Aspecte semnificative ale activităţii de anul trecut
EVENIMENTELE de anul trecut sunt o dovadă în plus că am înaintat mult în „zilele din urmă“, pe care Cuvântul lui Dumnezeu le descrie drept „timpuri critice, cărora cu greu li se va face faţă“ (2 Tim. 3:1). Totuşi, pe măsură ce zilele din urmă devin tot mai grele, binecuvântarea lui Iehova asupra slujitorilor săi fideli de pe pământ este tot mai evidentă. Chiar dacă se confruntă cu numeroase probleme, cum ar fi: dezastre naturale, delincvenţă, violenţă, boală, depresie, bătrâneţe, opoziţie sau apatie, Martorii lui Iehova continuă, întăriţi fiind de Iehova, să ‘alerge cu perseverenţă cursa care le este pusă înainte’ (Evr. 12:1).
„SFÂRŞITUL RELIGIEI FALSE ESTE APROAPE!“
În lunile octombrie şi noiembrie 2006, Martorii lui Iehova şi-au intensificat activitatea de predicare la nivel mondial, distribuind tractul Ştiri ale Regatului, nr. 37, intitulat „Sfârşitul religiei false este aproape!“. Care a fost reacţia oamenilor la acest mesaj stimulator?
„A fost un adevărat succes“, a spus un bărbat din Suedia, care era tulburat de ipocrizia din sânul religiei false. Asemenea acestui bărbat, mulţi au început să studieze Biblia datorită tractului Ştiri ale Regatului.
Nepal
În Katmandu, Dil i-a dat tractul Ştiri ale Regatului unui bărbat foarte religios. Cu două luni în urmă, soţia îl părăsise din cauza problemelor lui cu băutura. Când Dil şi soţul ei, Buddha, s-au întors să discute despre tract, bărbatul a spus că nu era de acord cu conduita unor membri ai bisericii şi că ceea ce auzea de la Martorii lui Iehova era cu totul diferit de ceea ce se spunea la biserică. Fratele i-a citit Revelaţia 18:2–4 şi i-a explicat cât de important este să iasă din „Babilonul cel Mare“. La a treia vizită, ei au început să studieze lecţia 13 din broşura Ce pretinde Dumnezeu. La a cincea vizită s-au întâlnit şi cu soţia, care venise înapoi acasă. Ea auzise de Martorii lui Iehova şi i-a plăcut mesajul nostru. La a şaptea vizită, acest bărbat şi soţia sa au studiat împreună din broşură, iar soţia a spus: „Soţul meu s-a lăsat de băutură“.
Brazilia
Un bărbat care transportă persoane cu motocicleta a primit tractul Ştiri ale Regatului şi a circulat cu el lipit pe spatele gecii câteva zile, făcându-i astfel publicitate. Pasagerii n-aveau cum să nu citească titlul tractului în drum spre destinaţie.
Două surori din Brazilia s-au apropiat de o casă şi, spre surprinderea lor, au găsit un bilet pe care scria: „Dacă intraţi, nu mai ieşiţi în viaţă de aici“. Înspăimântate, surorile i-au întrebat pe doi fraţi ce se putea face. Fraţii au decis să meargă şi la această casă. După ce i-au cerut lui Iehova în rugăciune îndrumare, fraţii au bătut din palme pentru a-şi anunţa prezenţa. Proprietarul, un poliţist, s-a arătat prietenos şi a acceptat tractul. El le-a explicat apoi că îşi renova casa şi că avea multe materiale de construcţie în curtea din spatele casei. Pentru a-i speria pe hoţi, s-a gândit să pună acel anunţ. Când vestitorii s-au întors să-l viziteze, proprietarul a acceptat un studiu biblic.
Mongolia
Tsetsegmaa a încercat de multe ori să-i depună mărturie surorii ei mai mari. Deşi asistase la câteva întruniri şi venise la Comemorare doi ani la rând, ea nu a fost prea entuziasmată, refuzând să studieze Biblia. Totuşi, tractul Ştiri ale Regatului, nr. 37, pe care l-a văzut acasă la Tsetsegmaa, i-a trezit interesul. A urmat o discuţie de două ore, în care a pus multe întrebări. Tsetsegmaa i-a răspuns cu ajutorul Bibliei. Surprinsă de cele auzite, sora ei şi-a exprimat dorinţa de a afla mai multe lucruri. În prezent, ea studiază cu regularitate Biblia.
Georgia
Martorii i-au oferit unei femei tractul Ştiri ale Regatului. Aceasta i-a întrebat dacă tractul avea conţinut religios. După ce a primit un răspuns afirmativ, femeia a luat tractul şi a promis că-l va citi. Când Martorii au vizitat-o a doua oară, femeia a întrebat dacă fusese înşelată de Biserica Ortodoxă. Ea era îngrijorată din cauza situaţiei mondiale şi a declinului valorilor morale în rândul tinerilor şi a mărturisit că îi era greu să stabilească o bază comună de discuţie cu copiii ei. Martorii i-au îndreptat atenţia spre 2 Timotei 3:1–5, iar femeia a acceptat cartea Ce învaţă Biblia. La finalul discuţiei, ea le-a spus Martorilor: „Sunt sigură că religia voastră este cea adevărată. Nu pot decât să-i laud pe tinerii voştri pentru modul în care se îmbracă şi pentru cinstea şi normele lor morale înalte“. În prezent, ea citeşte cu plăcere revistele noastre.
