Omul împotriva naturii

„În prezent, oamenii sunt cei care ar trebui să-şi recunoască vina pentru ritmul alarmant în care dispar speciile de plante şi animale.“ — JANE GOODALL, ECOLOGISTĂ.

LUMEA vie de pe pământ se caracterizează prin dinamism şi interdependenţă. Noi, oamenii, suntem o parte intrinsecă a ei. Depindem de ea în ce priveşte hrana, medicamentele, oxigenul pe care îl respirăm, precum şi elementele care alcătuiesc organismul nostru. Într-o singură zi, populaţia umană a pământului utilizează peste 40 000 de alte specii. Toate speciile de pe pământ se întreţes într-un ecosistem de o complexitate uluitoare.

Cu toate acestea, mulţi specialişti care studiază acest ecosistem complex îşi dau seama de pericolul în care se află el. Probabil că aţi auzit că rinocerii, tigrii, panda şi balenele sunt pe cale de dispariţie. Unii oameni de ştiinţă afirmă că, în decurs de 75 de ani, 50% din totalul plantelor şi animalelor ar putea dispărea de pe pământ. Cercetătorii se tem că unele specii ar putea dispărea de 10 000 de ori mai repede decât ceea ce oamenii de ştiinţă numesc rata normală de dispariţie. Un specialist a estimat că rata medie de dispariţie a speciilor este de o specie la fiecare 10–20 de minute.

Oamenii de ştiinţă cred că, în trecutul îndepărtat, dispariţia speciilor era determinată în principal de cauze naturale. Însă cauza principală a crizei actuale este alta. După cât se pare, astăzi, speciile dispar din cauza activităţilor omului, numit de un savant „specia exterminatoare“.

Sunt activităţile omului într-adevăr răspunzătoare de această pierdere dramatică a diversităţii biologice? Dacă da, în ce fel? Putem supravieţui fără caleidoscopul vieţii de pe pământ? Se întreprinde ceva pentru a împiedica ceea ce mulţi consideră a fi problema dispariţiei speciilor din lumea vie?

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 3]

OMS

NOAA