Lumea în obiectiv

„Zăpadă condiţionată“

Zăpada este folosită ca nouă sursă de energie în timpul verii, se afirmă în ziarul Asahi Evening News, din Japonia. În oraşul Bibai, din Hokkaido, situat în nordul Japoniei, verile sunt fierbinţi şi scurte, iar iernile abundă în zăpadă. În loc să se debaraseze de zăpadă, muncitorii o strâng în depozite. Apoi, în timpul verii, „aerul circulă printr-un uriaş depozit frigorific plin cu zăpadă, după care este emis sub formă de aer rece asemănător cu cel folosit la frigidere“, se spune în ziar. Acest aer rece este folosit pentru a răci clădirile dotate cu instalaţii de „zăpadă condiţionată“, instalaţii de aer condiţionat special proiectate să funcţioneze pe bază de zăpadă. Un alt avantaj este acela că depozitele de zăpadă au un nivel ridicat de umiditate, care contribuie la purificarea aerului prin absorbţia particulelor de praf şi a mirosurilor.

Tuberculoză rezistentă la medicamente — o maladie ucigătoare

„Tuberculoza rezistentă la medicamente poate decima familii întregi, numărul cazurilor de acest gen fiind tot mai mare“, a anunţat ziarul Star din Johannesburg. „În următorii câţiva ani [în Africa de Sud], numărul cazurilor de tuberculoză de acest gen va depăşi numărul cazurilor de tuberculoză obişnuită (TBC).“ Potrivit Asociaţiei Naţionale Sud-Africane pentru Tratarea Tuberculozei, bolnavii de TBC pot face TBC rezistent la medicamente dacă încetează prea devreme să ia medicamentele prescrise sau dacă le iau sporadic. TBC-ul rezistent la medicamente, care este mai periculos decât TBC-ul obişnuit, se transmite foarte uşor la persoanele care nu au avut niciodată TBC. Tratamentul pentru TBC-ul rezistent la medicamente este de douăzeci de ori mai costisitor decât tratamentul pentru TBC-ul obişnuit, iar şansele de recuperare sunt mai mici — jumătate dintre bolnavii de TBC rezistent la medicamente mor. În articolul respectiv se spunea că epidemia de TBC din Africa de Sud „scapă de sub control deşi există tratamente gratuite pentru TBC“. Două treimi din populaţia ţării au TBC în stare latentă, care poate fi activat foarte uşor de virusul HIV.

Este vârsta de 49 de ani o vârstă periculoasă?

‘Persoanele care ajung la 49 de ani trebuie să fie atente’, avertizează ziarul Asahi Shimbun. În Japonia sunt arestate pentru omor şi tentativă de omor mai multe persoane din această categorie de vârstă decât din oricare alta. De asemenea, persoanele în vârstă de 49 de ani sunt pe primul loc în ce priveşte cauzarea de vătămări corporale. Apoi sunt persoanele în vârstă de 47 de ani, urmate de cele de 48 de ani şi de cele de 45 de ani. De ce atât de multe persoane din această categorie de vârstă? Bărbaţii care se apropie de vârsta de 50 de ani ajung la un moment de cotitură în viaţă, a spus un psihiatru din Tokyo. „Copiii lor devin independenţi, trebuie să aibă grijă de părinţii lor în vârstă, iar relaţiile cu partenerii conjugali devin dificile“, a spus el. „Ei se află într-o fază în care capacitatea de a-şi ţine sub control impulsurile este redusă, unii acţionând în mod impulsiv chiar şi când doar prevăd un pericol.“ Potrivit ziarului, chiriile, taxele de şcolarizare, presiunile la locul de muncă, concedierile şi instabilitatea locurilor de muncă sunt surse de stres pentru bărbaţii trecuţi de 45 de ani.

Pierderea memoriei cauzată de tehnologie?

Unii medici din Japonia, Statele Unite şi Marea Britanie au început să dea vina pe tehnologia informatică, de felul agendelor electronice şi al ghidurilor de orientare electronice, pentru pierderea gravă a memoriei în cazul tinerilor adulţi, se spune în ziarul The Sunday Times din Londra. Aceşti medici susţin că folosirea aparaturii moderne înseamnă o folosire mai redusă a creierului în rezolvarea problemelor, astfel că unii muncitori, printre care şi cei în jur de 20 şi 30 de ani, uită nume, cuvinte scrise sau dacă au stabilit întâlniri. Dr. David Cantor, de la Psychological Services Institute din Atlanta (Georgia, SUA), a spus: „Mulţi specialişti cred că suprainformarea îi împiedică pe unii oameni să asimileze noi informaţii . . . Aceştia uită deoarece, în primul rând, sunt prea distraşi ca să le asimileze“. Dr. Takashi Tsukiyama, din Tokyo, a remarcat că aceste probleme „nu au deloc de-a face cu vârsta, ci au legătură cu stilul de viaţă, cum ar fi faptul de a nu-ţi folosi suficient creierul“.

