Lumea în obiectiv
Indulgenţe papale
Pentru a celebra încheierea mileniului, papa Ioan Paul al II-lea a proclamat anul 2000 drept Anul Sfânt şi le oferă indulgenţe celor care fac pelerinaje la Roma, precizează ziarul L’Osservatore Romano. În Catolicism, indulgenţa este o modalitate de a fi scutit de pedeapsa pentru păcat. În ziarul Vaticanului se spune: „Fiecare faptă bună făcută sub har merită o răsplată“. Totuşi, în acelaşi ziar se afirmă că această practică dă totodată naştere unor întrebări interesante, cum ar fi: „Dacă harul iertător al lui Dumnezeu le este dat tuturor, de ce mai este necesar ca Biserica să ofere indulgenţe?“ sau „Dacă Biserica poate oferi indulgenţe plenare [absolute], de ce se mai complică şi cu indulgenţe parţiale?“.
Boală asimptomatică
Osteoporoza este o boală asimptomatică ce „ameninţă peste 28 de milioane de americani şi aproximativ 1,4 milioane de canadieni“, anunţă ziarul Toronto Star. Aceasta afectează bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici şi „apare când celulele osoase mai vechi se distrug într-un ritm mai rapid decât ritmul în care pot fi înlocuite de celulele osoase noi“. Probabil, bolnavul nu vede nici o dovadă a existenţei bolii până când nu suferă o fractură de os. Specialiştii sunt de părere că, din cauza regimului sever pe care îl ţin mulţi adolescenţi şi sportivi de la colegii, „se erodează tocmai oasele care ar trebui să se dezvolte pentru stadiul de adult. În multe cazuri, tinerii care ţin regim nu consumă alimente necesare pentru întărirea scheletului“. Potrivit ştirii, „la vârsta de 18 ani se ajunge la aproximativ 90 la sută din masa osoasă totală, iar în jurul vârstei de 30 de ani, la masa osoasă totală“. În ziar se recomanda ca, pentru atingerea densităţii maxime a masei osoase, fiecare persoană „să asimileze suficient calciu şi vitamina D, să facă exerciţii fizice cu regularitate, să nu fumeze şi să nu consume băuturi alcoolice în exces“.
Pasageri aerieni turbulenţi
„Furia în timpul zborului“ — comportamentul necontrolat al unor pasageri ce călătoresc pe calea aerului — „a crescut cu 400 la sută în ultimii cinci ani“, se afirma în revista Business Traveler International. Care este cauza acestei creşteri atât de mari? Stresul este un factor major. Zborurile întârziate sau anulate, aglomeraţia şi teama de zbor, toate acestea dau naştere la îngrijorare, care, la rândul ei, poate duce la izbucniri de mânie. „Liniile aeriene prezintă călătoria pe calea aerului ca fiind rapidă şi liniştită, dar nu este aşa“, afirmă Stuart Howard, de la Federaţia Internaţională de Transport. Un reprezentant al unei importante linii aeriene este de părere că recentele zboruri pe parcursul cărora fumatul e interzis constituie un alt factor care cauzează furia în timpul zborului. Potrivit celor menţionate în revistă, „pentru mai bine de jumătate din incidentele [petrecute pe o linie aeriană în 1997] în care era vorba despre un comportament necontrolat erau răspunzători fumători dezamăgiţi“. Un alt factor este consumul de alcool, ale cărui efecte se intensifică la mari altitudini. Ce sfaturi se recomandă în revistă să fie urmate în cazul în care un pasager este gălăgios? „Nu chemaţi membri ai personalului de la bord. Mai degrabă, părăsiţi-vă locul şi aduceţi problema în mod discret în atenţia acestora.“ De asemenea, aici se mai sugera: „Vă puteţi izola de posibilele înrăutăţiri ale situaţiei dacă aveţi la dispoziţie un material uşor de lecturat sau dacă ascultaţi muzică liniştitoare“ la un casetofon portabil.
Creşte costul înmormântării
Un număr tot mai mare de persoane recurg la incinerare pentru a reduce din costul înmormântării. Potrivit Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor de Pompe Funebre, în 1996, în Statele Unite costul mediu al unei înmormântări tradiţionale era de 4 600 de dolari. Spre deosebire de aceasta, „incinerarea costă între 500 şi 2 000 de dolari“, se afirmă în Chicago Sun-Times, „în funcţie de tipul de incinerator ales pentru incinerare şi urna în care va fi păstrată cenuşa“. De asemenea, incinerarea nu necesită un loc în cimitir şi o piatră funerară, care pot mări cu 40 la sută costul unei înmormântări tradiţionale. Ziarul afirma că, în 1997, în Statele Unite s-a recurs la incinerare în cazul a 23,6 la sută dintre decedaţi şi se aşteaptă ca acest număr să crească la 42 la sută în următorii zece ani.
