12:1

deci: Din câte se pare, Pavel folosește acest termen pentru a face trecerea de la ceea ce a spus până acum în scrisoarea sa la ceea ce urmează să spună. E ca și cum ar zice: „Având în vedere lucrurile pe care vi le-am explicat, vă implor să faceți ceea ce vă voi spune”. Pavel vorbise despre ocazia oferită atât evreilor, cât și neevreilor de a fi declarați drepți înaintea lui Dumnezeu prin credință, nu prin lucrări, și de a domni împreună cu Cristos. (Ro 1:16; 3:20-24; 11:13-36) Începând din capitolul 12, el îi îndeamnă pe creștini să-și demonstreze credința și recunoștința ascultând de Dumnezeu și ducând o viață de sacrificiu.

fraților: Vezi nota de studiu de la Ro 1:13.

să vă prezentați corpurile: Sub Legea mozaică, israeliții sacrificau animale, prezentându-le ca jertfă. Aceste jertfe puteau fi oferite o singură dată. În schimb, un creștin își prezintă în permanență corpul, sau întreaga ființă, ca o jertfă vie. Această „jertfă” include mintea, inima și puterea sa, adică tot ce este și tot ce poate face el. Ea reprezintă un act de dăruire completă, care vizează toate aspectele vieții. Pavel adaugă că jertfa unui creștin trebuie să fie sfântă și plăcută lui Dumnezeu. Aceasta face aluzie la faptul că, potrivit Legii, israeliții nu trebuiau să aducă drept jertfă animale șchioape sau cu alte defecte, care nu erau acceptate de Dumnezeu. (Le 22:19, 20; De 15:21; Mal 1:8, 13) În mod asemănător, dacă vor ca jertfa lor să fie acceptată, creștinii trebuie să ducă o viață curată, în armonie cu normele divine.

un serviciu sacru: Sau „o închinare”. Termenul grecesc utilizat aici este latreía, care se referă la acte de închinare. În Scripturile grecești creștine, acest substantiv este folosit uneori în legătură cu sistemul de închinare iudaic, bazat pe Legea mozaică. (Ro 9:4; Ev 9:1, 6) Totuși, Pavel îl folosește aici cu referire la închinarea pe care o aduc creștinii. Verbul înrudit latreúō („a îndeplini [a aduce] un serviciu sacru”) se aplică atât la închinarea adusă potrivit Legii mozaice (Lu 2:37; Ev 8:5; 9:9), cât și la închinarea adusă de creștini (Flp 3:3; 2Ti 1:3; Ev 9:14; Re 7:15). În Ro 1:9, Pavel a arătat că un aspect important al serviciului său sacru era predicarea ‘veștii bune despre Fiul’ lui Dumnezeu.

cu puterea rațiunii voastre: Expresia „puterea rațiunii” reprezintă traducerea termenului grecesc logikós. În acest context, el transmite ideea de serviciu sacru îndeplinit într-o manieră „logică”, „rațională” sau „inteligentă”. Un dicționar îl definește drept „evaluat cu atenție”, „bine gândit”. Creștinii sunt îndemnați deseori să cântărească cu grijă principiile biblice. Ei trebuie să înțeleagă legătura dintre aceste principii și modul în care se aplică ele în diferite situații. Folosindu-și puterea rațiunii, sau capacitatea de gândire, dată de Dumnezeu, ei pot lua decizii echilibrate, pe care Iehova le aprobă și le binecuvântează. Pentru mulți evrei care deveniseră creștini, acest mod de închinare a însemnat o schimbare radicală, deoarece până atunci își trăiseră viața respectând nenumăratele reguli impuse de tradiție.