Misionarii — Ce ar trebui să fie ei?

CUVÂNTUL „misionar“ poate evoca sentimente puternice. Unor oameni le trezeşte admiraţia, întrucât el le aminteşte de persoane ca Mama Tereza sau defunctul Albert Schweitzer.

Alţii, dimpotrivă, reacţionează cu indiferenţă, cu dezgust sau chiar cu mânie când este adus în discuţie acest subiect. Pentru ei, cuvântul sugerează manipulare mintală şi le evocă imagini ale colonialismului.

Cu privire la misionari se ridică o întrebare pertinentă: Sunt ei purtători de lumină sau de întuneric?

Ce este un misionar?

Un misionar este „o persoană care îşi asumă o misiune“ sau, altfel spus, care îşi asumă „un minister încredinţat de o organizaţie religioasă pentru a-i propaga convingerile sau pentru a îndeplini o lucrare umanitară“.

Fundamentul lucrării misionare creştine a fost pus de Isus Cristos atunci când le-a spus continuatorilor săi: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate popoarele“. Pentru aceasta era necesară predicarea mesajului creştin în întreaga lume. — Matei 28:19.

Isus însuşi a fost un misionar pe care Tatăl său, Iehova, l-a trimis din cer într-un teritoriu străin, pământul (Filipeni 2:5–8). În mod logic, un misionar creştin ar trebui să urmeze îndeaproape exemplul stabilit de Isus Cristos. Un misionar din primul secol care a făcut exact acest lucru a fost apostolul Pavel, care a devenit un model demn de imitat pentru misionarii creştini ce l-au urmat. — 1 Corinteni 11:1.

Deşi înţelegea problemele sociale care afectau omenirea, când a fost pe pământ Isus nu a acordat cea mai mare importanţă rezolvării acestora. Dacă proceda astfel nu ar fi adus decât o uşurare temporară, cel mult (Ioan 6:26, 27; 12:8). Exista altceva şi mai important. „Pentru aceasta M-am născut — i-a spus Isus lui Pilat — şi pentru aceasta am venit în lume: ca să mărturisesc despre adevăr.“ Nu se poate sublinia îndeajuns valoarea faptului de a cunoaşte acest adevăr, având în vedere ceea ce a spus mai devreme Isus în rugăciune: „Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu“. — Ioan 17:3; 18:37.

S-au ridicat oare misionarii creştinătăţii la înălţimea exemplului lăsat de Isus? S-au dovedit ei a fi purtători de lumină, aşa cum a fost el, reflectând lumina Cuvântului lui Dumnezeu, a cărei cunoaştere conduce la viaţă eternă? Sau i-au lăsat pe oameni în întuneric? Răspunsul la aceste întrebări ar trebui să ne intereseze pe fiecare în parte, întrucât roadele produse pe parcursul veacurilor de cei care pretindeau a fi misionari creştini ne ajută să identificăm religia adevărată, precum şi pe cea falsă. Revista Treziţi-vă! este, aşadar, fericită să anunţe că va trata pe larg acest subiect în următoarele sale numere.

La ce înălţime s-au ridicat misionarii?

Misionarii au avut o contribuţie considerabilă la răspândirea mesajului lui Cristos. De exemplu, unii au tradus Biblia în limbile locale, oferindu-le astfel oamenilor posibilitatea de a o citi ei înşişi.

În zilele noastre însă, se pare că unii misionari consideră că satisfacerea necesităţilor sociale trebuie să fie prioritară predicării sau traducerii. Un articol din revista Time intitulat „Noul misionar“ remarca: „Printre protestanţi s-a produs o schimbare care a avut drept rezultat implicarea mai serioasă în problemele economice şi sociale fundamentale ale oamenilor pe care misionarii încearcă să-i abordeze“. Cât despre catolici, reprezentantul principal al misiunilor iezuite trimis din Statele Unite spunea că faptul de a împărtăşi convingeri creştine „a trecut pe locul al doilea în raport cu faptul de a fi în serviciul fiinţelor umane“. Iar secretarul unei misiuni catolice a afirmat: „În trecut am avut bine cunoscutul motiv de salvare a sufletelor. . . . Acum, mulţumiri să-i fie aduse lui Dumnezeu, credem că toţi oamenii şi toate religiile trăiesc deja în harul şi iubirea lui Dumnezeu şi vor fi salvaţi prin mila lui Dumnezeu“.

Înseamnă oare aceasta că nu mai este necesar să se predea Cuvântul lui Dumnezeu, după cum a făcut Isus?

Mai este necesar?

În 1985, aproximativ 18 000 de locuinţe din Hamburg, Germania, au fost contactate telefonic de câteva sute de voluntari în cadrul a ceea ce un ziar numea „o lucrare misionară în masă prin telefon“. Rezultatele au fost evident neînsemnate. În decembrie anul trecut, The European scria: „Din 1991, Biserica Protestantă din Germania a înregistrat o scădere a asistenţei cu mai mult de 500 000 de persoane“.

Scăderea numărului adepţilor nu este o caracteristică exclusivă a bisericilor germane. Milioane de persoane din întreaga lume au întors spatele religiei, nemaiconsiderând-o ceva important pentru viaţa realistă a anilor ’90. Însă este ceva vital să deţinem unele cunoştinţe despre creştinism dacă vrem să înfruntăm cu succes întunericul lumii de astăzi şi să fim susţinuţi de speranţa unei lumi mai bune în viitor. Porunca lui Isus de a face discipoli dintre oamenii tuturor naţiunilor este modalitatea corespunzătoare prin care se satisface o necesitate urgentă.

Isus Cristos dorea ca misionarii creştini să fie purtători de lumină, nu de întuneric. La ce nivel s-au ridicat misionarii creştinătăţii? Ce model au urmat ei?

[Provenienţa ilustraţiei de la pagina 3]

Culver Pictures