Bangladesh
Richel, o tânără de 19 ani, a oferit tractul Ştiri ale Regatului, nr. 37, într-un teritoriu nelucrat. Deşi avea de parcurs o distanţă destul de mare până în acel teritoriu, Richel s-a gândit că trebuia să meargă, pentru că era campanie specială. După ce a bătut la a doua uşă, a întâlnit două tinere de religie creştină, al căror tată murise cu doar două luni în urmă. „De ce a permis Dumnezeu să ni se întâmple aşa ceva?“, au întrebat ele. Richel le-a răspuns cu ajutorul Bibliei, iar fetele au acceptat cu bucurie tractul Ştiri ale Regatului, spunându-i lui Richel: „Dumnezeu te-a trimis la noi“. Remarcând setea lor după lucruri spirituale, Richel le-a propus fetelor un studiu biblic, iar ele au acceptat fără nicio ezitare. În prezent, aceste tinere studiază în mod sârguincios şi pun multe întrebări. Richel trebuie să facă multe cercetări, dar gustă din plin satisfacţia de a le preda adevărul celor flămânzi din punct de vedere spiritual.
Armenia
O pionieră regulară pe nume Eliza a primit un telefon de la Lilit, o doamnă cu care studiase Biblia mai demult. Aceasta i-a spus: „Anulează tot ce ţi-ai programat pentru mâine şi vino la mine să reluăm studiul“. Ce se întâmplase? Când Lilit a început prima dată să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova, soţul ei i-a spus: „Alege între mine şi Iehova“. Astfel, Lilit a întrerupt studiul. După doi ani, ea a primit tractul Ştiri ale Regatului, nr. 37, în timp ce se plimba cu copiii prin parc. Tractul i-a stârnit din nou interesul, astfel că i-a spus plină de curaj soţului: „Poate că tu te mulţumeşti să ai o sănătate bună şi să trăieşti vreo 50 de ani şi apoi să mori, eu însă nu vreau doar atât de la viaţă!“. Apoi i-a spus soţului ei că, dacă va studia Biblia, va putea învinge unele trăsături negative ale personalităţii ei. Astfel, soţul nu s-a mai împotrivit. În prezent, Lilit studiază Biblia cu aprobarea soţului ei, iar el are grijă de copii în timpul studiului.
Cambodgia
Cu ocazia campaniei speciale, un misionar pe nume Hugues i-a predicat unui musulman. După ce a citit tractul Ştiri ale Regatului, bărbatul a fost de acord că religiile nu ar trebui să se implice în războaie. El era foarte dezamăgit de propria religie, care, după cum spunea el, nu avea un nume bun din cauza extremiştilor. Hugues i-a citit Psalmul 46:9, unde se vorbeşte despre promisiunea lui Dumnezeu de a instaura o lume fără războaie. Săptămâna următoare, Hugues i-a arătat cartea Ce învaţă Biblia. În prezent, bărbatul apreciază profund Biblia şi o studiază cu regularitate.
Rusia
„Ştiu că deţineţi adevărul“, a spus un preot ortodox care a primit tractul Ştiri ale Regatului de la două surori, „şi că Dumnezeul vostru, Iehova, va distruge toate religiile false, cu excepţia celei pe care o aveţi voi“. Preotul le-a spus apoi tot ce ştia despre speranţa cerească şi despre un paradis pe pământ. Surorile l-au întrebat de ce prefera să rămână în religia lui, de vreme ce ştia că va fi distrusă. „Păi, asta este meseria mea“, a spus el. „Am trei apartamente şi patru maşini. Nu pot renunţa la toate aceste lucruri.“
CAMPANIE SPECIALĂ CU OCAZIA COMEMORĂRII
Luni, 2 aprilie 2007, Martorii lui Iehova de pe tot pământul au celebrat Cina Domnului, preamărind bunătatea nemeritată şi iubirea lui Dumnezeu. Pentru pregătirea acestui eveniment important, în perioada 17 martie – 2 aprilie a fost distribuită o invitaţie specială la nivel mondial. Mulţi oameni care studiază Biblia, adulţi sau copii, au profitat de această perioadă de activitate sporită pentru a deveni vestitori nebotezaţi ai veştii bune.
Statele Unite
În seara Comemorării, un frate care era de serviciu la sediul mondial al Martorilor lui Iehova din Brooklyn, New York, a răspuns timp de aproximativ două ore la nenumărate telefoane din partea unor persoane care voiau să ştie unde puteau asista la Comemorare. Multe dintre acestea primiseră o invitaţie la Comemorare. O doamnă a spus: „Tocmai am sosit acasă şi am găsit o invitaţie la evenimentul care se va ţine în seara aceasta. Aş vrea să merg şi eu, dar nu ştiu la ce oră“.
Jacquelin, în vârstă de şaisprezece ani, i-a dat unei profesoare o invitaţie la Comemorare şi i-a explicat importanţa acestui eveniment. Spre surprinderea ei, profesoara a răspuns invitaţiei. Întrucât Comemorarea se ţinea la o sală de congrese a Martorilor lui Iehova, după program Jacquelin a făcut împreună cu profesoara un tur al complexului. Profesoara a fost impresionată de curăţenie şi de modul în care era organizat totul. Dar cel mai mult a impresionat-o felul în care a fost construită clădirea şi faptul că era întreţinută de voluntari. După ce şi-a exprimat aprecierea pentru cuvântare, profesoara a întrebat: „Cum pot beneficia şi eu de acel studiu biblic amintit de vorbitor?“. Jacquelin i-a răspuns plină de entuziasm: „Vă pot ajuta chiar eu!“. Jacquelin conduce un studiu biblic cu profesoara ei în fiecare luni, după orele de curs.
