Referințea anda o Caieto anda i întrunirea „Amari viața sar creștini hai i predicarea”
© 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
1-7 SEPTEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | PROVERBE 29
Așen dur catar le sicaimata hai le obiceuri cai ci ciaion le Iehovas
wp16.6-M 6, chenarii
Viziuni anda codola anda o cerii cai ci dichas-len
Le sicaimata hohamne hai i dar catar le spiritea nasul athaven bute manușen. Len silen talismanea, amuletea hai aver buchia andai magia anda codoia că pachian că va avena ferime. Tha, ciaces, n-ai sostar te aven amen cadal buchia, anda codoia că i Biblia phenel: „Le Iehovasche iacha dichen părdal sea i phuv, caște sicavel pesco zuralimos ando miștimos codolengo casco ilo silo întrego caring leste” (2 Cronici 16:9). O ciacio Del, o Iehova, cai si but mai zuralo sar o Satan, va ferila tut cana pachias tut ande Leste.
Caște lel sama vi tutar o Iehova, trebul te sichios hai te cheres so ciaiol-les. Sar exemplo, le creștini anda o iechto secolo anda o Efes, chidine sea penghe lila andai magia hai thabarde-len. (Fapte 19:19, 20) Sa cadea, dacă camas te avas ferime le Devlestar, trebul te șiudas le talismanea, le amuletea, le brățări, le lănțișoarea hai orisavi buchi cai folosil-pe andai magia.
w19.04-M 17 ¶13
O ciacimos andal mule
13 Cana ci jianes sar dichel o Iehova iech buchi sau iech obiceio, mang-les te del tut goghiaverimos. (Citisar Iacov 1:5.) Pala codoia, cher rodimata ande amare publicații hai, dacă trebul, daștis te manghes iech sfato le phurendar andai congregația. Daștil-pe că von ci va phenena tuche so te cheres, tha va sicavena tuche chichiva principii biblico cai daștin te ajutin tut. Cana cheres cadaia, va avela te hachiares „so si mișto hai so si nasul”. (Evr. 5:14)
w18.11-M 11 ¶12
„Va avela te phirav ande chio ciacimos”
12 Sărbători hai tradiții cai ci sile andi Biblia. Daștil-pe că amare neamuri, le colegi catar i buchi sau catar i școala te acharen amen te cheras lența ande iech than le sărbători cai ci ciaion le Iehovas. Sar daisaras te așias zurale hai te na cheras cadaia? Trebul te încăras andi goghi sostar ci ciaion le Iehovas cadal sărbători. Avelas mișto te citisaras pale le articolea ande amare publicații, cai sicaven catar aven cadal sărbători. Cana gândisaras amen mișto so phenel i Biblia anda cadal sărbători, jianas că sea so cheras si mișto „andel iacha le Raiesche”. (Ef. 5:10) Dacă pachias amen ando Iehova hai ande lesco Lil, ci va avela te daras le manușendar. (Prov. 29:25)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it-1-E 839
„Codo cai del-pe mișto pașa pesco pașardo”
Cana varecon del-pe mișto pașa pesco pașardo, phenel lesche gule dumes, numai caște rodel pesco miștimos. Tha ieche manușesche cai phiravel-pe cadea, ci va jiala mișto. Vo cherel cadaia caște avel mișto dichlo le coaverendar, te primil buchia materialo hai anda codoia că del-pe mișto pașa lende, oblighil-len te sicaven lesche pachiv. Prin cadaia, vo athavel averen. (Pr 29:5) Cana varecon cherel cadaia, ci sicavel o goghiaverimos de opral, tha sicavel o goghiaverimos cadala lumeaco, cai rodel numai pesco miștimos. (Iac 3:17) O hohaimos, le gule dumes, i pachiv caring le manușa hai o phuchiarimos ci sile lașe andel iacha le Devlesche. (2Co 1:12; Ga 1:10; Ef 4:25; Col 3:9; Re 21:8)
8-14 SEPTEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | PROVERBE 30
„Na de man nici ciorâmos, nici barvalimos”
w18.01-M 24, 25 ¶10-12
Savi iubirea cherel amen ciaces fericime?
10 Savoren trebun amen love, anda codoia că lența daisaras te traisaras. (Ecl. 7:12) Tha daștil varecon te avel ciaces fericime cana siles mai țâra love? Sar te na! (Citisar Eclesiasto 5:12.) O Agur o șiavo le Iachesco phendea: „Na de man nici ciorâmos, nici barvalimos. De man numai te hav sode trebul manghe, hai na varesar te avav ciailiardo, te cherav man că ci prinjianav tut hai te phenav: «Con si o Iehova?» sau na varesar te arăsav cioro, te ciorav hai te meliarav o anav mânre Devlesco”. (Prov. 30:8, 9) Daștil-pe că vi tu prinjianes chichiva manușen, cai pachian-pe mai but andel barvalimata, sar ando Del.
