. (Ioan 14:26) Sar exemplo, ando lil Proverbe, arachas principii cai ajutin amen te avas blândo. (Proverbe 15:18) Cado lil biblico sicavel vi le miștimata cai si amen dacă așias liniștime cana le coaver roden te holiaren amen. (Prov. 10:19; 17:27; 21:23; 25:15) w23.09 15 ¶6, 7

O apostolo Petru slujisardea but bărșa loialo le Iehovasche. Vo phirdea le Isusosa, astardea i predicarea mașcar le neevrei hai mai târzio cărdea partea anda o corpo de guvernare. Caring o sfârșito lesca viațaco cana jianelas că ci mai siles but te trail, o Iehova mai dea-les vi aver buchia te cherel. Cam andel bărșa 62-64 a.e., vo scriisardea tela inspirația dui lila: le lila biblico 1 hai 2 Petru. (2 Pet. 1:12-15) O Petru scriisardea pesche lila ande iech timpo zurales pharo anda lesche phrala ando pachiamos. Cadala ‘nachenas prin but zumaimata’. (1 Pet. 1:6) Manușa zurales nasul camenas te anen andi congregația sicaimata hohamne hai iech phiraimos neujo. (2 Pet. 2:1, 2, 14) Mai but, anda le creștini anda Ierusalimo, „o sfârșito sea le buchiango” avelas te avel na pa but timpo – i armata romano avelas te chosel cu sea o foro hai o sistemo iudaico. (1 Pet. 4:7) Daisaras te pachias ciaces, că le lila scriime catar o Petru ajutisarde le creștinen te așen zurale andel zumaimata prin save nachenas hai te pregătin-pe anda le pharimata cai mai trebunas te aven. w23.09 26 ¶1, 2

Sar le Isusos, vi amen sichioas butivar te așunas cana nachas prin pharimata. Sar exemplo, cana astardea i pandemia de COVID-19, sas amenghe phendo te na mai jias ca le întruniri ca i sala le Regatoschi hai andi predicarea chăr chărestar. Chiar cana sas amenghe pharo te așunas, o fapto că camleam te las amen pala le îndrumări ferisardea amen, cărdea te avas mai phangle iech averestar hai o ilo le Iehovasco pherdea-pe bucuriatar. Acana, savore sam pregătime te așunas orisave instrucțiuni va avena amenghe dine ando baro necazo. Amari viața încărel catar o fapto te așunas! (Iov 36:11) Sichileam te așunas catar o Iehova anda codoia că iubisaras-les hai camas te avas cuci ande lesche iacha. (1 Ioan 5:3) Na-i amen sar te pochinas parpale le Iehovas anda sea so cherel ande amaro miștimos. (Ps. 116:12) Tha daisaras te așunas lestar hai codolendar cas silen autoritatea opral amende. Cana așunas, sicavas că sam goghiaver, hai codola goghiaver cheren ca o ilo le Iehovasco te bariol. (Prov. 27:11) w23.10 11 ¶18, 19

Dacă avelas te del duma caring tute iech îngero, cameias te așunes-les? I Biblia phenel că, aghies, iech îngero del duma le manușența anda „orisavi națiunea, tribo, șib hai them”. Vo phenel lenghe iech mesajo importanto: „Daran le Devlestar hai den-les pachiv . . .. Anen închinarea Codolesche cai cărdea o cerii hai i phuv!”. (Rev. 14:6, 7) O ciacimos si că trebul te anas închinarea numai le Iehovasche anda codoia că vo si o corcoro ciacio Del. Ande leschi bari iubirea, vo dea amen i bari pachiv te anas lesche închinarea ande lesco baro templo spiritualo! Tha so si mai exacto o templo spiritualo, hai cai arachas mai but buchia anda leste? O templo spiritualo na-i iech clădirea ciaci. Cado referil-pe ca sea so cărdea o Iehova caște daisaras te anas lesche închinarea cadea sar camel vo, bazome pi jertfa de răscumpărare le Isus Cristososchi. O apostolo Pavel dea duma mai but anda cadaia ando iechto secolo ando lil cai bișialdea-les le creștinenghe evrei anda Iudeea. w23.10 24 ¶1, 2