Africa de Sud
Membrii unei congregaţii izolate, formate din nouă vestitori, s-au întrebat de ce primiseră de la filială numai o invitaţie la Comemorare în loc de 500, aşa cum comandaseră. Ulterior au aflat că poşta locală nu a putut stabili cine era destinatarul coletului trimis de filială, pentru că eticheta cu numele destinatarului se dezlipise. Atunci, personalul de la poştă a deschis pachetul pentru a-şi da seama cine ar fi putut fi destinatarul sau expeditorul. Când au văzut invitaţiile la Comemorare, s-au gândit că acestea trebuiau distribuite, aşa că poştaşii au pus câte o invitaţie în fiecare căsuţă poştală, împărţind astfel toate invitaţiile. Fraţii s-au îngrijorat când au primit în căsuţa poştală a congregaţiei o singură invitaţie şi nu tot pachetul. Cât de încântaţi au fost însă cei nouă vestitori, când la Comemorare au venit 42 de persoane, dintre care multe au adus propria invitaţie pe care o primiseră în căsuţa poştală!
Italia
Patrizia i-a dat Gabriellei, cu care studia Biblia, o invitaţie la Comemorare şi i-a explicat importanţa faptului de a fi prezentă. Fiul de cinci ani al Gabriellei, Mattia, care a ascultat cu atenţie conversaţia, a întrebat dacă putea primi şi el o invitaţie ca să i-o ofere învăţătoarei. A doua zi, Mattia i-a dat învăţătoarei invitaţia, i-a explicat cât de important era acest eveniment şi i-a spus că o va aştepta. După câteva zile, învăţătoarea i-a spus Gabriellei la o şedinţă cu părinţii că a fost atât de impresionată de convingerea cu care i-a vorbit Mattia, încât a decis să asiste la Comemorare. Învăţătoarea i-a însoţit pe Mattia şi pe Gabriella la Comemorare. Ea a ascultat cu atenţie cuvântarea şi a fost uimită de buna purtare a tuturor copiilor. La sfârşit a spus că abia acum înţelegea de ce era importantă Comemorarea, aşa cum îi explicase Mattia. Apoi, Mattia i-a dat învăţătoarei Cartea mea cu relatări biblice pentru fiul ei, iar Gabriella şi Patrizia au aranjat să poarte şi alte discuţii cu învăţătoarea.
Mexic
Un bătrân de congregaţie i-a predicat unui preot prezbiterian şi l-a invitat la Comemorare. Bărbatul a acceptat cu plăcere invitaţia şi, spre surprinderea fratelui, a întrebat dacă putea primi câteva invitaţii pentru a le da enoriaşilor săi. În seara Comemorării, fraţii au fost încântaţi să-l vadă pe preot însoţit de 40 de membri ai bisericii sale, fiecare cu invitaţia lui, pe care a prezentat-o la uşă. Preotul a spus că ar fi venit mult mai multe persoane, dar că n-au avut invitaţie şi s-au gândit că nu vor putea intra. Cei 11 vestitori din această congregaţie s-au bucurat că la Comemorare au fost prezente 191 de persoane!
Australia
Un tânăr care studia Biblia cu Martorii le-a povestit despre studiul său biblic şi altor persoane pe care le întâlnea la sala de sport, unde lucra. Una dintre ele, o doamnă, a acceptat invitaţia de a asista la Comemorare. În adolescenţă, ea auzise cum se cânta la o Sală a Regatului din apropiere şi i-a rugat pe părinţi să o lase să meargă acolo. Părinţii însă i-au interzis să aibă de-a face cu Martorii lui Iehova. Cu toate acestea, ea a asistat la câteva întruniri, dar a pierdut legătura cu Martorii când familia ei s-a mutat din oraş. La Comemorare, doamna i-a fost prezentată unei surori, care a început un studiu biblic cu ea. În prezent, ea asistă la întrunirile congregaţiei, iar soţul ei a început să manifeste şi el interes faţă de adevăr. Între timp, tânărul care lucrează la sala de sport s-a calificat pentru a devenit vestitor nebotezat şi progresează spre botez.
Kazahstan
O doamnă interesată de adevăr a spus că nu poate veni la Comemorare pentru că are copii mici. Totuşi, în ziua Comemorării, fiica ei în vârstă de cinci ani s-a îmbrăcat şi s-a dus singură la Sala Regatului. Când şi-a dat seama că fiica ei nu era acasă, doamna a plecat repede să o caute, gândindu-se că, probabil, s-a dus la Comemorare. Şi aşa a fost, doamna şi-a găsit fiica la Sala Regatului. Şi, pentru că tot era la sală, ea a decis să rămână la Comemorare alături de fiica ei şi să asculte cu atenţie programul.
STABILIREA LEGALĂ A VEŞTII BUNE
Franţa
Din 1996, unii oficiali din Franţa susţin că Filiala din Louviers trebuie să plătească impozite pe subsidiile acordate membrilor familiei Betel. Totuşi, în 28 martie 2007, Curtea Administrativă din Paris a decis că nu trebuie să se plătească niciun fel de impozit, întrucât membrii familiei Betel nu sunt salariaţi. Curtea a afirmat că „membrii permanenţi ai Betelului din Louviers lucrează în acel loc în principal datorită adeziunii lor spirituale la comunitatea din care fac parte“. Această hotărâre confirmă că membrii familiei Betel desfăşoară activităţi religioase şi, totodată, este în armonie cu o decizie similară luată de o înaltă curte administrativă din Brazilia.
