De ce puteţi avea încredere în profeţiile Bibliei
REGELE PYRRHUS al Epirului, regiune situată în nord-vestul Greciei, a purtat lupte îndelungate cu Imperiul Roman. Dorind cu disperare să afle o informaţie sigură cu privire la deznodământul luptelor, el a mers să consulte oracolul din Delphi. Însă răspunsul pe care l-a primit putea fi înţeles în două moduri: 1) „Îţi spun că tu, fiul lui Æacus, îi poţi învinge pe romani. Te vei duce, te vei întoarce, niciodată nu vei muri în război“. 2) „Fiu al lui Æacus, îţi spun că romanii te pot învinge. Te vei duce, nu te vei mai întoarce niciodată, vei muri în război“. El a ales prima variantă a oracolului, motiv pentru care a purtat război împotriva Romei. Pyrrhus a suferit o înfrângere zdrobitoare.
Astfel de întâmplări au făcut ca oracolele antice să fie considerate vagi şi ambigue. Dar ce se poate spune despre profeţiile Bibliei? Unii critici susţin că profeţiile care se găsesc în Biblie nu sunt cu nimic mai bune decât oracolele. Aceşti critici au emis ipoteza că prezicerile Bibliei nu au fost nimic altceva decât nişte preziceri ingenioase făcute de oameni foarte inteligenţi şi extraordinar de perspicace, care proveneau de obicei din clasa preoţească. Se presupune că aceşti oameni au prevăzut evoluţia firească a anumitor situaţii numai datorită experienţei lor sau a relaţiilor deosebite pe care le-au avut cu alţii. Comparând diferitele caracteristici ale profeţiilor Bibliei cu cele ale oracolelor, vom fi mai în măsură să tragem concluzii juste.
Deosebiri
Oracolele se caracterizau prin ambiguitate. De exemplu, la Delphi oracolele erau rostite în mod neinteligibil. Din această cauză, preoţii dădeau interpretări şi creau versiuni cărora li se putea da interpretări antagoniste. Un exemplu tipic în acest sens este răspunsul dat lui Cresus, regele Lydiei. Când a consultat oracolul, i s-a spus: „Dacă va traversa Halysul, Cresus va distruge un imperiu puternic“. „Puternicul imperiu“ care a fost distrus a fost de fapt propriul său imperiu! Când a traversat fluviul Halys pentru a invada Capadocia, Cresus a fost înfrânt de Cirus Persanul.
În contrast izbitor cu oracolele păgâne, profeţiile Bibliei sunt cunoscute pentru exactitatea şi claritatea lor. Un exemplu în acest sens este profeţia privitoare la căderea Babilonului, consemnată în cartea biblică Isaia. Cu aproximativ 200 de ani înainte ca acest eveniment să aibă loc, profetul Isaia a profeţit în mod amănunţit şi cu exactitate înfrângerea Babilonului de către Medo-Persia. Profeţia dezvăluia că cuceritorul se va numi Cirus şi făcea cunoscută chiar tactica folosită: secarea unui fluviu care servea drept sistem de apărare şi intrarea într-un oraş fortificat pe porţile lui lăsate deschise. Toate acestea s-au împlinit cu exactitate (Isaia 44:27—45:2). De asemenea, s-a profeţit cu exactitate că Babilonul va ajunge în cele din urmă complet nelocuit. — Isaia 13:17–22.
Să luăm în considerare şi caracterul explicit al următorului avertisment dat de profetul Iona: „Încă patruzeci de zile şi Ninive va fi răsturnată!“ (Iona 3:4). Nu este nici urmă de ambiguitate aici! Mesajul a fost atât de înspăimântător şi de direct, încât oamenii din Ninive „au crezut [imediat] în Dumnezeu, au vestit un post şi s-au îmbrăcat cu saci“. Ca urmare a căinţei lor, Iehova nu a mai adus atunci nenorocirea asupra niniviţilor. — Iona 3:5–10.
Oracolele erau folosite ca mijloace de influenţă politică. Conducătorii şi comandanţii militari citau deseori interpretarea pe care o preferau pentru a-şi promova interesele şi planurile personale, conferindu-le astfel un „caracter divin“. Spre deosebire de acestea, mesajele profetice ale lui Dumnezeu au fost date fără să se ţină seama de considerente personale.
