Auala e Lima e Faaleleia ai le Tulaga o Lou Olaga
TUSIA E LE SUI O LE ALA MAI! I CENTRAL AFRICAN REPUBLIC
TAUGATA o le soifuaga, faamaʻi, maʻi paee ona o le lē lava o meaʻai tatau, mativa—o nei faafitauli ua taatele i atunuu tau atiae. Ma e leai se vaifofo vave o iloa atu, e tusa ma le vaaiga faaletagata. Pe afai e te nofo i se atunuu tau atiae, pe e iai ea se mea e mafai ona e faia ina ia faaleleia ai le tulaga o lou olaga? Ioe, e iai! O loo mulimuli mai manatu e lima e mafai ona e maua mai ai se fesoasoani ma aogā.
Numera 1: Ia Fai Sou Togalaau ʻAina
“O lē galue i lona fanua, e maʻona o ia i mea e ʻai” ua fai mai ai le Tusi Paia i le Faataoto 28:19. Ioe, o le a faateia oe i le tele e mafai ai e se laufanua itiiti ona fua tele mai. I lana tusi Le jardin potager sous les tropiques (Se Togalaau ʻAina i Atunuu Vevela), na faapea mai ai le tusitala o Henk Waayenberg o se vaega o le fanua pe ā ma le 500 i le 1,000 futu faatafafā (50 i le 100 mita faatafafā) e mafai ona fuaina mai ni fualaau ʻaina e tausia ai se aiga e toaono!
Aisea e te faatauina mai ai mea e mafai lava e oe ona e totoina? E faalagolago i le palapala ma le tau, e mafai ona totō mea e pei o okra, pepa feū, kapisi, parsley, moegalō, aniani meamata, manioka, maukeni, umala, tolo, tamato, kukama, ma saga i autafa ane lava o lou fale. E mafai e lena faatoaga ona faaopoopo i meaʻai masani a le aiga, ma atonu e mafai foi ona e faatau atu pe a iai ni mea totoe.
Pe a lava ma telē le fanua, e mafai ona mafaufau e totō ni laau ʻaina eseese. I nisi tulaga, o se laau ʻaina e tasi e mafai ona maua mai ai fua e lava ma totoe mo oe ma lou aiga e aai ai. O le aʻoaʻoina o le auala e faaleleia ai le eleele—i le faapalaina o otaota ma faaaogā e fai ma faalelei eleele—e mafai ona fesoasoani ia te oe e faaleleia le mauaina mai o meaʻai. E sili atu mea e mafai e laau ʻaina ona faia na i lo le mauaina mai ai o se tupe ma meaʻai mo le aiga. I le totoina o laau i tulaga fetaui lelei e mafai ona maua mai ai le paolo, faamamā le ea, ma faamatagofie ma faaleleia ai lou siosiomaga.
Ae faapefea, pe afai, e itiiti lou iloa i le faiga o se togalaau? Pe e iai ea ni au uo, tuaoi, po o ni tagata e te masani ai e iai le tomai i lenei tulaga? Aisea e te lē fesili ai mo se fesoasoani po o se fautuaga? E lelei foi mo oe pe a faatau mai ni tusi pe nonō mai se tusi e faatatau i faiga o togalaau.—Tagai i le mataupu “Aisea e Lē Totō ai se Togalaau ʻAina?” i le lomiga o le Awake! o Me 22, 1974.
Numera 2: Ia Faatau Mai Mea Atoatoa
Pe e te faatau mai ea mea e pei o falaoamata, araisa, ma suauu fai meaʻai i ni vaega laiti? Afai o lea, atonu o loo e faamaimauina se vaega tele o au tupe e fuafua e faaaogā. Na i lo lea, pe a talafeagai, taumafai ia faatau mai na meaʻai i ni vaega atoatoa, ia vaevae le tau ma ni aiga se lua, tolu, pe sili atu foi. I le faatauina atoatoa mai e sefe ai le tupe pe a oo i le vaitau o fualaau taumafamata po o fualaau faasua. I nisi tulaga, e ono mafai foi ona e faatauina mai mea i le vaega o faatau ai oloa sii atoa.