11 O Del ci dichel lașe iachența codolen cai iubin le love. O Isus phendea: „Chonic ci daștil te cherel buchi duie raienghe. Cana va iubila ieches anda lende va urâla le coaveres; hai cana va așunela iechestar anda lende ci va sicavela pachiv caring ocoaver. Cadea că, ci daștin te slujin vi le Devlesche hai vi le Barvalimasche”. Hai mai anglal vo phendea: „Na mai chiden tumenghe barvalimata pi phuv, cai le cărme hai i rugina daștin te han-len hai cai le cior daștin te cioren-len tumendar. Mai mișto, den tumari zor te cheren buchia anda o Del caște chiden tumenghe barvalimata ando cerii, cai nici le cărme hai nici i rugina ci daștin te han-len hai le cior ci daștin te cioren-len tumendar”. (Mat. 6:19, 20, 24)
12 But manușa hachiarde că cana îngăren iech viața simplo, von sile mai fericime hai silen mai but timpo te slujin le Iehovasche. O Jack andai America bichindea peschi afacerea hai pesco baro chăr, caște cherel o pionierato ande iech than pesca rromniasa. Vo phenel: „Anda amende sas pharo te mechas amaro șucar chăr hai i phuv cai sas amen ande iech gav. Tha but bărșa, avilemas chăre la buchiatar, bute buchianța po șăro cai chiniarenas man. Hai mânri rromni cai si pioniera, sea o timpo sas fericime. Voi phenelas manghe: «Man si man o mai lașio șefo!». Acana vi me cherav o pionierato hai ande iech than cheras buchi anda o Iehova”.
w88 1/5-M 30 ¶8
Daran le Iehovastar hai va avena fericime!
◆ 30:15, 16 – So sicaven amen cadal exemplea?
Ajutin amen te hachiaras sar gândil iech manuș cai ci ciailiarel-pe niciechdata. Le lipitori ci ciailiaren-pe niciechdata, anda codoia von țârden o rat le coaverengho ji cana pheren-pe. Sa cadea, le manușa cai sile bochale pala o barvalimos, camen sea o timpo mai but love hai zuralimos. Vi o mormânto ci pherel-pe niciechdata hai așel sea o timpo pâtărdo caște ajucărel chichi mai bute mulen. Iech păr cai ci daștil te cherel șiavorre, del cingar zurales hai manghel șiavorre (Geneza 30:1). I șuchi phuv țârdel o pai le brâșândesco hai șuchiol pale. Hai i iag cai thabardea le buchia cai sas șiudine ande late, thabarel vi le coaver buchia, cai si pașa late. Sa cadea si vi le manușa cai ci arăsel lenghe chanci. Tha codola cai silen o goghiaverimos le Devlesco, ci va mechena-pe niciechdata țârdine cadale buchiandar.
w11 1/6-M 10 ¶4
Sar te folosis goghiaver le love?
Șiu love de iech rig angla so te chines vareso. Daștil-pe că fal-pe iech dilimos te șios de iech rig love, angla te chines vareso, tha cado si iech alosarimos zurales goghiaver caște na avel tut pharimata le lovența. Codola cai cheren cadaia, ci va cherena penghe camimata hai ci va nachena prin le pharimata cai anen-len cadala. I Biblia phenel, că i chir si „goghiaver”, anda codoia că pregătil ‘pesco haben ando milai’ (Proverbe 6:6-8; 30:24, 25).
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w09 15/4-M 17 ¶12, 13
I creația sicavel o goghiaverimos le Devlesco
12 So daisaras te sichioas catar le viezuri-de-stâncă? Ando iechto than, anda codoia că dichel zurales mișto, ci mechel-pe astardo catar aver animalea cai camen te han-les sau te mudaren-les. Mai but, vo dichel o pericolo pesche lașe iachența hai garavel-pe sigo. Sa cadea, vi amen trebul te avel amen lașe iacha, te dichas sigo le pericolea cai aven le Satanostar ande cadai lumea. O apostolo Petru phendea amenghe: „Așen uștiade, len sama! Tumaro dușmano, o Beng, phirel angle hai pale sar iech leo cai răcnil, hai rodel te hal varecas” (1 Pet. 5:8). Cana sas-lo pi phuv, o Isus așilea uștiado hai ci mechlea le Satanos te athavel-les. (Mat. 4:1-11) O Isus mechlea amenghe iech lașio exemplo!
