Lumea în obiectiv

Extinderea maladiilor infecţioase

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), o treime din cele 52 de milioane de decese înregistrate anul trecut au fost cauzate de maladii infecţioase. Cele mai multe dintre cele aproximativ 17 milioane de persoane decedate au fost copii mici. Potrivit publicaţiei The World Health Report 1996, editată de OMS, în ultimii 20 de ani au fost identificate cel puţin 30 de noi maladii infecţioase, printre care şi virusurile Ebola şi SIDA. Deşi bolile majore, cum ar fi tuberculoza, holera şi malaria, pot fi prevenite sau tratate cu cheltuieli minime, ele revin, de data aceasta tot mai rezistente la medicamente. Motivul, se arată în raport, este „folosirea necontrolată şi incorectă a antibioticelor“, asociată cu alţi factori, cum ar fi călătoriile internaţionale şi creşterea demografică din zonele tropicale infestate de ţânţari.

Confesionale în librării

În reţeaua de librării religioase pe care o posedă, o asociaţie catolică din Italia s-a hotărât să instaleze confesionale, iar pentru fiecare dintre acestea câte un confesor. Experimentul a început în Milano. În fiecare miercuri, „toţi cei care vor să discute cu un preot în afara bisericii ca să-i ceară un sfat spiritual sau ca să se confeseze“ îl pot găsi într-o librărie din centrul oraşului, a afirmat responsabilul librăriei. El a adăugat: „Primele rezultate au întrecut cu mult chiar şi cele mai îndrăzneţe aşteptări“. De ce s-a luat această măsură? „Pentru a stăvili declinul înregistrat cu privire la sacramentul penitenţei“, se arată în ziarul italian La Repubblica.

Nimic nu se risipeşte

După ce dintr-o vacă se iau cele circa 270 de kilograme de carne, ce se face cu ce a mai rămas? Unele organe interne, cum ar fi tiroida, pancreasul, plămânii, splina, glandele suprarenale, ovarele, glanda pituitară, bila secretată de ficat şi vezica biliară sunt folosite pentru fabricarea medicamentelor. Din oase, copite şi piele se extrage colagenul, folosit la fabricarea cremelor hidratante şi a loţiunilor. Cartilajele şi grăsimile se transformă în compuşi precum stearatul butilic, distearatul PEG-150 şi stearatul glicol, substanţe folosite pentru obţinerea fardurilor şi a produselor pentru întreţinerea părului. Cele mai multe săpunuri se fac din grăsime animală. Iar oasele şi copitele sunt măcinate pentru obţinerea gelatinei folosite în sute de produse alimentare, inclusiv îngheţata, unele dulciuri şi numeroase produse „fără grăsime“. Unele părţi se mai folosesc şi la fabricarea de creioane, chibrituri, ceruri pentru podele, linoleum, antigel, ciment, erbicide, celofan, hârtie fotografică, articole sportive, materiale de tapiţerie şi îmbrăcăminte. Cel mai mult costă calculii biliari: 600 de dolari americani uncia! Negustorii din Orientul Îndepărtat îi cumpără pentru a-i folosi drept afrodisiac.

Tragedia naşterilor

În urma unui studiu amănunţit efectuat recent de UNICEF (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii) s-a constatat că aproximativ 585 000 de femei mor anual în timpul gravidităţii sau la naştere. Potrivit raportului intitulat The Progress of Nations 1996, o mare parte din tragedia naşterii de copii poate fi împiedicată. În raport se scrie: „În majoritatea cazurilor, nu este vorba despre decesul unor femei bolnave, a unor femei foarte bătrâne sau foarte tinere, ci al unor femei sănătoase aflate în floarea vârstei“. Anual, aproximativ 75 000 de femei mor din cauza greşelilor făcute în timpul avorturilor, 40 000 ca urmare a complicaţiilor din timpul naşterii, 100 000 din cauza septicemiei, 75 000 din cauza leziunilor cerebrale sau renale rezultate în urma eclampsiei (spasme şi hipertensiune arterială în faza finală a gravidităţii), iar peste 140 000 din cauza hemoragiei. Se crede că, în multe ţări, o mare parte a vinei o poartă neacordarea unei îngrijiri medicale din partea unui obstetrician. Reprezentanţii UNICEF declară că, potrivit datelor pe care le deţin, una din 35 de femei din sudul Asiei şi una din 13 femei din Africa sub-sahariană mor din cauza problemelor survenite în perioada gravidităţii sau în timpul naşterii, comparativ cu proporţia de 1 la 7 300 în Canada, 1 la 3 300 în Statele Unite şi 1 la 3 200 în Europa. Cifra care indică numărul total de decese este cu aproape 20% mai mare decât cea înregistrată la un studiu anterior, care indica aproximativ 500 000 de decese anual.