Ando bărș 522 a.a.e., le dușmani le israelițenghe daisarde te așiaven o vazdimos le templosco le Iehovasco. Tha, o Zaharia phendea le evreienghe că o Iehova, prin pesco spirito sfânto, va duriarela lendar orisavo pharimos. Ando bărș 520 a.a.e., o rege Darius mechlea-len te vazden mai dur o templo hai dea-len love caște daștin te cheren cadaia, hai vi manușa cai te ajutin-len. (Ezra 6:1, 6-10) O Iehova phendea pesche manușenghe că va avela lența, dacă avenas te șion po iechto than i buchi te vazden pale o templo. (Hag. 1:8, 13, 14; Zah. 1:3, 16) Zuriarde catar cadal profeți, le evrei astarde ando bărș 520 a.a.e. te vazden pale o templo hai 5 bărșa mai târzio, terminisarde-les. Von șiute po iechto than ande penghi viața i voința le Iehovaschi chiar cana nachle prin but pharimata. Cadea că, o Iehova dea-len so trebulas lenghe, hai cadea daisarde te anen închinarea le Iehovasche pherde bucuria. (Ezra 6:14-16, 22) w23.11 15 ¶6, 7

But manușa așunde le Avraamostar, cu sea cadala ci jianen prea but buchia anda leschi viața. Tha, tu prinjianes but buchia anda leste. Sar exemplo, jianes că i Biblia phenel că o Avraam si „o dad sea codolengo cai silen pachiamos”. (Rom. 4:11) Tha, daștil-pe că pușes tut: „Daștil te avel vi man iech pachiamos zuralo ando Iehova cadea sar sas le Avraamos?”. Da! Daisaras te bariaras iech pachiamos sar le Avraamosco, cana sichioas anda so phenel i Biblia anda leschi viața. O Avraam cărdea sea o timpo so phendea lesche o Del. Vo tiliardea dur pesche chărestar, beșlea but bărșa andel țărha hai sas-lo gata te del sar jertfa pesche cuci șiaves, le Isaacos. O Avraam cărdea sea cadal buchia anda codoia că sas-les iech pachiamos zuralo. Prin pesco pachiamos hai prin le buchia cai cărdea-len, o Avraam bucurisardea o ilo le Iehovasco hai arăslea lesco amal. (Iac. 2:22, 23) O Iehova camel ca savoren mașcar amende, chiar vi tut, te aven amen cadal miștimata. Cadaia cărdea le Pavelos hai le Iacovos te scriin andi Biblia so daisaras te sichioas le Avraamostar. w23.12 2 ¶1, 2

Cuci pheiale, sichion te așunen atento hai te den duma șucar. Anda le creștini si importanto te cheren cadaia. O discipolo Iacov dea cado lașio sfato ando texto de aghies. Cana varecon del duma si importanto te așunes atento, hai cadea sicaves „empatia”. (1 Pet. 3:8) Dacă ci hachiares so phenel sau so simțol iech manuș, șiu lesche pușimata mișto gândime. Pala codoia, ași po than iech țâra hai gândisar tut angla so te des duma. (Prov. 15:28, n.s.) Puș tut: „Si ciaces so va avela te phenav hai zuriarel averen? Sicavel lașimos hai pachiv?”. Daștis te sichios catar le pheia spiritualo cai așunen atento hai den duma pherde lașimos. (Proverbe 31:26) Dich mișto o modo ande savo den duma von. Cana sichios mai mișto cadal buchia, va avela tuche mai ușoro te hachiares tut mișto le coaverența. w23.12 21 ¶12

Aghies, o Iehova daștil te ajutil amen prin le jene anda amari familia, prin amare amala sau prin le phure de congregație. Tha, cana amaro ilo silo pusado duchatar, daștil-pe că camas te beșas corcore hai te phandavas amen ande amende. Ande codol momentea, daștil-pe că ci camas te das duma chanicasa. Hai cadaia si normalo. Tha so daisaras te cheras caște simțosaras o ajutorii le Iehovasco? Te das sea amari zor te na rodas te beșas corcore. O mai butivar, cana beșas corcore, ci dichas mișto le buchia, hai arăsas te gândisaras amen numai amende hai ca amaro pharimos. Cadaia daștilas te cherel amen te na alosaras goghiaver. Si ciaces, savoren si amen nevoia poiechdata te avas corcore, vi mai but cana nachas prin iech baro pharimos. Tha cana rodas te beșas corcore mai but timpo, daisaras te arăsas te duriaras amendar o vast cai o Iehova zinghiarel-les caște ajutil amen. Cadea că, te mechas ca le jene anda amari familia, le amala hai le phure de congregație te ajutin amen. Te dichas ande lende o ajutorii prin savo o Iehova silo pașa amende. (Prov. 17:17; Is. 32:1, 2) w24.01 24 ¶12, 13