13 Daisaras te așas uștiade dacă las sama te zuriaras amaro pachiamos cadea sar sicavel amen o Iehova. Trebul te cheras amenghe timpo te sichioas anda o Lil le Devlesco hai te na mechas amare întruniri (Luca 4:4; Evr. 10:24, 25). Mai but, cadea sar le viezuri-de-stâncă sile chidine penghe „amalența”, vi amen trebul te așas pașa amare phrala „caște zuriaras amen iech averes” (Rom. 1:12). Cana cheras cadaia, o Iehova va lela sama amendar hai va avela te phenas cadea sar o psalmisto David: „O Iehova si mânri stânca, mânro zuralimos hai Codo cai salvil man. Mânro Del si mânri stânca, leste garavav man” (Ps. 18:2).
15-21 SEPTEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | PROVERBE 31
So sichioas anda le dumes pherde iubirea cai phenel-len iech dei
w11 1/2-M 19 ¶7, 8
Te sicavas amare șiaven lașe buchia
Sicaven tumare șiaven sea o ciacimos anda o sexo. Si ciaces, trebun te phenen tumare șiavenghe le pericolea cai anel-len o sexo. (1 Corinteni 6:18; Iacov 1:14, 15). Tha, i Biblia sicavel că le relații sexualo sile iech daro le Devlestar, na iech athaimos le Satanostar (Proverbe 5:18, 19; Cântarea cântărilor 1:2). Dacă phenen tumare șiavenghe numai le pericolea, von va dichena nasul iachența le relații sexualo. Dichen so phenel iech tărni andai Franța cai bușiol Corina: „Mânro dad hai mânri dei denas manghe duma cadea de but anda le buchia nasul cai daștil te anel-len o sexo hai le buchia sexualo melale că astardem te dichav iachența nasul le relații sexualo”.
Phenen tumare șiavenghe sea o ciacimos anda o sexo. I Nadia anda o Mexico phenel: „Dem mânri zor te ajutiv mânre șiaven te hachiaren că le relații sexualo si vareso șucar hai normalo hai că sile iech cadouo cai o Del dea-les le manușenghe caște bucurin-pe lestar. Tha, o Del dea cado cadouo numai codolenghe căsătorime. Camav te hachiaren că o sexo daștilas te anel lenghe fericirea sau duch, încărel lendar sar alosaren te folosin cado cadouo”.
ijwhf-M articolo 4 ¶11-13
Sar te den duma le șiavența anda o pimos
Den duma tumen lența anda cadaia. „Daștil-pe că le șiave ci jianen mișto sar trebun te dichen o pimos”, phenel o Mark, iech dad anda Marea Britanie. „Pușlem mânre șiaves cai siles ohto bărșa dacă si nasul te pies pimos. Dem duma șucar lesa hai cărdem-les te simțol-pe mișto, cadea vo daisardea te phenel manghe so pachial.”
Caște arăsăn co ilo tumare șiavesco daștin te den duma lesa mai butivar anda o pimos. Încăren conto lesche bărșendar dacă sicaven-les vi aver buchia importanto, sar avelas te feril-pe mișto cana si ando trafico hai o sexo.
Aven iech exemplo. Le șiave sile sar iech bureto: len hai cheren sea so dichen. Hai mai but studii sicaven că le dadendar ha le deiandar încăren but buchia anda sar va avena le șiave. Dacă mai pien pimos caște liniștin tumen sau cana san chine, tumare șiave va hachiarena că cana silen iech pharimos daștin te simțon-pe mai mișto cana pien pimos. Cadea că, aven iech lașio exemplo anda lende hai na pien prea but pimos.
g17.6-M 9 ¶5
Sicaven tumare șiaven te aven umilo
Sicaven tumare șiaves te del vi averen. Sicaven tumare șiaves că „si mai but fericirea te des sar te primis”. (Fapte 20:35) Daștinas te cheren ande iech than iech lista le manușența cai silen nevoia ajutorostar, sar avelas te chinen lenghe so trebul-len, te îngăren-len varecai sau te lașiaren lenghe vareso. Pala codoia, len tumența le șiaves cana ajutin cadale manușen. Vo trebul te dichel so bucurime san cana tumen ajutin averen. Cadea, prin tumaro exemplo va sichiola te avel umilo. (Luca 6:38)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w92 1/11-M 11 ¶7, 8
O sicaimos andel ghiesa biblico
7 Ando Israelo, iech șiavo sas-lo sicado încă de țâno pesche dadestar hai deiatar (Deuteronomo 11:18, 19; Proverbe 1:8; 31:26). Iech manuș cai prinjianel mișto i Biblia phendea ande iech lil francezo: „De cana daștilas te del duma, o șiavo sichiolas chichiva versetea anda i Legea. Leschi dei phenelas lesche iech verseto hai cana o șiavo încărdea-les andi goghi, voi sicavelas-les aver. Pala iech timpo, cana le șiave sas mai bare, citinas corcore andai legea caște încăren-la mișto andi goghi. Cadea, von sichionas te citin hai cana barionas daștinas te prinjianen vi mai mișto i Legea le Devleschi”.