Într-un alt caz, Primăria oraşului Lyon a refuzat să le închirieze Martorilor lui Iehova pentru Comemorare sala de festivităţi a Primăriei. Totuşi, în 15 martie 2007, un judecător de la Curtea Administrativă a dispus ca Primăria să le închirieze Martorilor lui Iehova sala respectivă. Primăria a făcut apel la Consiliul de Stat. Acesta a susţinut decizia Curţii Administrative, afirmând că acţiunea Primăriei a fost „o gravă şi o clară încălcare a libertăţii de întrunire, ce constituie o libertate fundamentală“. Consiliul de Stat a ordonat, de asemenea, Primăriei să plătească cheltuielile de judecată ale asociaţiei locale a Martorilor lui Iehova.
În pofida acestei decizii favorabile date în Lyon, Martorii lui Iehova din Franţa continuă să fie ţinta împotrivitorilor, a mass-mediei şi chiar a oficialilor guvernamentali. De exemplu, în 2005, într-un interviu dat publicităţii, un fost reprezentant al Adunării Naţionale a Franţei i-a acuzat pe Martorii lui Iehova că „sunt o organizaţie de tip piramidal, la fel ca toate mişcările mafiote“. Martorii lui Iehova au contestat în instanţă această afirmaţie calomnioasă, iar în iulie 2007, Curtea de Apel din Rouen a decis în favoarea Martorilor, spunând că „afirmaţiile exagerate [ale acuzatorului] au fost complet lipsite de bună credinţă [şi] au depăşit limitele acceptate ale libertăţii de exprimare“. Guvernul francez continuă să impună Asociaţiei Martorilor lui Iehova plata unui impozit, ceea ce este atât incorect, cât şi ilegal. Această chestiune este analizată în prezent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar fraţii sunt convinşi că Iehova îi va sprijini.
Uzbekistan
În această ţară s-au înregistrat peste o mie de arestări, detenţii sau atacuri împotriva fraţilor şi a surorilor. Cele mai multe arestări au avut loc cu ocazia Comemorării din 2005 şi 2006. Totuşi, ne face plăcere să vă informăm că în 2007 n-au mai avut loc astfel de incidente cu ocazia Comemorării. Dar această perioadă de linişte a fost de scurtă durată. La puţin timp după aceea, un frate şi o soră au fost arestaţi şi condamnaţi pentru „crima“ de a fi predat învăţături religioase. Fratele, care este căsătorit şi are doi copii, a primit o condamnare de doi ani şi a fost închis imediat. Sora a fost condamnată doi ani la locul de muncă, reţinându-i-se 20% din salariu.
Georgia
În 3 mai 2007, CEDO a pronunţat o hotărâre unanimă împotriva guvernului Georgiei pentru că a tolerat violenţa religioasă împotriva Martorilor lui Iehova. CEDO a dispus ca victimele să fie despăgubite. Din octombrie 1999 până în noiembrie 2002 au avut loc 138 de atacuri violente împotriva Martorilor lui Iehova. Deşi în unele situaţii poliţia a fost prezentă, aceasta a refuzat să apere victimele. Curtea a considerat că, prin refuzul de a-i apăra pe fraţii noştri de extremiştii religioşi, fostul guvern al Georgiei nu numai că şi-a încălcat obligaţiile stabilite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar a şi încălcat libertatea religioasă a fraţilor noştri. Această decizie clară constituie o dovadă în plus că libertatea religioasă nu poate fi ignorată şi că Martorii lui Iehova trebuie să fie apăraţi chiar şi când se confruntă cu opoziţie din partea majorităţii.
Eritrea
La cinci ani după ce guvernul a luat o poziţie fermă împotriva tuturor grupărilor religioase independente care nu se numără printre cele patru religii recunoscute, Martorii lui Iehova se confruntă în continuare cu o aprigă împotrivire. Chiar şi când ţin întruniri religioase în case particulare, fraţii noştri sunt arestaţi, torturaţi şi supuşi la presiuni mari pentru a-şi renega credinţa. În aprilie 2007, 24 de Martori ai lui Iehova se aflau încă în închisoare pentru că participaseră la întruniri, predicaseră sau refuzaseră din motive de conştiinţă serviciul militar. Trei dintre Martorii închişi sunt în vârstă de 60 de ani sau mai mult, zece sunt ţinuţi în condiţii mizere, iar trei sunt închişi din 1994. Deşi eforturile noastre de a-i ajuta pe fraţi n-au dat încă rezultate, sperăm în continuare că în curând vor fi eliberaţi. Privim neîncetat spre Iehova, care îşi eliberează slujitorii „de asuprire şi de violenţă“ (Ps. 72:14).
Andorra
În 14 decembrie 2006, fraţii noştri au fost recunoscuţi legal. Ei au aşteptat acest eveniment din 1973. În Andorra sunt peste 150 de vestitori ai Regatului.
Coreea
De peste 50 de ani, fraţii din Coreea de Sud sunt aruncaţi în închisori pentru că refuză serviciul militar. Cinci dintre ei au murit. După ce au apelat la toate instanţele din Coreea de Sud, fraţii Yoon şi Choi au făcut recurs la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului. În 3 noiembrie 2006, Comitetul a decis că, în cazul lor, Coreea de Sud s-a făcut vinovată de încălcarea drepturilor omului şi a dispus ca fraţii să fie despăgubiţi. Comitetul a cerut Coreei de Sud să stabilească anumite măsuri prin care să se asigure că alţi obiectori de conştiinţă nu vor fi obligaţi să aleagă între încălcarea propriilor principii şi executarea unei pedepse cu închisoarea. În medie, 70 de fraţi sunt trimişi în fiecare lună la închisoare.
