Mexicul îşi schimbă legea cultelor
LA 16 IULIE 1992 ÎN MEXIC A INTRAT ÎN VIGOARE NOUA LEGE A CULTELOR ŞI A ASOCIAŢIILOR RELIGIOASE. DE CE ERA NECESARĂ ŞI CE CONŢINE ACEASTĂ NOUĂ LEGE? SĂ PRIVIM MAI ÎNDEAPROAPE ACEASTĂ CHESTIUNE CARE A STÂRNIT ATÂT DE MULT INTERES.
CÂND Spania a cucerit teritoriul pe care în prezent îl numim Mexic, poporului i s-a impus cu forţa religia catolică. Când a sosit timpul să se legifereze chestiuni de natură religioasă, a fost aplicată, într-o anumită măsură, o lege a Spaniei, şi anume Constitución de Cádiz (1812). În Articolul 12 al acesteia se afirma: „Religia naţiunii spaniole este şi va fi pentru totdeauna catolică, apostolică, romană — singura şi unica religie adevărată“. Mai târziu, în 1824, a fost elaborată o Constituţie a Mexicului, în care se specifica: „Religia naţiunii mexicane este şi va fi pentru totdeauna catolică, apostolică, romană. Naţiunea o ocroteşte prin legi înţelepte şi juste şi interzice practicarea oricărei alte religii“. Deşi legile ţării au fost revizuite de repetate ori, ideea de a-i acorda religiei catolice prioritate şi, de fapt, de a exclude orice altă religie, s-a păstrat până în 1843.
Benito Juárez, om de stat mexican, a iniţiat în 1857 o reformă a legilor ţării, introducând aşa-numitele Legi ale Reformei. Aceasta consta în „naţionalizarea proprietăţilor imobiliare ale bisericii“ şi „în sporirea puterii politice şi economice a statului şi diminuarea puterii Bisericii [Catolice]“ (Historia de México, volumul 10, pagina 2182). Din acest set de legi elaborate în 1859 făcea parte şi Legea naţionalizării bunurilor ecleziastice, precum şi o lege potrivit căreia era legală numai căsătoria oficiată de stat. În 1860 a fost promulgată Legea libertăţii cultelor.
Legile Reformei le garantau cetăţenilor o oarecare libertate religioasă, stipulând faptul că religia catolică nu mai era singura religie permisă în ţară. Însă această libertate nou dobândită era destul de restrânsă şi condiţionată. Legile din Mexic admiteau existenţa religiilor în ţară, însă nu le acordau acestora nici o recunoaştere legală a drepturilor. Legile Reformei au fost special concepute să îngrădească religia catolică şi, în acelaşi timp, să îngrădească şi celelalte religii din ţară. Cu toate acestea, spre deosebire de catolicism, celelalte religii puteau să se desfăşoare mult mai liber, iar religiile protestante din Statele Unite au început o campanie de evanghelizare în ţară.
Legile Reformei au fost înăsprite în 1917, în acelaşi spirit anticlerical, ceea ce a dus la persecutarea preoţilor şi a credincioşilor catolici. Aceasta a generat în 1926 războiul aşa-numiţilor Cristeros, un război dus de catolici împotriva guvernului, o încercare de a anula restrictiva lege a cultelor. Acest război s-a încheiat în 1929, când guvernul a consimţit să dea dovadă de o mai mare toleranţă, însă legile au rămas neschimbate.
Într-un comentariu referitor la aceste legi, cartea Una Ley Para la Libertad Religiosa (O lege în favoarea libertăţii religioase) menţionează: „Ne dăm seama că, iniţial, paragraful al doilea al Articolului 24 din Constituţie, precum şi celelalte articole revizuite, erau o încălcare evidentă a libertăţii religioase, de vreme ce restrângeau manifestarea publică a religiei fiecărui individ şi impuneau practicarea ei potrivit unui statut impus de autorităţi.
Mai mult, aceste dispoziţii constituţionale erau evident în contradicţie cu cele stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului elaborată de Naţiunile Unite (Articolul 19) şi de Convenţia Americană Privind Drepturile Omului (Articolul 12), instrumente internaţionale recunoscute de statul mexican“.