8 Cadea că, so ajutisardea le șiaven ande codol ghiesa, sas te încăren andi goghi so sichionas. Le buchia cai sichionas-len anda i Legea le Iehovaschi hai anda lesco poporo trebunas te arăsen ande lengo ilo (Deuteronomo 6:6, 7). Von trebunas te beșen hai te gândisaren-pe ca le sicaimata le Devlesche (Psalmo 77:11, 12). Caște ajutin le tărnen tha vi le phuren te încăren andi goghi le sicaimata, sas folosime mai but buchia. Sar exemplo: le versuri andal psalmi astarenas iecha literasa diferime hai sas-le andi ordinea alfabetico (sar avenas le versetea andal Proverbe 31:10-31). Aver buchi cai ajutinas-len sas le dumes cai astarenas sa codola literasa sau sunetosa hai aver ajutorii sas le numerea cai sas folosime, sar avenas chichiva versetea anda Proverbe 30.
22-28 SEPTEMBRIA
SUMNACAI
ANDA O LIL LE DEVLESCO | ECLESIASTO 1, 2
Sicaven mai dur le tărnen cai aven
w17.01-M 27, 28 ¶3, 4
’Cadal buchia te des-len mai dur codole manușenghe cai sile fidelo’
3 Amen dichas zurales cuci sea so sas amenghe dino te cheras andi buchi le Devleschi hai camas te bucurisaras amen le buchiandar cai cheras-len anda sea o timpo. Tha, o ciacimos si că cana phurioas ci mai daisaras te cheras cadea de but sar mai anglal. (Ecl. 1:4) Cadaia, daștilas te anel amenghe chichiva pharimata. Sostar? Anda codoia că i buchi andi predicarea si sea mai bari hai i organizația le Iehovaschi folosil sea mai but buchia neve caște arăsen chichi mai bute manușende. Tha, anda le phrala phure daștilas te avel pharo te sichion cadal neve buchia. (Luca 5:39) Hai si normalo că sar nachen le bărșa, le phralen ci mai silen sa codo zuralimos sar mai anglal. (Prov. 20:29) Anda codoia si mișto ca le phrala phure te sicaven le tărnen te cheren mai but buchia. (Citisar Psalmo 71:18.)
4 Anda le phrala cai cheren mai but buchia andi congregația daștilas te avel pharo te sicaven vi le tărnen. Chichiva daran că va hasarena vareso cai ciaiol-len but te cheren. Aver pachian că dacă ci cheren von iech buchi, le phrala mai tărne ci va cherena-la sa cadea de mișto. Sau daștil-pe că phenen că nai-len timpo te sicaven vi averen. Sa cadea, le tărne phrala trebun te len sama te na hasaren penghi răbdarea cana ci si lenghe dini iech buchi cai ajucăren-la.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it-1-E 674
„Eclesiasto”
I duma Qohélet andi șib ebraico (cai însemnol „codo cai acharel savoren”) sicavel mișto i buchi cai trebulas te cherel-la iech rege ando Israelo. (Ec 1:1, 2) Codo cai railas trebulas te încărel o poporo chidino hai te ajutil-les te așel loialo le ciace Devlesche. (1Re 8:1-5, 41-43, 66) Anda codoia, iech rege sas lașio dacă ajutilas le poporos te anel închinarea le Iehovasche hai sas nasul dacă ci cherelas cadaia. (2Re 16:1-4; 18:1-6) Codo cai acharelas savoren sas o Solomon. Vo daisardea te acharel le poporosos, adică te chidel co templo le israelițen hai codolen cai sas-le anda aver thana, tha beșenas ando Israelo. Tha, ande cado lil vo camel te acharel le poporos le Devlesco caște duriaren pendar le buchia nasul anda cadai lumea hai te dichen caring so si lașio andel iacha le Devlesche.