SIDA face în continuare ravagii

„Virusul care provoacă SIDA continuă să se răspândească cu rapiditate în numeroase părţi ale lumii, îndeosebi în Asia şi în partea sudică a Africii, iar numărul bolnavilor de SIDA a crescut şi el vertiginos“, se arată în ziarul The New York Times. Datele culese de Programul Comun al Naţiunilor Unite privind HIV-SIDA demonstrează că, în 1995, aproximativ 1,3 milioane de persoane prezentau simptomele bolii SIDA, ceea ce reprezintă o creştere de 25% faţă de anul precedent. În prezent se estimează că 21 de milioane de adulţi de pe întregul pământ sunt infectaţi cu HIV şi aproximativ 42% din numărul lor sunt femei. Zilnic sunt infectate alte 7 500 de persoane. Se mai spune să sunt infectaţi şi câteva milioane de copii. Din momentul infectării până când boala se instalează în forma ei gravă trec aproximativ zece ani. În raportul Naţiunilor Unite se estimează că, în 1995, numărul persoanelor care au decedat din cauza unor boli provocate de SIDA se ridică la 980 000, iar în 1996 acesta va ajunge la 1 120 000 de persoane. Virusul s-a răspândit recent pe scară largă în Africa de Sud şi în India şi se aşteaptă să se întâmple la fel în China şi în Vietnam. În unele ţări africane, rata infectării este deja de 16–18%. Este îngrijorător faptul că pretutindeni în lume numărul femeilor tinere infectate creşte vertiginos. O treime din numărul copilaşilor născuţi de aceste femei vor avea şi ei virusul.

Atenţie la viteză!

Potrivit ziarului londonez The Daily Telegraph, din cauza vitezei excesive anual mor 1 000 de britanici şi sunt răniţi 77 000. Uneori, chiar şi menţinerea limitei de viteză nu garantează că nu vor fi accidente. Peste 10% din accidentele produse pe autostrăzi sunt provocate de faptul că se circulă la o distanţă prea mică faţă de vehiculul din faţă. Potrivit recomandărilor date în Codul legislaţiei rutiere al Marii Britanii, este bine ca între maşina pe care o conduceţi şi maşina din faţă să păstraţi distanţa pe care o parcurgeţi în două secunde, dar aceasta ar trebui dublată în cazul în care conduceţi pe drumuri ude sau alunecoase sau în condiţii de vizibilitate redusă. Faptul de a merge prea aproape este nu numai riscant, ci şi obositor şi stresant. Şoferii se plâng deseori că atunci când lasă un spaţiu de siguranţă, o altă maşină se bagă în faţă. În acest caz, singura soluţie sigură este să reduceţi viteza şi să permiteţi să se formeze din nou o anumită distanţă faţă de cel dinainte. Dacă frânaţi brusc, se pot provoca accidente, de aceea luaţi în considerare posibilele pericole. Posedarea unui sistem de antiblocare a frânelor nu face ca distanţa necesară pentru oprire să se micşoreze. Paul Ripley, un instructor de la o şcoală de soferi, afirmă următoarele: „De regulă, viteza optimă în orice fel de situaţii este mult mai mică decât îşi închipuie cei mai mulţi şoferi“.

Chirurgi, fiţi atenţi ce vorbiţi!

Cercetătorii de la Universitatea „Erasmus“ din Olanda au constatat că în timpul operaţiei pacienţii pot „auzi“ chiar şi sub anestezie generală. După operaţie, unui număr de 240 de pacienţi li s-a spus prima silabă a unui cuvânt care fusese rostit în timpul operaţiei şi li s-a cerut să completeze ei restul literelor spunând care este primul cuvânt care le vine în minte. Chiar şi după 24 de ore, majoritatea pacienţilor şi-au putut aminti până şi cuvintele care fuseseră menţionate doar o singură dată. Cercetătorii spun că aceasta indică faptul că pacienţii aflaţi sub efectul anestezicului pot „trage cu urechea“ în timpul operaţiei şi pot reacţiona la remarcile negative sau jignitoare. Buletinul Research Reports From the Netherlands, editat de Organizaţia Oamenilor de Ştiinţă Olandezi, concluzionează: „Personalul medical trebuie, aşadar, să fie atent ce vorbeşte în timpul operaţiei“.

Maladia vacilor nebune

◼ „Maladia vacilor nebune“ izbucnită în Marea Britanie a adus în atenţia tuturor un lucru cunoscut de mult timp în zootehnie. Fiind hrănite cu organe ale altor animale, din ierbivore, cum erau în mod natural, animalele au fost transformate în carnivore. Sânge uscat, oase zdrobite şi făină animală sau hrană care include intestine, şira spinării, creier şi alte organe interne, cum ar fi pancreasul, traheea şi rinichii, toate măcinate, sunt frecvent folosite cu scopul de a economisi resursele naturale, a spori rentabilitatea şi a accelera creşterea animalelor. Până la vârsta de şase luni, un viţel normal a fost hrănit cu aproximativ 12 kilograme de hrană formată din rămăşiţele altor animale, afirmă dr. Harash Narang, unul dintre primii experţi care au tras semnalul de alarmă în cazul acestei boli. „Am rămas uimit“, a mărturisit el referindu-se la vizita sa la un abator. „De fapt, noi reciclam vite folosind vite. Pentru mine, asta înseamnă canibalism.“

◼ Dintr-un alt punct de vedere, mai optimist, un proprietar britanic al unei ferme de lapte a descoperit o modalitate de folosire a vacilor mai bătrâne, pe care nu le poate vinde rentabil din cauza fricii de „maladia vacilor nebune“. Potrivit revistei Newsweek, el le foloseşte pe post de afişiere. El montează reclame publicitare pe vitele sale care pasc pe marginea unei şosele aglomerate şi strânge într-o săptămână aproximativ 40 de dolari de fiecare vită. „Trebuie să căutăm noi surse de venit“, a spus fermierul. „Aceasta mi s-a părut o metodă bună prin care ele îşi pot câştiga singure existenţa.“