Le nazirei solaharde te na șinen penghe bala. Prin cadaia von sicavenas că așunen cu sea le Iehovastar. Tha, sas momentea andi istoria le Israeloschi cana le nazirei ci sas-le dichle mișto hai ci sas lenghe sicadi pachiv. Poiechdata, iech nazireo trebulas te avel tromano caște încărel pesco solaharimos hai te sicavel că silo diferime le coaverendar. (Amos 2:12) Cana alosaras te așunas le Iehovastar, le coaver va dichena că sam diferime lendar. Ca școala sau ca buchi, trebul amenghe tromai caște phenas că sam Martori le Iehovasche. Anda codoia că le manușa gândin hai phiraven-pe sea mai nasul, daștil-pe că va avela amenghe sea mai pharo te traisaras amari viața pala so phenel i Biblia hai te phenas le coaverenghe i vestea lași. (2 Tim. 1:8; 3:13) Tha, te na bâstras că de fiesavi data cana sicavas pherde tromai că sam diferime le coaverendar de pașa amende, o ilo le Iehovasco bariol bucuriatar. (Prov. 27:11; Mal. 3:18) w24.02 16 ¶7; 17 ¶9

I iubirea sicavelas con sas le ciace creștini ando iechto secolo. Tha, sas lenghe ușoro te sicaven iubirea iech caring aver? Te gândisaras amen so diferime sas-le iech averestar le phrala andai congregația anda Roma. Chichiva anda lende sas-le iudei, hai sas-le bariarde pala i Legea mozaico. Aver, avenas andal națiuni hai sas-le bariarde ande aver cultura. Chichiva jene mașcar lende sas-le sclavi hai aver manușa libero, cai daștil-pe că încărenas sclavi. Sar daștinas le creștini te nachen părdal cadal diferențea hai te bariaren penghi iubirea iech caring aver? O apostolo Pavel zuriardea-len: „Primisaren tumen anda ilo iech averes”. So hachiarenas le creștini anda Roma prin cadal dumes? Andi șib originalo cadai expresia „primisaren tumen anda ilo” însemnol te sicaves lașimos sau ospitalitatea caring varecaste, sar exemplo, te achares-les ande chio chăr sau te avel iech anda che pașarde amala. O apostolo Pavel phendea caring o Filimon te primil anda sea o ilo lesche sclavos cai nașelas, o Onisim. (Filim. 17) I Priscila hai o Aquila ‘primisardea anda sea o ilo’ le Apolos hai line-les pende chăre caște ajutin-les. Vo prinjianelas mai țâra buchia anda o Isus sar von. (Fap. 18:26) Chiar cana sas-le diferime, le creștini ci mechle ca le diferențea de mașcar lende te duriaren-len iech averestar, tha von primisarde-pe anda sea o ilo. w23.07 6 ¶13

Cames te des chi viața le Iehovasche anda codoia că iubis-les. Cadai iubirea na-i numai iech sentimento. Voi avel anda iech „prinjianimos exacto” hai iech „hachiarimos spiritualo”. (Col. 1:9) Le buchia cai sichilean-len anda o Iehova ajutisarde tut te bariares iech iubirea zurali caring leste. Cana sichilean andai Biblia, cadaia cărdea tut te pachias 1) că o Iehova silo iech jeno ciacio, 2) că i Biblia avel le Devlestar hai 3) că o Del folosil-pe catar peschi organizația caște pherel pesco scopo. Codola cai camen te den penghi viața le Iehovasche, angla te cheren cadaia, trebun te prinjianen le bare sicaimata andai Biblia hai te len-pe pala lende. Mai but, de fiesavi data cana daștin, den duma le manușența anda pengo pachiamos. (Mat. 28:19, 20) Anda codoia că lenghi iubirea anda o Iehova si sea mai zurali, von camen te anen închinarea numai lesche. Si cadal dumes ciace vi anda tute? w24.03 4, 5 ¶6-8

I Abigail sas i rromni le Nabaloschi, iech murș anda savo i Biblia phenel că „sas-lo jiungalo hai phiravelas-pe nasul”. (1 Sam. 25:3) Te gândisaras amen so phari viața îngărelas i Abigail pașa leste. Daisardeas i Abigail te mechel-pe pesche rromestar? Da. O David – cai avelas te arăsăl o rege le Israelosco – camlea te mudarel lache rromes anda codoia că prasadea vi les hai vi lesche manușen. (1 Sam. 25:9-13) I Abigail daisardeas te nașel hai te mechel le Davidos te cherel so șiutea pesche andi goghi. Tha voi dea peschi zor te feril pesche rromes hai cărdea le Davidos te na mudarel-les. (1 Sam. 25:23-27) Sostar cărdea voi cadaia? I Abigail iubilas anda sea o ilo le Iehovas hai sicavelas pachiv caring i căsătoria. Voi hachiardea că andel iacha le Iehovasche i căsătoria si sfânto. Anda codoia că camlea te așunel le Devlestar, voi cărdea sea so daisardea caște salvil codolen anda pesco chăr, hai vi pesche rromes. I Abigail cărdea sigo vareso caște așiavel le Davidos te na mudarel lache rromes. w24.03 16, 17 ¶9, 10