Fosile în pericol
Siturile cu fosile care au supravieţuit timp de milenii sunt în pericol din cauza furtului, a vandalismului şi a turiştilor excesiv de zeloşi, se precizează în New Scientist. „Unii geologi ar vrea să mute cele mai valoroase fosile în muzee sau să interzică vizitarea siturilor“, se afirmă în revistă. Alţii însă atrag atenţia asupra dreptului pe care îl are publicul de a vedea aceste fosile în cadrul lor natural. În efortul de a rezolva problema, Asociaţia Internaţională Paleontologică a început să întocmească o listă cu siturile aflate în pericol din întreaga lume. Dar, până în prezent, numai 50 de locuri au fost puse pe listă.
Tratament dentar nedureros?
Mulţi pacienţi ai medicilor stomatologi ar dori să fie martori la dispariţia ultimei freze tradiţionale a dentistului. Potrivit revistei FDA Consumer, s-ar putea ca, într-o anumită măsură, acest lucru să aibă loc în curând. Nu de mult, Departamentul American pentru Controlul Alimentelor şi al Medicamentelor a aprobat folosirea erbiului: laserul YAG pentru chirurgia dentară. În loc să înlăture caria dentară prin intermediul unei mici forări, dentiştii pot folosi acum laserul pentru eliminarea acesteia, în esenţă pulverizând ţesutul dentar cariat, se afirmă în revistă. Laserul are multe avantaje în comparaţie cu frezele obişnuite. În primul rând, tratamentul cu laser este de obicei nedureros. Prin urmare, mulţi pacienţi nu vor mai avea nevoie de anestezie sau de injecţii anestezice. În al doilea rând, întrucât dentistul nu mai trebuie să aştepte amorţirea gurii, tratamentul poate începe imediat. În plus, pacienţii nu vor mai avea de suportat vibraţiile enervante ale frezei de mare viteză. Totuşi, un mare dezavantaj este acela că laserul nu poate fi folosit la dinţii plombaţi.
Deşeuri nucleare
Din anii ’60, industria mondială a energiei nucleare a produs peste 200 000 de tone de deşeuri nucleare, se afirmă în revista New Scientist. Iar la această cantitate se adaugă anual alte 10 000 de tone. Unde ajung toate aceste deşeuri ucigătoare? „Majoritatea sunt pur şi simplu stocate în zona reactorului“, se spune în revistă. Totuşi, aceste locuri au fost menite să adăpostească deşeuri reactive doar câteva decenii. Aşadar, la un moment dat, deşeurile nucleare vor trebui transferate în locuri de depozitare pe termen lung. Dar problema este că nici o ţară nu a reuşit să construiască un loc subteran de depozitare a deşeurilor radioactive existente în acea ţară, loc care să nu prezinte pericol. Drept urmare, „industria nucleară a căzut în capcana pe care şi-a întins-o singură“, se precizează în New Scientist.
Gesturi pentru cuvântul potrivit
„Ultimele cercetări arată că gesturile îi ajută deseori pe vorbitori să-şi aducă aminte de anumite cuvinte pe care le-au stocat în memorie“, anunţă ziarul Newsweek. Deşi, deseori, gesturile descriptive se fac pentru a descrie mărimea sau forma unui obiect, alte gesturi, cum ar fi „tăierea aerului cu mâna în ritmul exprimării frazei“, au o altă funcţie. Robert Krauss, profesor de psihologie la Universitatea din Columbia, afirmă că aceste tipuri de gesturi „îi ajută pe oameni să-şi aducă aminte cuvinte greu de reţinut“ prin descuierea a ceea ce el numeşte „memoria lexicală“. Cercetătorii compară această memorie cu codificarea ce are loc când un anumit miros, gust sau sunet este asociat cu un eveniment anume. De exemplu, potrivit opiniei neurobiologului Brian Butterworth, exact aşa cum o adiere de parfum ne trezeşte amintiri despre bunica, şi gesturile pot deschide o „uşă“ asemănătoare spre un anumit cuvânt.
Accidente mortale la locul de muncă
În lumea întreagă, 3 000 de oameni mor zilnic în urma unor accidente la locul de muncă, precizează cotidianul francez Le Monde. Potrivit Biroului Internaţional al Forţelor de Muncă, aproximativ 250 de milioane de angajaţi se rănesc anual, fapt care are drept rezultat peste un milion de decese. „Numărul accidentelor la locul de muncă soldate cu moartea victimelor este mai mare decât numărul mediu anual al deceselor în accidente rutiere (990 000), în conflicte armate (502 000), în alte acte de violenţă (563 000) şi din cauza SIDA (312 000)“, se afirmă în ziar.
Epidemia de cancer bucal
În Delhi (India), numărul cazurilor de cancer bucal este de patru ori mai mare decât în Los Angeles (California), anunţă The Indian Express. În prezent, 18,1 la sută dintre toate cazurile noi de cancer din rândul populaţiei de sex masculin sunt cazuri de cancer bucal, în comparaţie cu 10 la sută, câte erau în 1995. Cauzele principale ale cancerului bucal sunt mestecarea tutunului, bidi-urile (ţigări indiene) şi pan masala (un amestec de tutun, nucă betel zdrobită şi alte ingrediente), al cărei conţinut este rulat într-o frunză, iar apoi mestecat. Ziarul numea alarmantă folosirea din ce în ce mai mult a acestui amestec pan masala de către şcolarii nebănuitori. Un specialist a avertizat că India se îndreaptă spre „o epidemie de cancer bucal“.