Din nou metode rudimentare în lupta împotriva malariei
Deoarece lumea îşi îndreaptă atenţia spre războaiele civile, spre delincvenţă, şomaj şi alte probleme, despre moartea cauzată de malarie abia se vorbeşte în ştirile prezentate la orele de maximă audienţă. Totuşi, aproape jumătate din populaţia lumii, susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), trăieşte azi sub ameninţarea malariei şi aproximativ între 300 de milioane şi 500 de milioane de persoane o contractează anual, făcând în felul acesta ca malaria să devină „cea mai răspândită dintre bolile tropicale şi una dintre cele mai ucigătoare boli“. Cât de ucigătoare?
Din cauza malariei, la fiecare 20 de secunde moare câte o persoană. Anual se ajunge la un total de 1,5 milioane de victime, număr egal cu întreaga populaţie a Botswanei, o ţară africană. Nouă din zece decese cauzate de malarie survin în Africa tropicală, unde majoritatea victimelor sunt copii. În Americi, cel mai mare procent de cazuri de malarie a fost înregistrat de OMS în regiunea amazoniană. Din cauza despăduririlor şi a altor schimbări ecologice survenite în acea parte a lumii, malaria a făcut tot mai multe victime. În câteva dintre comunităţile amazoniene din Brazilia problema a ajuns atât de gravă, încât mai mult de jumătate dintre locuitori sunt infectaţi.
Indiferent că este vorba de Africa, de Americi, de Asia sau de orice altă parte a globului, malaria loveşte în primul rând în grupurile de populaţie cele mai sărace. OMS este de părere că aceşti oameni „beneficiază cel mai puţin de servicii medicale, foarte puţini îşi pot permite o protecţie personală şi nu beneficiază aproape deloc de servicii organizate în vederea ţinerii sub control a malariei“. Şi totuşi, situaţia celor săraci nu este lipsită de speranţă. În ultimii ani — se arată în TDR News, un buletin care prezintă cercetările făcute în domeniul bolilor tropicale —, s-a realizat una dintre cele mai promiţătoare metode pentru prevenirea morţii cauzate de malarie. Numele acestei metode salvatoare? Plase de ţânţari impregnate cu insecticid şi montate în jurul patului.
Avantajele plasei
În Panos Features, un buletin al Institutului Panos, dr. Ebrahim Samba, directorul biroului OMS în Africa, a declarat că, deşi folosirea plasei în jurul patului este o soluţie rudimentară, testele pentru stabilirea eficienţei acestei metode în lupta împotriva malariei au dat „rezultate foarte mulţumitoare“. În Kenya, de exemplu, folosirea de plase impregnate cu insecticide biodegradabile a redus cu o treime numărul total de decese — şi nu numai de decese cauzate de malarie — în rândul copiilor sub cinci ani. Pe lângă faptul că salvează vieţi, „plasele ar putea reduce radical povara pe care o poartă serviciile pentru sănătate“ întrucât numărul bolnavilor care necesită tratament spitalicesc pentru tratarea malariei s-a micşorat.
Însă mai trebuie rezolvată o problemă: Cine plăteşte plasele? Când li s-a cerut locuitorilor unei naţiuni africane să dea bani pentru aşa ceva, cei mai mulţi dintre ei au refuzat. Iar lucrul acesta nu este de mirare, întrucât pentru cetăţenii unei ţări care cheltuieşte mai puţin de 5$ (S.U.A.) de persoană pentru îngrijirea sănătăţii, chiar şi o plasă de ţânţari — cu sau fără insecticid — este un lux. Totuşi, fiindcă această metodă de prevenire va însemna pentru guverne cheltuieli mai mici decât ar fi necesare pentru tratarea celor bolnavi de malarie, experţii Naţiunilor Unite sunt de părere că „fondurile insuficiente ale guvernelor ar fi folosite într-un mod eficient dacă s-ar distribui şi s-ar furniza plase de ţânţari impregnate cu insecticid“. Într-adevăr, guvernele îşi pot economisi fondurile furnizând plase de ţânţari folosite ca acoperământ pentru paturi. Totuşi, pentru milioane de cetăţeni săraci, aceasta înseamnă mai mult decât atât; înseamnă un mijloc prin care îşi pot salva viaţa.
[Provenienţa fotografiei de la pagina 31]
CDC, Atlanta (Georgia)