În trecut, mulţi fraţi care s-au confruntat cu această situaţie au preferat să respecte deciziile judecătoreşti, prin care erau condamnaţi la un an şi jumătate de închisoare. Însă, în ultima perioadă, majoritatea fraţilor noştri au decis să facă recurs, astfel că, în prezent, sunt pe rol sute de procese de acest fel. Guvernul coreean şi-a anunţat, aşadar, intenţia de a introduce anumite forme de serviciu civil alternativ. Timpul va arăta dacă această intenţie se va materializa şi, în cazul în care va fi aşa, dacă măsurile luate vor putea fi acceptate de cei a căror conştiinţă le permite să efectueze un serviciu alternativ.
Argentina
În iulie 2007, ministrul justiţiei şi al drepturilor omului a semnat o rezoluţie ministerială, prin care se recunoaşte că Daniel Victor Guagliardo a fost închis pe nedrept pentru că a refuzat serviciul militar, pe baza conştiinţei lui instruite biblic. Această hotărâre le poate fi de folos şi altor obiectori de conştiinţă care au fost închişi pe nedrept pentru că au refuzat serviciul militar.
Armenia
Nouăsprezece fraţi au fost chemaţi în instanţă deoarece au refuzat serviciul alternativ prin care, în realitate, şi-ar fi încălcat neutralitatea creştină. Apoi, în septembrie 2006, fraţii au fost informaţi printr-o scrisoare de Procuratura Generală că procedurile penale au fost suspendate. Totuşi, guvernul trebuie să introducă un serviciu alternativ care să poată fi acceptat de un creştin. Astfel, pe la mijlocul anului 2007, 71 de fraţi tineri se aflau în închisori cu pedepse de până la trei ani.
Vahan Bayatyan este unul dintre numeroşii tineri Martori din Armenia care au fost judecaţi şi închişi. După ce Vahan a primit o condamnare de un an şi jumătate, procurorul a cerut o sentinţă mai grea, susţinând că obiecţia bazată pe conştiinţă a fratelui Bayatyan este „nefondată şi periculoasă“. Curtea de Apel a fost de acord şi a mărit pedeapsa cu un an. Hotărârea a fost confirmată şi de Curtea Supremă. Fratele Bayatyan a înaintat apoi o cerere la Curtea Europeană, care a admis-o, indicând prin aceasta că accepta să analizeze în detaliu chestiunea. Sperăm că vom obţine o decizie favorabilă în acest caz, care îi va ajuta pe fratele Bayatyan şi pe alţi fraţi aflaţi în aceeaşi situaţie.
Azerbaidjan
Deşi Martorii lui Iehova din Azerbaidjan sunt înregistraţi legal, surorile şi fraţii noştri de aici se confruntă cu multe probleme. De exemplu, în 24 decembrie 2006, peste 200 de fraţi, surori şi persoane interesate s-au adunat în Baku pentru a purta o discuţie paşnică pe teme biblice. Nişte poliţişti înarmaţi au sosit împreună cu câţiva reporteri de televiziune şi oficiali locali pentru a întrerupe întrunirea. Deşi nu aveau mandat de percheziţie, poliţiştii au spart uşa clădirii închiriate şi i-au arestat pe cei prezenţi. Cel puţin doi dintre aceştia au fost bătuţi. Poliţia a confiscat o mare cantitate de literatură biblică, cutia de donaţii cu tot ce era în ea, acte şi câteva calculatoare folosite la traducerea Bibliei şi a literaturii biblice. Aproape toţi cei arestaţi au fost eliberaţi la sfârşitul zilei. Totuşi, cei şase voluntari străini care fuseseră şi ei prezenţi au fost expulzaţi din ţară pe motiv că „ar fi luat parte la propagandă religioasă“. Fraţii noştri din această ţară sunt condamnaţi la închisoare pentru că refuză serviciul militar. De asemenea, ei întâmpină dificultăţi în ce priveşte aducerea literaturii în ţară.
Israel
În 5 februarie 2007, Tribunalul Districtual din Haifa a decis că Palatul Congreselor din Haifa (ICC) i-a discriminat pe Martorii lui Iehova deoarece nu le-a permis să folosească sala pentru a ţine un congres. Tribunalul a dispus ca ICC să plătească o parte din cheltuielile de judecată ca despăgubire. Procurorul general a afirmat că ICC are, „din punct de vedere managerial, principala obligaţie . . . de a-şi trata în mod egal clienţii, obligaţie care a fost încălcată în acele împrejurări“. Această decizie favorabilă le va permite fraţilor din Israel să se întrunească mai uşor în grupuri mari în vederea închinării.
Tadjikistan
Funcţionarii vamali au confiscat două transporturi de literatură, iar Ministerului Culturii i s-a cerut să interzică literatura şi organizaţia noastră. În acest climat de animozitate, doi misionari, absolvenţi ai Şcolii Galaad au fost obligaţi să părăsească ţara. Apoi, în 11 octombrie 2007, autorităţile au interzis activitatea Martorilor lui Iehova. Pentru toate aceste nedreptăţi au fost intentate procese. Ne rugăm lui Iehova să permită ca lucrarea de predicare să continue în acest teritoriu productiv, unde în anul de serviciu 2007 s-a înregistrat o creştere de 14%.
