De la cititorii noştri

Încredere După ce unii dintre prietenii şi rudele mele mi-au trădat încrederea, m-am simţit doborât la pământ. Am început să nu mai am încredere în nici unul dintre cei apropiaţi. Însă seria de articole intitulată „În cine puteţi avea încredere?“ (8 februarie 1996) m-a ajutat să adopt un punct de vedere mai echilibrat cu privire la încredere. Vă mulţumesc pentru aceste informaţii oportune.

E. I., Coreea

De-a lungul anilor mi-au trădat încrederea tatăl meu, care a abuzat sexual de mine, doi soţi şi un frate creştin. Am ajuns până acolo, încât m-am hotărât să nu mai am încredere în nimeni. Mă convingeam singură că nu am nevoie de oameni. Articolul însă m-a ajutat să fiu mai echilibrată. Deşi îmi este foarte greu să am încredere în cineva, voi continua să fac eforturi în acest sens. De data aceasta voi fi mai atentă în cine voi avea încredere.

C. H., Statele Unite

Matterhorn Am citit articolul „Neasemuitul Matterhorn“ (8 februarie 1996). Fotografia acestui munte minunat m-a fascinat cu adevărat! Articolul m-a făcut să apreciez şi mai mult creaţia lui Dumnezeu.

J. W., Statele Unite

Mere Vă mulţumesc foarte mult pentru articolul „Un măr pe zi te scuteşte de doctorii“ (8 februarie 1996). El mi-a stârnit interesul deoarece la mica noastră fermă avem mai mult de 100 de meri. Ne place să tundem şi să îngrijim pomii, pentru a-i face să dea o recoltă mai bună. Apreciem exactitatea de care dau dovadă toate articolele voastre. Ele ne furnizează informaţii actuale şi demne de încredere.

P. B., Statele Unite

Comportamentul compulsional Vă mulţumesc pentru excelentul articol „Îţi este viaţa controlată de un comportament compulsional?“ (8 februarie 1996). Nu am decât 20 de ani şi sufăr de o boală manifestată printr-un comportament compulsional. Deseori i-am cerut lui Iehova în rugăciune să-mi trimită informaţii referitoare la ceea ce se petrece cu mine.

M. A. C., Spania

Cam pe timpul când am început pionieratul ca slujitoare cu timp integral, au început să mă neliniştească involuntar unele gânduri lipsite de respect faţă de Dumnezeu. Am crezut că comisesem un păcat de neiertat, de aceea am plâns de multe ori. Nu vă puteţi imagina cum mă simt acum, când îmi văd sentimentele descrise negru pe alb. Niciodată nu mi-am închipuit că şi alţii suferă din această cauză. Vă mulţumesc, fraţilor, că sunteţi întotdeauna alături de noi.

C. B., Nigeria

Cu lacrimi în ochi, am citit articolul de nenumărate ori. Descria cu lux de amănunte situaţia mea! Ajunsesem să mă întreb dacă nu cumva o luasem razna sau dacă demonii puseseră stăpânire pe mintea mea. A fost o uşurare când am aflat că şi alţi fraţi suferă de această boală.

K. T., Japonia

L-am rugat deseori pe Iehova să mă ajute în această problemă. Însă am hotărât să renunţ fiindcă simţeam că era inutil şi că nimic nu mi-ar putea fi de vreun folos. Acum mă înţeleg şi mă simt uşurat. Mă îndoiesc că articolul ar fi putut fi scris într-un mod mai iubitor. Sunt sigur că Iehova ne poartă într-adevăr de grijă.

J. F., Republica Cehă

Sunt şapte ani de când sunt torturată pe plan psihic de gânduri compulsionale. Din această cauză m-am simţit epuizată şi deprimată. Îmi era prea ruşine şi mă simţeam prea vinovată ca să discut cu cineva. Credeam că, într-adevăr, mi-am pierdut minţile. Când am citit acest articol, nu-mi venea să cred. Mai erau şi alţii care trecuseră prin ceea ce treceam eu! Mi-au dat lacrimile. Nu mai eram singură. Nu comisesem un păcat de neiertat, iar Iehova nu era supărat pe mine.

S. B., Africa de Sud