Să exemplificăm: Natan, profetul lui Iehova, nu s-a reţinut să-l mustre pe regele David, care păcătuise (2 Samuel 12:1–12). Pe parcursul domniei lui Ieroboam al II-lea peste regatul celor zece triburi ale Israelului, profeţii Osea şi Amos i-au criticat cu asprime pe regele răzvrătit şi pe susţinătorii acestuia din cauza apostaziei şi a conduitei lor care îl dezonora pe Dumnezeu (Osea 5:1–7; Amos 2:6–8). Avertismentul dat de Iehova regelui prin intermediul profetului său Amos a fost deosebit de tăios: „Mă voi ridica împotriva casei lui Ieroboam, cu sabia“ (Amos 7:9). Casa lui Ieroboam a fost exterminată. — 1 Împăraţi 15:25–30; 2 Cronici 13:20.
De cele mai multe ori, oracolele erau date în schimbul unui preţ. Cel care plătea mai mult obţinea oracolul pe care îl dorea. Cei ce consultau oracolele din Delphi plăteau foarte mult în schimbul unor informaţii lipsite de valoare, umplând în felul acesta cu mari bogăţii templul lui Apolo şi alte edificii. Spre deosebire de oracole, profeţiile şi avertismentele Bibliei au fost date în mod imparţial. Lucrul acesta a fost valabil indiferent de poziţia sau de avuţiile persoanei căreia îi erau adresate, deoarece un profet adevărat nu putea fi mituit. Profetul şi judecătorul Samuel a putut întreba cu sinceritate: „De la cine am luat mită ca să închid ochii asupra lui?“ — 1 Samuel 12:3.
Deoarece oracolele se dădeau numai în anumite locuri, cel care dorea să le primească trebuia să facă mari eforturi pentru a ajunge acolo. Majoritatea acestor locuri le erau greu accesibile oamenilor de rând, deoarece ele se aflau în aşezări ca Dodona, pe muntele Tomar din Epir, şi Delphi, în regiunea muntoasă din centrul Greciei. De obicei, numai cei bogaţi şi cei care deţineau putere puteau consulta zeii la aceste oracole. În plus, „voinţa zeilor“ era revelată doar în câteva zile din an. În contrast izbitor cu aceasta, Iehova Dumnezeu îi trimitea pe mesagerii săi profetici direct la popor pentru a anunţa profeţiile pe care trebuia să le audă. De exemplu, pe parcursul exilului evreilor în Babilon, Dumnezeu a avut cel puţin trei profeţi care au slujit în mijlocul poporului său, şi anume, Ieremia în Ierusalim, Ezechiel cu exilaţii şi Daniel în capitala Imperiului Babilonian. — Ieremia 1:1, 2; Ezechiel 1:1; Daniel 2:48.
Oracolele erau date de obicei în particular, pentru ca cel ce le primea să poată folosi interpretarea lor în avantajul său. Spre deosebire de ele, profeţiile Bibliei au fost rostite deseori în public, pentru ca toţi să audă mesajul şi să înţeleagă semnificaţia acestuia. Profetul Ieremia a vorbit de multe ori în public la Ierusalim, deşi ştia că mesajul său nu era pe placul conducătorilor şi al locuitorilor oraşului. — Ieremia 7:1, 2.
În zilele noastre oracolele sunt privite ca ceva aparţinând trecutului. Ele nu au nici o valoare practică pentru oamenii care trăiesc în timpurile noastre critice. Nici unul dintre aceste oracole nu vorbeşte despre zilele noastre sau despre viitorul nostru. Spre deosebire de acestea, profeţiile Bibliei fac parte din „Cuvântul lui Dumnezeu [care] este viu şi lucrător“ (Evrei 4:12). Profeţiile Bibliei care s-au împlinit deja oferă un model al felului în care tratează Iehova cu oamenii şi dezvăluie aspecte importante ale scopurilor sale, precum şi ale personalităţii sale. În plus, există profeţii biblice importante care îşi aşteaptă împlinirea în viitorul apropiat. Vorbind despre lucrurile care ne stau înainte, apostolul Petru a scris: „Noi, potrivit făgăduinţei Lui [Dumnezeu], aşteptăm ceruri noi [Regatul mesianic ceresc] şi un pământ nou [o societate umană dreaptă], în care locuieşte dreptatea“. — 2 Petru 3:13.
Această scurtă comparare a profeţiilor Bibliei cu oracolele religiei false vă poate ajuta să ajungeţi la o concluzie asemănătoare celei exprimate în cartea intitulată The Great Ideas (Marile idei): „În ce priveşte clarviziunea cu care sunt înzestraţi oamenii muritori, profeţii evrei par unici. Spre deosebire de ghicitorii păgâni, . . . ei nu trebuie să folosească trucuri pentru a pătrunde secretele divine. . . . Majoritatea declaraţiilor lor profetice, spre deosebire de cele ale oracolelor, nu par deloc ambigue. Cel puţin intenţia lor pare a fi aceea de a revela, şi nu de a ascunde, planul lui Dumnezeu cu privire la aceste lucruri, în măsura în care El Însuşi doreşte ca omul să întrevadă cursul providenţei“.