Ucraina
În ziua dinaintea unei cuvântări speciale ce urma să se ţină în 12 mai 2007 pe stadionul din Lvov, administraţia stadionului a cedat presiunilor din partea împotrivitorilor şi nu le-a mai permis Martorilor să folosească stadionul. Imediat au fost contactaţi oficiali guvernamentali din Ucraina şi din Statele Unite pentru a convinge administraţia stadionului că Martorii lui Iehova nu constituiau o ameninţare pentru liniştea oraşului. În ziua cuvântării se duceau încă tratative. În acest timp, mii de Martori ai lui Iehova din diverse părţi ale Ucrainei au început să se reverse spre Lvov, cu maşini, cu autocare sau cu trenul. Fraţii noştri s-au strâns în linişte în faţa porţilor încuiate ale stadionului. În timp ce aşteptau, ei s-au bucurat de compania frăţească şi chiar au cântat cântări ale Regatului. Cu doar 20 de minute înainte de începerea programului, personalul stadionului a fost convins să deschidă porţile. Peste 27 000 de fraţi şi de surori au intrat pe stadion pentru a asculta o cuvântare încurajatoare, ţinută de supraveghetorul de zonă.
Turkmenistan
Martorii lui Iehova nu sunt recunoscuţi legal în această ţară. După o perioadă de pace relativă, autorităţile de aici au început din nou să-i persecute pe fraţi. Totuşi, surorile şi fraţii continuă în mod curajos să se întrunească şi să le împărtăşească vestea bună semenilor, fără să atragă atenţia (Mat. 10:16). Trei fraţi tineri au fost arestaţi pentru că au refuzat, din motive de conştiinţă, serviciul militar. Toţi au fost condamnaţi. Doi dintre ei au fost condamnaţi cu suspendare, iar al treilea a primit o condamnare de un an şi jumătate. Întrucât condiţiile din închisoare sunt mizere, situaţia grea în care se află acest frate a ajuns în atenţia comunităţii internaţionale. Fraţii avocaţi din străinătate n-au primit viză de intrare în ţară pentru a-i reprezenta în instanţă pe colaboratorii noştri. Totuşi, nicio autoritate omenească nu poate împiedica rugăciunile noastre să ajungă la Cel Preaînalt (1 Tim. 2:1, 2).
Kazahstan
Şase oficiali de la Procuratură au întrerupt o întrunire religioasă ce se ţinea în locuinţa unei surori dintr-o regiune în care Martorii lui Iehova nu sunt încă recunoscuţi legal. Un frate, care nici măcar n-a fost prezent la întrunire, şi cinci surori au primit amenzi foarte mari. Tuturor li s-a intentat proces.
Turcia
În 31 iulie 2007, Filiala din Turcia a avut bucuria de a primi confirmarea că Asociaţia pentru Sprijinirea Martorilor lui Iehova a fost înregistrată oficial. Acest lucru a avut loc după un proces ce a durat peste doi ani, în care guvernul a ridicat problema constituţionalităţii statutului filialei. După ce o instanţă inferioară din Istanbul a confirmat legalitatea statutului, guvernul a apelat la Curtea Supremă. Aceasta a susţinut decizia instanţei inferioare, făcând posibilă înregistrarea noastră. Prin recunoaşterea Asociaţiei, filiala a devenit o entitate religioasă legală. Acest lucru îi permite să achiziţioneze şi să deţină proprietăţi, să închirieze locuri pentru congrese, să accepte donaţii şi să apere în instanţă interesele legale ale Martorilor lui Iehova.
Doi Martori ai lui Iehova au fost acuzaţi că „i-au deranjat pe oameni“ în timp ce distribuiau tractul Ştiri ale Regatului, nr. 37, şi au fost amendaţi. Totuşi, Tribunalul de Pace din Sisli, Istanbul, a anulat amenda, afirmând că „oferirea publicaţiilor Martorilor lui Iehova . . . nu contravine libertăţii de gândire şi de credinţă“ şi că cetăţenii Turciei „au libertatea de a-şi face cunoscute convingerile“. Însă fraţii noştri din Turcia se confruntă şi cu alte probleme, cum ar fi cea a neutralităţii. În acest sens, fraţii care au vârsta la care pot fi recrutaţi riscă să fie închişi sau amendaţi pentru că refuză serviciul militar.
După cum se poate vedea din unele rapoarte anterioare, Martorii lui Iehova apelează deseori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului când ţările europene le îngrădesc dreptul de a i se închina Dumnezeului lor. Pe la mijlocul anului 2007, douăzeci şi două de cereri aşteptau să fie analizate de această Curte. Problemele vizate sunt neutralitatea, înregistrarea legală şi persecuţia. Bineînţeles, surorile şi fraţii noştri din Europa sau din alte părţi ale lumii, care se confruntă cu aceste probleme, au nevoie de ajutorul nostru, iar noi li-l putem oferi rugându-ne pentru ei (2 Cor. 1:10, 11).
FIDELITATE ŞI INTEGRITATE
În secţiunea istorică a acestui Anuar veţi citi despre modul în care fraţii noştri din Rusia şi-au păstrat integritatea în timpul regimului sovietic, când Martorii lui Iehova erau interzişi. Persecuţia a fost aprigă. Cu toate acestea, chiar şi în ţările unde ne desfăşurăm lucrarea în libertate, Satan şi sămânţa lui încearcă neîncetat să ne ştirbească integritatea folosindu-se de metode mai subtile. Cât de mult se bucură Iehova când slujitorii săi îşi păstrează integritatea! (Prov. 27:11) În continuare vom prezenta câteva experienţe care arată cum îşi păstrează fidelitatea şi loialitatea în viaţa de zi cu zi membrii poporului lui Dumnezeu de pe tot pământul.