29 SEPTEMBRIA – 5 OCTOMBRIA
SUMNACAI
ANDA O LIL LE DEVLESCO | ECLESIASTO 3, 4
Zuriaren i dori phangli ande trin
ijwhf-M articolo 10 ¶2-8
Sar te folosisaras mișto o telefono sau aver dispozitivea
● Cana folosin mișto o telefono sau aver dispozitivea daștin te zuriaren o amalimos tumare rromesa sau rromniasa. Chichiva rroma sau rromnia folosin cadal buchia caște den duma iech averesa cana ci sile ande iech than.
„Iech țâno mesajo sar avelas «Merav anda tute» sau «Si manghe doro tutar», daștil te zuriarel vi mai but amaro phanglimos.” (Jonathan)
● Cana ci folosin mișto o telefono sau aver dispozitivea tumaro phanglimos va covliarela-pe. Chichiva rroma sau rromnia beșen le iachența numai ando telefono sau aver dispozitivea ando than te beșen iech pașa aver hai te den duma iech averesa.
„Jianav că, poiechdata mânro rrom avelas te del duma mai but manța dacă ci beșlemas le iachența ando telefono.” (Julissa)
● Chichiva phenen că daștin te den duma buchia importanto penghe rromesa sau rromniasa hai vi te beșen po telefono, tha cadai buchi na-i ciaci.
„Ciaiol man te dav duma mânre rromesa, tha ci ciaiol man cana beșel le iachența ando telefono. Cana dichav-les cadea, pachiav că avelas mai fericime dacă mechav-les corcoro pesche telefonosa.” (Sarah)
So dichleam: Sar folosin o telefono hai aver dispozitivea daștil te zuriarel sau te șinel tumaro phanglimos.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it-2-E 278 ¶9
„Iubirea”
„Iech timpo te iubisaras.” O Iehova iubil sea le manușen, tha ci iubil le manușen nasul cai cheren sea o timpo buchia jiungale. Vo na-i sar te iubil varecas cai phenel că urâl-les. O Iehova hai o Isus iubin o ortomos hai urân o nasulimos (Ps 45:7; Ev 1:9). Codola cai urân zurales le Devles, ci meritin iubirea. Si ciaces, avelas de ivea te sicavel-pe iubirea le manușenghe cai ci camen leschi iubirea (Ps 139:21, 22; Is 26:10). Cadea că, le Devles siles sostar te urâl codole manușen hai va lașiarela le buchia co timpo alosardo lestar (Ps 21:8, 9; Ec 3:1, 8).
6-12 OCTOMBRIA
SUMNACAI
ANDA O LIL LE DEVLESCO | ECLESIASTO 5, 6
Sar sicavas pachiv amare bare Devlesche
w08 15/8-M 15, 16 ¶17, 18
Te sicavas i bari pachiv le Devleschi
17 I Biblia phenel că trebul te sicavas pachiv cana anas închinarea le Devlesche. Ando Eclesiasto 5:1 citisaras: „Le sama sar phires cana jias ando chăr le ciace Devlesco”. O Moise hai o Iosua trebunas te den tele penghe sandale cana sas-le ande iech than sfânto (Ex. 3:5; Ios. 5:15). Cadaia sicavelas iech bari pachiv. Le rașaia israeliți trebunas te phiraven pantaloni anda ino caște na aven nanghe (Ex. 28:42, 43). Mai but, sea le jene andai familia le rașaienghe trebunas te cheren sea so sas lenghe phendo caște anen pachiv le Devlesche.
18 Cadea că, anas iech lași închinarea le Devlesche cana sicavas lesche pachiv. Cadai pachiv trebul te avel ciaci, anda codoia că o Del dichel amaro ilo (1 Sam. 16:7; Prov. 21:2). Trebul te dichiol-pe ande sea so cheras, ande amaro phiraimos hai vi ande sar dichas amen. Prin sar huriavas amen hai sar lașiaras amen camas te phenas cadea sar o Pavel: „Amen ci cheras niciech buchi cai daștilas te peravel le coaveren, caște na arachen vroiech doș ande amaro servicio, tha, ande orisavi buchi, sicavas că sam manușa le Devlesche” (2 Cor. 6:3, 4). Amen ‘cheras mai șucar o sicaimos amare Salvatorosco, o Del, ande sea le buchia’ (Tit 2:10).
