Referințe din Caietul pentru întrunirea „Viața creștină și predicarea”
4-10 MAI
COMORI DIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU GENEZA 36, 37
Să căutăm nestemate spirituale
(Geneza 36:1) „Aceasta este istoria lui Esau, adică Edom.”
it-1-E 678
Edom
[Roșu], edomiți
Edom a fost porecla sau al doilea nume al lui Esau, fratele geamăn al lui Iacob. (Ge 36:1) Acest nume i-a fost dat deoarece și-a vândut dreptul de întâi născut pentru o tocană de culoare roșie. (Ge 25:30-34) Ca o coincidență, Esau a fost roșcat la naștere (Ge 25:25), iar această trăsătură fizică era foarte răspândită la oamenii din regiunile în care au locuit el și, mai târziu, descendenții săi.
(Geneza 37:29-32) „Mai târziu, Ruben s-a întors la groapa de apă și iată că Iosif nu mai era acolo. Atunci și-a sfâșiat veșmintele. 30 Când s-a întors la frații săi, a strigat: «Copilul a dispărut! Acum, încotro s-o apuc?» 31 Însă ei au luat veșmântul lung al lui Iosif, au înjunghiat un țap și au înmuiat de mai multe ori veșmântul lung în sânge. 32 După aceea au trimis veșmântul lung cu dungi, ca să-i fie dus tatălui lor și să i se spună: «Iată ce-am găsit. Cercetează-l, te rugăm, și vezi dacă este sau nu veșmântul cel lung al fiului tău».”
it-1-E 561, 562
Pază
Când un păstor sau un păzitor de vite spunea că avea să păzească o turmă sau o cireadă, își lua un angajament legal să aibă grijă de acele animale. El îi garanta proprietarului că avea să le hrănească și să se asigure că nu vor fi furate, altminteri se obliga să plătească o compensație. Totuși, responsabilitatea lui era limitată, deoarece legea îl absolvea pe păzitor dacă apărea o situație care nu putea fi controlată de el, de exemplu, în cazul unui atac al animalelor sălbatice. Pentru a fi scutit de plata despăgubirii, el trebuia să aducă dovezi proprietarului, de pildă, cadavrul animalului sfâșiat. Pe baza acestor dovezi, proprietarul trebuia să-l declare nevinovat pe păzitor.
Același principiu se aplica, în general, oricărui tip de proprietate încredințată cuiva, chiar și în relațiile familiale. De exemplu, fratele mai mare era considerat tutorele legal al fraților și surorilor lui mai mici. Din Geneza 37:18-30 putem înțelege îngrijorarea lui Ruben când ceilalți frați puneau la cale să-l ucidă pe Iosif. Fiind fratele mai mare al lui Iosif, Ruben trebuia să aibă grijă de el. „Astfel, a zis: «Să nu-i omorâm sufletul!» . . . «Nu vărsați sânge! . . . nu ridicați mâna asupra lui».” El dorea să-l elibereze din mâinile lor pentru a-l duce înapoi la tatăl său. Când Ruben a văzut că Iosif dispăruse, neliniștea lui a fost atât de mare, încât „și-a sfâșiat veșmintele” și a strigat: „Copilul a dispărut! Acum, încotro s-o apuc?”. El știa că putea fi tras la răspundere pentru dispariția lui Iosif. Pentru a scăpa de orice responsabilitate, frații au fabricat cu viclenie dovezi care să arate că Iosif fusese ucis de o fiară. Astfel, ei au înmuiat în sânge de capră veșmântul cu dungi al lui Iosif și i l-au adus drept dovadă lui Iacob – tatăl lor, dar și judecător patriarhal. Văzând veșmântul lui Iosif pătat de sânge, Iacob l-a absolvit de orice responsabilitate pe Ruben și a tras concluzia că Iosif fusese ucis. (Ge 37:31-33)
11-17 MAI
COMORI DIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU GENEZA 38, 39
Să căutăm nestemate spirituale
(Geneza 38:9, 10) „Dar Onan știa că urmașii nu vor fi ai lui și, când se culca cu soția fratelui său, își vărsa sămânța pe pământ, ca să nu-i dea urmași fratelui său. 10 Ceea ce a făcut el a fost rău în ochii lui Iehova. De aceea l-a omorât și pe el.”