Slujis ande iech than phralența cai den penghi zor te avel-len iech viața mai simplo caște cheren mai but anda o Iehova? Prinjianes tărnen cai silen o tromai te sicaven că sile diferime catar penghe colegi, chiar cana ci si lenghe ușoro? Si ande chi congregația manușa cai lenghi familia așen lenghe contra? De fiesavi data cana daștis, zuriar-len prin che dumes! Phen lenghe chichi de cuci diches lengo tromai hai sea so cheren anda o Iehova. (Filim. 4, 5, 7) O Iehova jianel că camas anda sea o ilo te cheras so si mișto ande lesche iacha hai te încăras o solaharimos cai cărdeam-les cana deam amari viața lesche. Vo del amen pachiv fiesavesche cana mechel amen te sicavas corcore amari iubirea caring leste. (Prov. 23:15, 16). Cadea că, te avas hotărâme te cheras mai dur cadai buchi hai te das le Iehovas so si amen mai lașio. w24.02 18 ¶14; 19 ¶16

Si o paș-ivend le bărșesco 29 a.e. cana o Isus astardea pesco servicio pi phuv. Vo hai leschi dei sile ca iech abiav andi Cana. I Maria lel sama catar le invitați. Tha, ando timpo le abiavesco, întâmplol-pe vareso neajucărdo, ci mai si mol. I Maria jial sigo ca pesco șiavo hai phenel lesche: „Ci mai silen mol”. (Ioan 2:1-3) So cherel o Isus? Vo paruvel o pai ande iech lași mol. (Ioan 2:9, 10) O Isus cărdea but aver miracolea ande pesco servicio pi phuv. Vo folosisardea pesco baro zuralimos caște ajutil mii manușen. Te gândisaras amen ca dui anda le miracolea cai cărdea-len. Iech data, vo dea te han 5 000 murșen, hai aver data 4 000. Daștil-pe că, savore cai hale sas-le cam 27 000 manușa, dacă șioas vi le jiuvlean hai le șiaven. (Mat. 14:15-21; 15:32-38) Ande cadal dui ocazii, o Isus sastiardea vi bute nasfalen. (Mat. 14:14; 15:30, 31) w23.04 2 ¶1, 2

Pala iech baro pharimos, daisaras te simțosaras amen chine, bi zuralimasco hai perade. Cadea sar o Ilie, daisaras te simțosaras că camas numai te sovas hai că ci mai așilea zor ande amende caște vazdas amen. (1 Regi 19:5-7) Daștil te avel amen nevoia catar o ajutorii caște jias angle ande amari buchi anda o Iehova. O Iehova sicavel amenghe sar va avela vo pașa amende ande codola momentea prin le dumes cai phendea-len ando texto de aghies. O rege David dichlea pe peschi morci sar sas-lo o Iehova pașa leste andel ghiesa phare, cana le dușmani rodenas te mudaren-les. Vo phendea le Iehovasche: „Chio vast o ciacio încărel man”. (Ps. 18:35) Butivar, o Iehova del amen pesco vast caște vazdel amen prin aver manușa, hai cherel-len te ajutin amen. Sar exemplo, cana o David sas-lo perado, lesco amal o Ionatan gălea leste caște zuriarel-les hai caște sastiarel lesco ilo prin lesche dumes. (1 Sam. 23:16, 17) Sa cadea, o Iehova folosisardea le Eliseios caște ajutil le Ilies. (1 Regi 19:16, 21; 2 Regi 2:2) w24.01 23, 24 ¶10-12