În 1988, când noul preşedinte al Mexicului îşi începea mandatul celor şase ani de guvernare, clerul catolic a fost invitat la inaugurare. În mesajul său, preşedintele Carlos Salinas de Gortari anunţa necesitatea punerii bazelor unor noi relaţii între Biserică şi stat. Această orientare nouă a dus la concluzia că era obligatorie o revizuire a legii cultelor. Pe lângă acest fapt, ţara tindea spre o societate mult mai democratică, fiind iniţiate unele negocieri în vederea unui schimb liber de mărfuri cu Statele Unite şi cu Canada. Aşadar, era esenţială o revizuire a legii, în care religia să dobândească o libertate mult mai mare.
Noua lege
Noua lege, aşa cum se menţionează în primul său articol, este „fondată pe principiul istoric al separării Bisericii de stat, precum şi pe libertatea convingerilor religioase . . .“ Articolul al doilea garantează libertatea individului de a „avea sau de a adopta convingerile religioase pe care le preferă şi de a practica, în grup sau în mod individual, forme de închinare sau rituri potrivit dorinţei lui . . ., de a nu practica credinţe religioase . . ., de a nu fi obiectul discriminării, constrângerii sau al ostilităţii din cauza convingerilor religioase ale unei persoane . . ., de a se asocia şi întruni în mod paşnic în scopuri religioase“. Prin această lege, „bisericile şi grupările religioase vor dobândi personalitate juridică de îndată ce vor obţine o înregistrare corespunzătoare de la Secretariatul de Stat“. De asemenea, „asociaţiile religioase constituite în conformitate cu prezenta lege pot avea propriul lor patrimoniu, care să le permită să-şi ducă la îndeplinire obiectivul propus“.
Martorii lui Iehova sunt înregistraţi în mod legal
În acord cu această nouă lege, la 13 aprilie 1993, Martorii lui Iehova din Mexic au depus la Direcţia Generală pentru Probleme Religioase o cerere, prin care solicitau ca religia lor să fie înregistrată. Înainte de acea dată, Martorii lui Iehova, asemenea oricărei alte religii din ţară, existau de facto, însă nu aveau personalitate juridică. În ţară existau Martori ai lui Iehova încă de la începutul secolului al XX-lea. Deşi nu erau recunoscuţi în mod oficial, la 2 iunie 1930 guvernul Mexicului a autorizat Asociaţia Internaţională a Studenţilor Bibliei. La 20 decembrie 1932, acest nume a fost schimbat în La Torre del Vigía (Turnul de veghere). În 1943 însă, din cauza unor legi care restrângeau activităţile religioase din ţară, au fost înregistraţi drept asociaţie civilă. Iehova a binecuvântat sub această formă lucrarea pe care au efectuat-o Martorii lui Iehova pe parcursul atâtor ani. În prezent, conform unui document datat 7 mai 1993, care le-a parvenit la 31 mai 1993, Martorii lui Iehova sunt înregistraţi sub denumirea de La Torre del Vigía, A. R. şi Los Testigos de Jehová en México, A.R., ambele fiind asociaţii religioase.
Graţie acestor noi măsuri, Martorii lui Iehova din Mexic, asemenea celor din alte 230 de ţări din lume, continuă să predice cu toată forţa Regatul lui Dumnezeu. În Mexic există un vast program de extindere, care include construirea de noi săli ale Regatului şi de noi săli de adunări. Cei peste 380 000 de vestitori şi cele circa 30 000 de persoane care se botează în fiecare an au de lucru din belşug, după cum indică cele 530 000 de studii biblice la domiciliu care se conduc în prezent.
Aceasta nu înseamnă că toate problemele Martorilor lui Iehova din Mexic au fost rezolvate. Copiii lor se mai confruntă la şcoală cu greutăţi din cauza poziţiei neutre pe care o adoptă. Autorităţile însă se străduiesc să aplice noua lege într-un mod echitabil faţă de diferitele religii existente în ţară. Mexicul a făcut, într-adevăr, un pas important în privinţa apărării drepturilor omului şi a garantării libertăţii religioase potrivit noii legi a cultelor.
[Legenda fotografiei de la pagina 13]
Documentele de înregistrare a Martorilor lui Iehova în Mexic
[Legenda fotografiei de la pagina 14]
Noul centru de instruire biblică construit de Martorii lui Iehova din Mexic