Veţi avea încredere în profeţiile Bibliei?
Puteţi avea încredere în profeţiile Bibliei. De fapt, îl puteţi pune pe Iehova, precum şi împlinirea cuvântului său profetic, în centrul preocupărilor voastre. Profeţiile Bibliei nu sunt o istorie moartă a unor preziceri care s-au împlinit deja. Multe profeţii care se găsesc în Scripturi sunt acum în curs de împlinire sau se vor împlini în viitorul apropiat. Ţinând cont de trecut, putem avea încredere deplină că şi ele se vor împlini. Întrucât aceste profeţii se concentrează asupra timpurilor noastre şi privesc viitorul nostru, ar fi bine să le luăm în serios.
Puteţi avea cu siguranţă încredere în profeţia biblică consemnată în Isaia 2:2, 3: „Se va întâmpla în zilele din urmă, că muntele casei DOMNULUI va fi întemeiat ca cel mai înalt munte . . . Şi multe popoare se vor duce şi vor zice: «Veniţi, să ne suim la muntele DOMNULUI, . . . ca să ne înveţe căile Lui şi să umblăm pe cărările Lui»“. În prezent, milioane de oameni îmbrăţişează închinarea înălţată a lui Iehova şi învaţă să umble pe cărările sale. Veţi profita de ocazia pe care o aveţi de a învăţa mai multe despre căile lui Dumnezeu şi de a asimila cunoştinţa exactă cu privire la el şi la scopurile sale ca să umblaţi pe cărările sale? — Ioan 17:3.
Împlinirea altei profeţii biblice pretinde din partea noastră să acţionăm fără întârziere. Psalmistul a cântat în mod profetic cu privire la viitorul apropiat: „Făcătorii de rele vor fi nimiciţi . . . Încă puţin timp şi cel rău nu va mai fi“ (Psalmul 37:9, 10). Ce credeţi că este necesar pentru a scăpa de iminenta distrugere a celor răi, inclusiv a celor ce îşi bat joc de profeţiile Bibliei? Acelaşi psalm ne dă răspunsul: „Cei care nădăjduiesc [speră, NW] în DOMNUL vor stăpâni pământul“ (Psalmul 37:9). A spera în Iehova înseamnă a ne pune toată încrederea în promisiunile sale şi a ne conforma viaţa normelor sale. — Proverbele 2:21, 22.
Cum va fi viaţa când cei ce speră în Iehova vor stăpâni pământul? Şi de această dată profeţiile Bibliei ne dezvăluie că omenirii ascultătoare îi este rezervat un viitor glorios. Profetul Isaia a scris: „Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor; atunci şchiopul va sări ca un cerb şi limba mutului va cânta: căci în pustie vor ţâşni ape şi în deşert torenţi“ (Isaia 35:5, 6). Apostolul Ioan a aşternut în scris următoarele cuvinte încurajatoare: „El [Iehova] va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai exista. Nu va mai fi nici plâns, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut. Cel care stătea pe scaunul de domnie a zis: . . . «Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt sigure şi adevărate»“. — Apocalipsa 21:4, 5.
Martorii lui Iehova nutresc convingerea că Biblia este o carte care conţine profeţii demne de încredere. Iar ei sunt întru totul de acord cu îndemnul apostolului Petru: „Avem cuvântul prorociei şi mai sigur, la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre“ (2 Petru 1:19). Dorinţa noastră sinceră este să fiţi încurajaţi de perspectivele splendide pe care profeţiile Bibliei le oferă cu privire la viitor!
[Chenarul/Ilustraţiile de la pagina 6]
ORACOLUL DIN DELPHI a fost cel mai renumit oracol din Grecia antică.
Datorită vaporilor ameţitori, preoteasa cădea în extaz
[Legenda fotografiilor]
Preoteasa stătea pe un trepied şi îşi rostea oracolele
Se credea că sunetele rostite de ea conţineau revelaţii de la Zeul Apolo
[Provenienţa fotografiilor]
Trepied: Din cartea Dictionary of Greek and Roman Antiquities; Apolo: The Complete Encyclopedia of Illustration/ J. G. Heck
[Legenda fotografiei de la pagina 7]
Prezicerile făcute la oracolul din Delphi nu au fost câtuşi de puţin demne de încredere
[Provenienţa fotografiei]
Delphi, Grecia
[Legenda fotografiilor de la pagina 8]
Puteţi avea încredere deplină în profeţiile Bibliei privitoare la lumea nouă