w09 15/11-M 11 ¶21
Cana sichioas andai Biblia, cheras manglimata mai lașe
21 Le Isusosche manglimata sicade iech bari pachiv hai iech baro pachiamos caring o Iehova. Angla so te uștiavel parpale viațate le Lazăros, „o Isus vazdea pesche iacha caring o cerii hai phendea: «Dade, mulțumiv tuche că așundean-ma. Si ciaces, jianav că de fiesavi data așunes-ma»” (Ioan 11:41, 42). Sicaven vi che manglimata pachiamos hai iech bari pachiv? Cana gândisares tut mișto co manglimos cai mechlea-les o Isus, va avela te hachiares că si zurales importanto te manghes tut anda o anav le Devlesco, anda lesco Regato hai anda leschi voința (Mat. 6:9, 10). Acana gândisar tut sar si che manglimata. Sicaven von iech bari pachiv anda o Regato le Iehovasco, anda leschi voința hai anda lesco anav?
w17.04-M 6 ¶12
„Cher sea so solahardean”
12 O bolimos si numai o începuto. Camas te traisaras amari viața mai dur, cadea sar solahardeam le Devlesche hai te așas lesche loialo. Avelas mișto te pușas amen: De cana boldem man, chichi de but pașilem le Iehovastar? Slujiv mai dur le Iehovasche anda sea mânro ilo? (Col. 3:23) Mangav man hai citiv anda o Lil le Devlesco ande fiesavo ghies? Jiav ca le întruniri hai andi predicarea chichi mai but? Sau ci mai cherav cadea de but anda o Iehova? O apostolo Petru sicadea că, caște na mechas amari buchi anda o Iehova, trebul te zuriaras amaro pachiamos, te sichioas mai but andai Bibilia, te așas zurale hai te anas iech închinarea ciaci le Devlesche. (Citisar 2 Petru 1:5-8.)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w20.09-M 31 ¶3-5
Pușimata catar amare cititori
Ando Eclesiasto 5:8 del-pe duma anda iech manuș cai rail hai phiravel-pe nasul le ciorența hai ci cherel lenghe ciacimos. Cado manuș trebulas te jianel că opral leste, rail varecon cai si mai baro. Hai, cadal manușa ci trebunas te bâstren că opral lende, si aver vi mai bare cai silen vi mai but zuralimos. Fal amen nasul că but guvernea cai rain aghies, ci roden te cheren o ciacimos hai duchaven le manușen.
Tha, orichichi de nasul avenas le buchia, amen sam zuriarde cana jianas, că o Iehova dichel codolen cai rain aghies pi phuv. Daisaras te mangas amen le Iehovasche hai te șiudas amare pharimata pe leste. (Ps. 55:22; Filip. 4:6, 7) Jianas că „le Iehovasche iacha dichen părdal sea i phuv, caște sicavel pesco zuralimos ando miștimos codolengo casco ilo silo întrego caring leste”. (2 Cron. 16:9)
Cadea că, ando Eclesiasto 5:8, sicavel-pe mișto so si aghies andi lumea hai că sea o timpo si varecon mai zuralo cai rail opral le coaver. Hai mai but, o verseto ajutil amen te hachiaras că le Iehovas siles o mai baro zuralimos. Vo rail aghies prin pesco Șiavo, o Isus Cristos, cai si amaro Rege. O Del cai si o mai zuralo, dichel sea, si orta hai sa cadea si vi lesco Șiavo.
13-19 OCTOMBRIA
SUMNACAI
ANDA O LIL LE DEVLESCO | ECLESIASTO 7, 8
„Jia ande iech chăr cai mulea varecon”
it-2-E 447 ¶5
„Roimos”
Iech timpo caște roves. Ando Eclesiasto 3:1, 4 phenel-pe că si „iech timpo caște roves hai iech timpo caște asas; iech timpo te rovares i duch anda chio ilo hai iech timpo caște cheles”. Anda codoia că cadai viața si cadea de phari hai le ghiesa nachen sigo, butivar phenel-pe că o ilo le goghiaverengo si ande „iech chăr cai mulea varecon” hai na ande iech chăr cai chelel-pe hai piel-pe. (Ec 7:2, 4; dich vi Pr 14:13) Cadea că, o manuș goghiaver ci phandel pesche iacha cana întâmplol-pe iech buchi nasul. Ando than te rodel numai pesco miștimos, vo rodel te zuriarel hai te vazdel le coaveren. Cadaia ajutil-les te anel pesche amintea că vi lesche ghiesa va nachena hai te dichel le Devles cadea sar trebul.
w19.06-M 23 ¶15
Te ajutisaras amare phralen cana nachen prin pharimata
15 I rromni le phraleschi William, mulea acana chichiva bărșa. Vo phenel: „Som voime cana le coaver phenen manghe șucar buchia mânra rromniatar. Cadaia sicavel manghe că iubinas-la hai că dichenas-la lașe iachența. Ajutil man but te jianav cadaia. Lenghe dumes zuriaren mânro ilo, anda codoia că mânri rromni sas zurales cuci anda mande hai voi cherelas mânri viața fericime”. Iech phivli cai bușiol Bianca phenel: „Cana le coaver manghen-pe manța sau citin manghe chichiva versetea, zuriaren man but. Cherel manghe mișto cana le coaver den duma mânre rromestar sau așunen man cana dav duma anda leste”.