Suedia
Pentru o soră pionieră care lucrează într-un spital particular, faptul de a înfrunta avansurile sexuale din partea personalului medical reprezintă o continuă provocare. Totuşi, ca să prevină aceste situaţii, ea a adoptat o strategie eficientă. Mai întâi le spune chiar de la început noilor angajaţi că este Martoră a lui Iehova şi menţionează deseori că este căsătorită. Se foloseşte de orice ocazie pentru a le vorbi colegilor de muncă despre lucrurile pe care ea şi soţul ei le au în comun, scoţând în evidenţă cât de puternică este legătura lor conjugală. Când trebuie să discute cu un pacient, ea face în aşa fel încât să stea de vorbă cu el în sala de mese, unde sunt şi alte persoane. În situaţiile neprevăzute, când o persoană intră în cabinetul ei şi închide uşa, ea se roagă imediat lui Iehova şi are o atitudine prietenoasă, dar păstrează relaţii strict profesionale.
Germania
Marian lucrează de 13 ani la o companie din nordul Germaniei. Întrucât lucrează în schimburi, participarea la întrunirile din cursul săptămânii era adesea o problemă. „Acest lucru mă făcea nefericit, pentru că preţuiesc cu adevărat întrunirile noastre“, explică el. „De multe ori îl rugam pe Iehova să mă ajute să găsesc o modalitate de a participa la toate întrunirile.“ El i-a cerut lui Iehova să-i dea curaj ca să-şi abordeze şeful. Acesta a fost de acord să-l lase pe Marian să plece mai devreme de la serviciu în serile în care avea întruniri, cu condiţia să-şi termine munca. Înţelegerea a fost valabilă până i s-a schimbat şeful, care nu i-a dat voie lui Marian să plece mai devreme. Ce putea să facă Marian în această situaţie? „I-am spus plin de respect noului şef“, povesteşte el „că aş vrea să vorbesc cu directorul companiei“. În timpul discuţiei cu directorul, Marian i-a depus o frumoasă mărturie şi i-a explicat motivele pentru care voia să participe la întruniri. Directorul a fost de acord să-l lase pe Marian să plece mai devreme în serile când avea întruniri, cu condiţia ca toţi ceilalţi colegi din schimbul său să fie de acord. Aşadar, Marian şi-a adunat colegii pentru a le explica situaţia şi le-a depus o frumoasă mărturie. El poate acum să participe la toate întrunirile din cursul săptămânii. „Am dus o luptă grea ca să pot participa la întruniri“, a spus Marian, „dar rugăciunile fierbinţi adresate lui Iehova mi-au dat puterea care depăşeşte normalul“.
Marea Britanie
Pentru Sophie, o tânără de 16 ani, faptul de a fi mereu invitată la reuniuni şcolare constituie un test al credinţei. „Deşi unele reuniuni par atrăgătoare“, spune ea, „ştiu că voi regreta dacă voi merge, pentru că voi fi pusă în faţa unor situaţii care, în cele din urmă, ar putea deveni periculoase. Recent, o fată m-a invitat la o petrecere, spunându-mi că este doar o «reuniune». Mai târziu am aflat că aceasta coincidea cu ziua ei de naştere, care era în acelaşi weekend. M-am bucurat că nu m-am dus, pentru că ulterior am auzit că, în seara respectivă, părinţii fetei n-au fost acasă, iar mulţi dintre prietenii ei de la şcoală s-au îmbătat. De aceea, când mă destind, prefer să mă asociez cu fraţi şi surori de diferite vârste, care m-ar putea ajuta pe plan spiritual. Eu şi fratele meu invităm atât tineri, cât şi vârstnici la un grătar sau în excursii, iar în unele seri ne întâlnim ca să cântăm. Acum, de fiecare dată când sunt invitată la reuniuni, mă întreb cum îmi vor afecta acestea relaţiile cu Iehova. Am ajuns la concluzia că niciodată nu greşeşti dacă faci ceea ce este corect“.
Italia
Giovanni, în vârstă de 17 ani, era deseori asaltat de fetele de la şcoală, dar una dintre ele a fost mai insistentă. Când a văzut că Giovanni nu îi dădea nicio atenţie, i-a scris o scrisoare, în care îi spunea: „Cred că ne potrivim. Mă simt atrasă de tine. Îmi place personalitatea ta şi nu numai. Sper că vei lua decizia corectă. Cu dragoste, a ta. . .“. Scrisoarea se încheia cu numele fetei şi era pecetluită cu un sărut. „Trebuie să recunosc că următoarele câteva zile au fost foarte grele pentru mine“, a spus Giovanni. „M-am întrebat dacă voi mai întâlni vreodată o fată la fel de frumoasă ca ea. Când au aflat colegii mei, m-au îndemnat să-i accept propunerea, spunându-mi: «Nu rata ocazia. Eşti un prost dac-o refuzi». Totuşi, simţeam că îmi pierdeam identitatea creştină. M-am rugat lui Iehova şi am vorbit cu părinţii mei, care, la început, au fost foarte surprinşi, pentru că nu-şi dădeau seama că mă confruntam cu astfel de situaţii. Am studiat împreună Biblia mai mult ca de obicei, folosind îndeosebi cartea Tinerii se întreabă — Răspunsuri practice. De asemenea, am vorbit cu fraţi maturi din congregaţie. La urmă am luat decizia corectă şi am respins propunerea fetei. Datorită fermităţii mele, colegii de clasă mă tratează acum cu mai mult respect.“
Mexic
„Când aveam doar 19 ani“, povesteşte Antonio, care are acum 59 de ani şi este botezat de 37 de ani, „am fost diagnosticat cu artrită reumatoidă juvenilă. Este foarte frustrant să ai o boală din cauza căreia să fii complet infirm, ţintuit într-un scaun cu rotile de 35 de ani. Uneori mă simt descurajat. Dar faptul de a-mi ocupa timpul cu activităţi creştine atât cât îmi permite sănătatea mă întăreşte“. Acum şapte ani, situaţia lui Antonio s-a înrăutăţit, deoarece mama sa, care avea grijă de el, a murit. Cum avea să se descurce Antonio? „De atunci“, povesteşte el, „văd că Iehova nu îşi abandonează slujitorii, ci le oferă ajutorul necesar. Congregaţia a aranjat ca un frate să aibă grijă de mine, iar unii fraţi îmi asigură strictul necesar“. Antonio aşteaptă cu nerăbdare timpul când toate promisiunile Regatului se vor împlini.