„O gravă problemă de sănătate publică“

Potrivit statisticilor întocmite de guverne, sinuciderea este pe locul opt pe lista cauzelor morţii în rândul americanilor. Anual se sinucid peste 30 000 de americani, iar în fiecare an au loc peste 650 000 de tentative de sinucidere. La fiecare două crime au loc peste trei sinucideri, a declarat agenţia de ştiri Reuters. Atât organismele publice, cât şi cele private consideră sinuciderea „o gravă problemă de sănătate publică“. David Satcher, ministrul american al sănătăţii, a spus: „Puţini sunt cei care scapă pe parcursul vieţii fără să fie atinşi de tragedia sinuciderii“. Unii factori care au legătură cu sinuciderea sunt „depresia, disperarea, neputinţa, alcoolul şi toxicomania“, a afirmat Reuters.

Analfabetism biblic

Deşi în Statele Unite Biblia este respectată prin tradiţie, un studiu efectuat recent a dezvăluit că numai 16% dintre americanii care susţin că sunt creştini citesc din Biblie în fiecare zi. Potrivit ziarului The Sun Herald din Biloxi (Mississippi, SUA), un alt studiu a arătat că numai 2 din 10 persoane au fost în stare să spună cine a rostit Predica de pe munte. Mai mult decât atât, cei intervievaţi în cadrul acestui studiu au putut să menţioneze numai trei sau patru dintre cele Zece Porunci.

Sucul de grepfrut şi medicamentele

Faptul de a lua medicamente cu suc de grepfrut poate creşte „riscul apariţiei efectelor secundare şi, în unele cazuri, [poate genera] reacţii adverse serioase“, se spune în buletinul medical UC Berkeley Wellness Letter. Printre principalele medicamente care ar putea interacţiona cu sucul de grepfrut se numără unele care reduc nivelul de colesterol, medicamentele pentru hipertensiune cunoscute ca inhibitori de calciu şi anumite tranchilizante. Totuşi, e interesant că nu toţi oamenii reacţionează negativ la această combinaţie, cum, de altfel, nu toate sucurile de grepfrut generează probleme. „Dacă sunteţi sub tratament şi beţi suc de grepfrut“, se spune în UC Berkeley Wellness Letter, „verificaţi împreună cu farmacistul care sunt posibilele interacţiuni“.

Memorie de elefant?

Cercetătorii de la Parcul Naţional Amboseli, din Kenya, au constatat că unul dintre elementele importante de care depinde supravieţuirea unei turme de elefanţi este memoria celei mai bătrâne femele. „Elefanţii cei mai în vârstă ai familiilor matriarhale, adică femelele de cel puţin 55 de ani, se dovedesc a fi mult mai capabili să-i deosebească pe prieteni de străini decât . . . elefanţii de 35 de ani“, se spune în revista Science News. Amintindu-şi aşa-numitele chemări sau sunete de joasă frecvenţă, femelele bătrâne identifică chemările necunoscute şi strâng turma, punând-o în gardă. Articolul spune că, „de regulă, o femelă recunoaşte circa 100 de elefanţi după chemările lor“. Astfel, când braconierii ucid o femelă-elefant în vârstă, aceasta înseamnă pierderea unui mare tezaur de informaţii pentru întreaga turmă.

Ucigaşul numărul unu

„Alcoolul ucide anual 55 000 de tineri“, se spune în cotidianul francez Le Figaro. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), alcoolul este ucigaşul numărul unu al bărbaţilor europeni în vârstă de 15–29 de ani şi o cauză în 25% dintre decese. Printre acestea se numără decesele survenite din cauza „ebrietăţii, a accidentelor de circulaţie, a sinuciderilor şi a omuciderilor“, se spune în acelaşi cotidian. Situaţia este deosebit de gravă în unele ţări din Europa Răsăriteană, unde „o treime dintre tineri vor muri în scurtă vreme din cauza consumului excesiv de alcool“. La o conferinţă ţinută la Stockholm (Suedia), dr. Gro Harlem Brundtland, directorul general al OMS-ului, a denunţat marketingul agresiv al producătorilor de alcool, considerându-l un factor ce îi împiedică tot mai mult pe tineri să adopte „o atitudine echilibrată şi sănătoasă faţă de alcool“.

Cum să fii fericit

Potrivit unor cercetări recente efectuate de psihologi, „secretul unei vieţi împlinite nu constă în a avea un cont bancar foarte mare. De fapt, e cel mai puţin probabil ca bogăţia, puterea şi popularitatea să aducă mulţumire în viaţă“. Kennon Sheldon, de la Universitatea din Missouri-Columbia (Statele Unite), a spus: „În culturile occidentale, numeroase reclame sugerează că ar trebui să fii frumos, popular şi bogat. Aceasta îţi poate aduce succes în afaceri, dar cei ce sunt prinşi în cursa lor nu sunt cei mai fericiţi oameni“. Aşa cum se arată în ziarul The Independent din Londra, un studiu efectuat asupra a peste 700 de studenţi a dezvăluit că, în opinia studenţilor, „faptul de a avea o părere bună despre sine“ şi „de a fi în relaţii strânse cu alţii“ constituie factorii cei mai importanţi în dobândirea fericirii. Banii au fost cel mai puţin menţionaţi ca motiv de fericire. Concepţia că „«banii nu aduc fericirea» e tot mai răspândită“, se spune în acelaşi ziar.