w17.07-M 16 ¶16
„Roven codolența cai roven”
16 Si importanto te mangas amen anda codola cai mulea lenghe varencon drago sau chiar te mangas amen ande iech than lența. Daștil-pe că ande cadal situații na-i amenghe ușoro te mangas amen ande iech than lența. Tha cana manghes tut anda sea o ilo, chiar cana șiores asfa hai izdral chi vocea va avela te zuriares but o ilo codole manușesco. I Dalene phenel: „Cana le pheia aven mande, phenav lenghe te cheren iech manglimos. Chiar cana co începuto na-i lenghe ușoro, ji la urmă von phenen iech șucar manglimos. Lengo zuralo pachiamos, lenghi iubirea hai lenghi bari grija, zuriarde but mânro pachiamos”.
w17.07-M 16 ¶17-19
„Roven codolența cai roven”
17 Savore sam diferime hai cana merel amenghe varecon drago fiesaves trebul-les lesco timpo caște avel mai mișto. Anda codoia, avelas șucar te avas pașa o manuș duchado na numai co începuto, cana sea le jene sile code, tha vi ande le șiona cai aven, cana le coaver va dichena penghe buchiandar. Andel Proverbe 17:17 phenel-pe: „Iech ciacio amal iubil sea o timpo hai si iech phral cai cărdilo anda o ghies le pharimasco.” Trebul te zuriaras codoles le ilesa duchado hai te avas pașa leste chichi timpo siles nevoia. (Citisar 1 Tesaloniceni 3:7.)
18 Te na bâstras că iech ghies, iech ghili, iech poza, iech buchi cai cherel-la, vi iech parfumo, iech vocea sau iech anotimpo daștilas te anel pale i duch ando ilo le manușesco. Le manușesche daștilas te avel pharo te cherel chichiva buchia bi pesche rromesa sau rromniasa, sar avelas te jial ca i Comemorarea. Iech phral phenel: „Jianglem că va avela manghe pharo o ghies cana me hai mânri rromni pherdeamas bărșa de cana leam amen, hai chiar cadea sas. Tha, chichiva phrala hai pheia, gândisarde-pe te chidas amen mai but anda iech than caște na avav corcoro”.
19 Si importanto te anas amenghe amintea că codola duchade ci trebun zuriarde numai chichiva ghiesa po bărș. I Junia phenel: „Butivar, cana le coaver si pașa tute, chiar cana ci si iech ghies specialo, cadaia daștil te zuriarel tut but. Cadal șucar momentea sile zurales cuci anda mande hai vazden man but”. Si ciaces, ci daisaras te sastiaras cu sea i duch le manușeschi, tha daisaras te zuriaras-les cana cheras sea so așel ande amaro zuralimos caște ajutisaras-les. (1 Ioan 3:18) I Gabi phenel: „Mulțumisarav but le Iehovasche anda codoia că le phure sicade manghe iubirea hai sas-le pașa mande ande codol phare ghiesa. Prin lende dichlem sar o Iehova lel man ande leschi bari angali”.
20-26 OCTOMBRIA
SUMNACAI
ANDA O LIL LE DEVLESCO | ECLESIASTO 9, 10
Sar trebul te dichas le pharimata?
w13 15/8-M 14 ¶20, 21
Te na ‘holiaras amen po Iehova’
20 Încăren andi goghi catar aven amare pharimata. Poiechdata, daștil-pe că amen corcore anas amenghe chichiva pharimata (Gal. 6:7). Ci trebul te doșaras le Devles anda lende. Sostar? Te cheras iech exemplo: Te phenas că iech șoferii tradel iech mașina, jial prea sigo hai cherel iech accidento. Si doșalo o manuș cai cărdea i mașina anda so cărdea o șoferii? Nici! Sa cadea, o Iehova sicavel amen te cheras lașe alosarimata, tha mechel amen te alosaras. Cadea că, dacă amen alosaras nasul na-i leschi doș.