it-2-E 555
Onan
[dintr-o rădăcină care înseamnă „putere de procreare; energie dinamică”]
Un fiu al lui Iuda, al doilea născut de fiica lui Șua, o femeie canaanită. (Ge 38:2-4; 1Cr 2:3) Er, fratele mai mare al lui Onan, care nu avea copii, a fost omorât de Iehova deoarece făcea ce era rău. După aceea, Iuda i-a spus lui Onan să încheie o căsătorie între cumnați, cu Tamar, văduva lui Er. Dacă avea să se nască un fiu, el nu urma să ducă mai departe numele lui Onan, iar moștenirea întâiului născut avea să-i revină în calitate de moștenitor al lui Er. În schimb, dacă nu se năștea niciun fiu, Onan avea să păstreze moștenirea. Când Onan avea relații sexuale cu Tamar, „își vărsa sămânța pe pământ”. În acest caz, nu era vorba de masturbare, deoarece, potrivit relatării, „când se culca cu soția fratelui său, [el] își vărsa sămânța”. Din câte se pare, Onan nu ejacula în organul genital al lui Tamar, metodă ce poartă numele „coitus interruptus”. Iehova l-a omorât pe Onan – care a murit fără descendenți – din cauza nesupunerii față de porunca tatălui său, din cauza lăcomiei lui și din cauză că păcătuia împotriva instituției divine a căsătoriei, nu din cauză că se masturba. (Ge 38:6-10; 46:12; Nu 26:19)
25-31 MAI
COMORI DIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU GENEZA 42, 43
„Iosif a dovedit o stăpânire de sine remarcabilă”
(Geneza 42:21, 22) „Ei și-au zis atunci unul altuia: «Fără îndoială, suntem vinovați față de fratele nostru, căci am văzut necazul sufletului său, când ne implora să-i arătăm îndurare, dar nu l-am ascultat. De aceea a venit necazul acesta peste noi». 22 Atunci Ruben le-a zis: «Nu v-am spus eu: „Să nu păcătuiți împotriva copilului”? Dar voi n-ați ascultat. Acum iată că ni se cere socoteală pentru sângele lui».”
it-2-E 108 ¶4
Iosif
Văzând derularea evenimentelor, frații vitregi ai lui Iosif s-au gândit că Dumnezeu îi pedepsea pentru că îl vânduseră ca sclav cu ani în urmă. Întrucât nu l-au recunoscut pe fratele lor, ei au început să vorbească despre vinovăția lor de față cu el. Când a auzit cuvintele lor pline de căință, Iosif a fost copleșit de emoție, astfel încât a trebuit să plece din mijlocul lor și să plângă. La întoarcere, a poruncit ca Simeon să fie închis până când ei aveau să revină cu fratele lor mai mic. (Ge 42:21-24)
Să căutăm nestemate spirituale
(Geneza 42:22) „Atunci Ruben le-a zis: «Nu v-am spus eu: „Să nu păcătuiți împotriva copilului”? Dar voi n-ați ascultat. Acum iată că ni se cere socoteală pentru sângele lui».”
(Geneza 42:37) „Însă Ruben i-a spus tatălui său: «Să-i omori pe cei doi fii ai mei dacă nu ți-l aduc înapoi! Dă-l în grija mea și eu ți-l voi aduce înapoi!».”
it-2-E 795
Ruben
Unele calități frumoase ale lui Ruben au fost evidente când el și-a convins frații să-l arunce pe Iosif într-o groapă de apă secată în loc să-l omoare. Ruben intenționa să se întoarcă pe ascuns și să-l elibereze pe Iosif din groapa de apă. (Ge 37:18-30) După douăzeci de ani, când frații lui Iosif au fost acuzați că veniseră în Egipt ca spioni, ei au tras concluzia că li se întâmpla acest lucru pentru nedreptatea făcută lui Iosif. Atunci Ruben le-a reamintit celorlalți că el nu luase parte la complotul urzit împotriva lui Iosif. (Ge 42:9-14, 21, 22) Apoi, când Iacob a refuzat să-l lase Beniamin să-i însoțească în cea de-a doua călătorie în Egipt, Ruben i-a oferit ca garanție pe cei doi fii ai săi, spunând: „Să-i omori pe cei doi fii ai mei dacă nu ți-l aduc [pe Beniamin] înapoi”. (Ge 42:37)