„LĂRGEŞTE LOCUL CORTULUI TĂU!“
„Lărgeşte locul cortului tău! Să fie întinse pânzele tabernacolului tău grandios!“ (Is. 54:2) Nevoia tot mai mare de locuri de închinare şi de complexe de filiale mai încăpătoare constituie o impresionantă împlinire a acestor cuvinte profetice. Rezultatele obţinute anul trecut la nivel mondial de Martorii lui Iehova în domeniul construcţiilor le-au adus multă bucurie. Dar ei s-au bucurat şi mai mult când au fost dedicate şase filiale. În continuare vom vorbi despre acestea.
Puerto Rico
La numai 13 ani de la terminarea ultimei clădiri a filialei a fost necesară o nouă extindere, deoarece numărul departamentelor a crescut. Cuvântarea de dedicare a fost ţinută sâmbătă, 16 septembrie 2006, de David Splane, membru al Corpului de Guvernare.
Columbia
În 11 noiembrie 2006, la Filiala din Columbia s-au strâns fraţi şi surori din 30 de ţări pentru a asista la dedicarea noilor clădiri de filială din Facatativá, care se află la 42 de kilometri de Bogotá. Au asistat 3 605 persoane. Mulţi fraţi care nu se mai văzuseră de 30 sau 40 de ani s-au îmbrăţişat cu afecţiune şi au ascultat cu plăcere cuvântarea de dedicare ţinută de Gerrit Lösch, membru al Corpului de Guvernare.
Fiji
La numai cinci minute de mers pe jos de centrul capitalei, Suva, se află o frumoasă filială, cu o încântătoare vedere la port. Sâmbătă, 11 noiembrie 2006, Geoffrey Jackson, membru al Corpului de Guvernare, a ţinut cuvântarea de dedicare în faţa unui auditoriu alcătuit din 410 persoane.
Burundi
Ziua de 25 noiembrie 2006 a fost o zi de neuitat pentru Martorii lui Iehova din această frumoasă ţară din centrul Africii. Cele 1 141 de persoane din auditoriu, provenind din 11 ţări, au participat alături de Guy Pierce, membru al Corpului de Guvernare, la dedicarea frumoaselor clădiri de filială nou-construite. Binecuvântarea lui Iehova este evidentă şi există posibilitatea ca tot mai multe persoane să ni se alăture în închinarea adusă lui Iehova.
Rwanda
După 30 de ani de istorie agitată, marcată de interdicţii şi sfâşiată de un război civil, surorile şi fraţii noştri din Rwanda au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe Guy Pierce, cu ocazia dedicării frumoasei lor filiale, aflată într-o zonă cu grădini superbe, unde se încadrează perfect în peisaj.
În pofida tragicului genocid, în care câţiva fraţi au fost ucişi, lucrarea lui Iehova continuă să înflorească în această ţară, cunoscută sub numele de Ţara celor O Mie de Dealuri. La programul dedicării, ţinut sâmbătă, 2 decembrie 2006, au asistat 553 de persoane, dintre care 112 au fost delegaţi din 15 ţări.
Uganda
Noua filială situată la periferia capitalei, Kampala, a fost dedicată sâmbătă, 20 ianuarie 2007. Dintre cele 665 de persoane prezente, 170 au fost delegaţi de la aproximativ 20 de filiale. Cuvântarea de dedicare a fost ţinută de Anthony Morris, membru al Corpului de Guvernare.
„IEHOVA A FĂCUT LUCRURI MARI“
Când analizăm minunatele fapte ale lui Iehova din ultimul an, avem, fără îndoială, motive să ne bucurăm. Unindu-ne glasurile, putem spune plini de recunoştinţă, la fel ca psalmistul: „Iehova a făcut lucruri mari pentru noi. Ne-am umplut de bucurie“ (Ps. 126:3).
[Chenarul/Fotografia de la pagina 9]
O adevărată campanie mondială
Unele persoane din diverse regiuni ale globului s-au întrebat dacă tractul Ştiri ale Regatului a fost într-adevăr distribuit la nivel mondial. De exemplu, un locatar mai sceptic din Brazilia i-a spus vestitorului să aştepte să-şi sune un prieten din Statele Unite, ca să vadă dacă l-a primit şi el. „Da“, i-a răspuns prietenul, „acum zece minute am primit un exemplar“. Impresionat, locatarul a acceptat tractul şi a promis că-l va citi cu atenţie.
[Legenda fotografiei de la pagina 12]
În căsuţa poştală a congregaţiei era o singură invitaţie
[Legenda fotografiei de la pagina 25]
Antonio, pregătit să iasă în lucrare
[Legenda fotografiilor de la paginile 28, 29]
Dedicări de filiale
Puerto Rico
Rwanda
Columbia
Burundi
Fiji
Uganda