Catar i jiuvli cai reprezentil „o ciacio goghiaverimos”, sichioas că o Iehova si iech Del vastuno, cai del amen but lașe buchia. Andi Biblia sicavel-pe că i jiuvli simbolico pregătil atento o mas hai i mol, hai șiol i meseili ande laco chăr. (Prov. 9:2) Hai, cadea sar sicavel-pe andel versetea 4 hai 5, voi phenel codolenghe bigoghiaco: „Aven, han anda mânro manro!”. Sostar trebul te jias ando chăr la jiuvleaco cai reprezentil o ciacio goghiaverimos hai te beșas ca lachi meseili? O Iehova camel ca lesche șiave te aven goghiaver hai ferime. Vo ci camel te sichioas pe amari morci so te cheras andi viața, te nachas prin buchia cai duchaven amen hai cai mechen amenghe iech gusto cărco. Anda codoia, „vo șiol de iech rig o goghiaverimos practico anda codola orta”. (Prov. 2:7) Cana si amen iech dar lași caring o Iehova, va avela te camas te avas cuci ande lesche iacha. Va avela te așunas catar lesco sfato goghiaver hai va avasa bucurime te las amen pala leste. (Iac. 1:25) w23.06 23 ¶14, 15

Daștil-pe că amen camas te cheras mai but anda o Iehova, tha amari situația ci mechel amen. Daisaras te pachias ciaces că anda o Iehova si cuci sea le buchia cai cheras-len anda leste. Catar jianas cadai buchi? Andel ghiesa le Zahariasche, o Iehova phendea le profetosche te cherel iech coroana anda o sumnacai hai o rup bișalde catar le evrei anda o Babilono. (Zah. 6:11) Cadai „bari” coroana avelas te avel cărdi caște „anen penghe andi goghi” sea so von dine buhle vastesa. (Zah. 6:14, n.s.) O Iehova ci va bâstrăla niciechdata sea so cheras caște slujisaras lesche anda sea o ilo, chiar cana nachas prin pharimata. Jianas că va avela te nachas prin mai but pharimata ande cadal palutne ghiesa hai le buchia daștin te rimosaren-pe vi mai but. (2 Tim. 3:1, 13) Cu sea cadala, ci trebul te mechas ca le daraimata te peraven amen! Te anas amenghe andi goghi so phendea o Iehova pesche manușenghe andel ghiesa cai traisardea o Hagai: „Me som tumența . . . Te na daran!”. (Hag. 2:4, 5) Vi amen daisaras te pachias ciaces că chichi timpo cheras sea so încărel amendar andi buchi le Iehovaschi, vo va avela pașa amende. w23.11 19 ¶20, 21

Gândisar tut, le greșeli cai cărdea-len o Petru daisardeas te na aven șiute andi Biblia. Cu sea cadala, o Iehova camlea ca cadala te aven scriime andel Scripturi, ca amen te sichioas anda lende. (2 Tim. 3:16, 17) Cana prinjianas mai but buchia anda cado murș, cas sas-les covlimata hai sentimentea sar amare, hachiaras că o Iehova ci ajucărel amendar te avas perfecți. Vo camel te jias angle bi te mechas amen, chiar cana si amen covlimata. Sostar si importanto te na mechas amen? Pala so nachleam părdal iech covlimos, daisaras te peras pale ande leste. Tha, ci așias po than hai das amari zor mai dur te avas manușa sea mai lașe. Savore anda amende phenas sau cheras buchia, anda save fal-ame pharo mai târzio. Cu sea cadala, dacă ci mechas amen, o Iehova va ajutil amen te cheras paruimata. (1 Pet. 5:10) I mila cai sicadea-la o Isus le Petrosche va zuriarela amen te slujisaras mai dur le Iehovasche. w23.09 20 ¶2, 3

I Marta phendea iech ciacimos prin le dumes anda o texto de aghies. O Isus daisardeas te sastiarel le Lazaros, tha vo camel te cherel vareso but mai baro. Vo phenel lache: „Chio phral va uștela andal mule”. Vo mai phenel: „Me som o jiuvindimos hai i viața”. (Ioan 11:23, 25) Da, o Del dea-les zuralimos opral i viața hai o merimos. Mai anglal, vo uștadea andal mule iecha șeiorra, ca țâra timpo pala so mulea, hai ieche tărne murșes, pala so fal-pe, chiar ando ghies cana mulea. (Luca 7:11-15; 8:49-55) Tha daștilas vo te anel parpale viațate varecas cai sas-lo mulo de ștar ghiesa hai astardea deja te cărniol? I Maria, i coaver phei le Lazăroschi, jial vi voi angla o Isus hai phenel sa codol buchia cai phendea-len i Marta: „Raia, dacă avileanas cade, mânro phral ci merelas”. (Ioan 11:32) Cana dichel lenghe asfa hai așunel sar roven, o ilo le Isusosco pherel-pe duchatar. I bari mila cai simțosarel-la caring pesche amala, cherel vi les te rovel. O Isus hachiarel i bari duch cai anel-la o merimos varecasco drago. Vo abia ajucărel te duriarel lenghe asfa. w23.04 10, 11 ¶12, 13