21 Tha, cu sea cadala, na amen sam doșale anda sea le buchia nasul. Poiechdata, le pharimata aven anda codoia că ‘o timpo hai le buchia cai ci ajucăras-len arăsăn amen savoren’ (Ecl. 9:11). Hai, te na bâstras că o Satan si doșalo anda sea o nasulimos pa i phuv (1 Ioan 5:19; Rev. 12:9). Cadea că, o Satan si amaro dușmano, na o Iehova! (1 Pet. 5:8)
w19.09-M 5 ¶10
O Iehova dichel lașe iachența le manușen umilo
10 I umilința cherel amari viața mai ușoro. Poiechdata dichas buchia cai na-i orta sau cai na-i mișto cărde. O goghiaver rege Solomon phendea: „Dichlem slujitori cai jian po grast hai prinți cai phiren telal sar le slujitori”. (Ecl. 10:7) Poiechdata, le coaver ci dichen cuci i buchi le manușenghi cai sile lașe ande so cheren. Hai codolen cai ci jianen te cheren lași buchi așaren-len. Tha o Solomon hachiardea că iech manuș goghiaver dichel le lașe buchia hai ci gândil-pe ca le buchia nasul. (Ecl. 6:9) Dacă sam umilo, va avela amenghe mai ușoro te dichas i viața cadea sar si ciaces, na cadea sar ciaiolas amen te avel.
w11 15/10-M 8 ¶1, 2
So cheras caște simțosaras amen mișto ande amaro timpo libero?
I BIBLIA sicavel amenghe că o Iehova camel te bucurisaras amen viațatar. Sar exemplo, o Psalmo 104:14, 15 phenel că o Iehova cherel ‘ca i phuv te del haben, mol, cai cherel voime o ilo le manușesco, uleio, cai cherel șucar o mui, hai manro, cai zuriarel o ilo le manușesco‘. Ciaces, o Iehova del amen o haben cai trebul amen ande fiesavo ghies caște traisaras. Tha mai but, vo del amen vi aver lașe buchia, sar si i mol ‘cai cherel amaro ilo voime’ (Ecl. 9:7; 10:19). Da, o Iehova camel te avas fericime hai te ‘pheras amare ile bucuriasa’ (Fap. 14:16, 17).
2 Cadea că, poiechdata avelas mișto te dichas ca ‘le ciriclea, ca le lulughia cai barion po plai’ hai te cheras buchia cai cheren amen fericime (Mat. 6:26, 28; Ps. 8:3, 4). Iech viața fericime hai sastevesti si iech ‘daro le Devlestar’ (Ecl. 3:12, 13). Dacă dichas amaro timpo libero sar iech daro le Devlestar, va avela te cheras buchia cai ciaion-les.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it-1-E 990 ¶1, 5
„Te des duma nasul anda aver pala lengo dumo, te prasas”
Cana des duma nasul anda aver pala lengo dumo, daștis te anes țâra sau but duch. Tha daștis te arăsăs te phenes hohaimata anda lende. Cadaia anel but duch hai bari holi. Chiar cana camel sau nici te cherel nasulimos, codo cai prasal, daștil te hasarel pesco amalimos le Devlesa, anda codoia că vo „anel i holi mașcar le phrala”. O Del urâl cadai buchi (Pr 6:16-19). I duma grecisco anda „prasaitorii” si diábolos. Andi Biblia cadai duma si folosime anda o Satan, codo cai prasal le Devles (Ioa 8:44; Re 12:9, 10; Ge 3:2-5). Cadai buchi sicavel castar aven cadal hohaimata.
27 OCTOMBRIA – 2 NOIEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ECLESIASTO 11, 12
Av sastevesto hai bucurisar tut viațatar
g 3/15-M 13 ¶6, 7
O aero ujo hai le raze le chamesche – „Antibiotico” naturalo?
I lumina le chameschi daștil te avel sar iech dezinfectanto. Ande iech publicația cai bușiol Journal of Hospital Infection, phenel-pe: „Le mai but microbi cai anen infecții save len-pe prin o aero, meren cana așes co cham”.
Sar ajutil tumen te jianen cadaia? Daștin te beșen avri, te așen iech țâra co cham hai te bucurin tumen le aerostar ujo. Va cherela tumenghe mișto!
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it-1-E 1204 ¶2
„Inspirația”
O Del mechlea codolen cai scriisarde i Biblia te scriin penghe dumența le viziuni cai dichle-len. (Hab 2:2) Tha, o Iehova sea o timpo sas-lo le iachența pe lende ca so scriinas te avel ciacio hai te avel pala lesco scopo. (Pr 30:5, 6) Cadea sar phenel-pe ando Eclesiasto 12:9, 10, codola cai scriisarde i Biblia dine penghi zor ‘te arachen lașe dumes hai te scriin numai le dumes le ciacimasche’. (Dich vi Lu 1:1-4)