Numera 3: Ia Aʻoaʻo le Auala e Faasaoina ai Meaʻai
I le faatauina mai i ni vaega atoatoa e tulai mai ai se fesili i le faapefea ona teu faalelei meaʻai e leaga gofie. O le faamamagoina o meaʻai o se tasi lea o auala e taatele, ma aogā. O le toatele o fafine i Aferika e ola i latou i le faamamagoina o fualaau taumafamata, okra, pi, squash, fatu o maukeni, lau laau e faamanogi ai meaʻai. O le faamamagoina e lē manaomia ai se masini faapitoa. O nei mea e mafai ona tuuina i se mea mamā po o le tautau foi i luga, ma ufitia i se ie manifinifi ina ia lē ō atu i ai lago. O le ea ma le lā o le a faia le galuega tele o le faamagoina.—Tagai i le mataupu “Pe e Mafai Ona E Ola i Mea Itiiti ua E Maua?” i le lomiga o le Awake! o Aokuso 8, 1975.
Numera 4: Ia Taumafai e Faia Sau Lafumanu Laitiiti
Pe e mafai ea ona tausi aʻe sau oe lava lafu moa, ʻoti, lupe, po o isi lava manu? I le tele o isi nofoaga ua taugata tele aano o manu fasi. Ae peitai faatasi ai ma sina fesoasoani mai isi, e mafai ona e aʻoaʻo pe faapefea ona e tausia aʻe se lafu manu laitiiti. Pe e te fiafia ea e tausami i le iʻa? Ia, taumafai e aʻoaʻo pe faapefea ona fai se pā iʻa laitiiti. O aano o manu fasi, fuamoa, ma iʻa e maua mai ai le uamea, calcium, vaitamini, minerale, ma porotini—e matuā tāua mo le soifua maloloina o lou aiga.
Numera 5: Ia Tausia Pea le Tumamā
O le tumamā e tāua tele i le soifua maloloina o lou aiga. O tulaga lē mamā e mafai ona lalata mai ai isumu, lago, ma mogamoga—lea e māfua ai le tele o faamaʻi. O le tausiaina pea o le tumamā e alu ai lou taimi ma taumafaiga. Ae peitai e itiiti atu le tau e faaalu i le tausia o le tumamā na i lo le tau o le vailaau ma pili a le fomai. O tulaga tumamā e iai sona eseesega mai lea tagata i lea tagata ma mai lea atunuu i lea atunuu. Ae peitai, e iai lava isi manatu faavae masani o loo faatatauina i so o se mea.
Seʻi manatu, i le faleese e fai ma faaaoaoga. I nuu i tua e tele taimi e tuu ai pea e lē faamamaina ma faainaelo solo ai ma o nei mea o puna autū e tupuga mai ai maʻi ma faamaʻi. O i latou o loo nonofo lata ane e faigaluega i le soifua maloloina e mafai ona fesoasoani i le avatuina lea o faatonuga i le pe faapefea ona fausia se faleese i se tau laitiiti.
Ae faapefea lou lava fale? Po o mamā ma lelei lona tausiaina? Pe e lelei lona manogi? Ae faapefea le umukuka? Po o lelei le tulaga ma mamā? O meaʻai e manaomia ona mamā ma vela lelei lona kukaina ina ia maua ai pea le soifua maloloina. O siama ma iniseti ninii e maua tele i vai leaga. O lea e manaomia ona faapuna pe vaimamā vai a o lei faaaogaina. Ia faamamā ipu na aai ai i se vai vevela, ma fufulu faalelei ou lima ae e te lei tagofiaina meaai. Ia utu vai i se mea mamā o loo tapuni faalelei.
O maile, pusi, moa, ma ʻoti, e lē tatau ona faatagaina e feoai solo i le umukuka—pe afai e te manao e faatumauina le tulaga mamā. E faapena foi isumu e lē tatau ona tuu e feoai solo i luga o falai ma ulo, auā e faaleagaina ai au meaʻai. O le iai o se mailei isumu e ono mafai ona foia ai le faafitauli.—Tagai i le mataupu “Faafetaiaia o le Luʻi o le Tumamā” i le lomiga o le Awake! o Setema 22, 1988.
Ma le mautinoa lava, ua na o le Malo o le Atua o le a foiaina atoatoa faafitauli uma o le fanau a tagata. (Mataio 6:9, 10) Ae peitai, mo le taimi nei, o nei fautuaga faigofie e ono mafai ona fesoasoani ia te oe ina ia faaleleia ai le tulaga o lou olaga.
[Ata i le itulau 12]
Ia fai sou togalaau ʻaina
[Ata i le itulau 13]
Ia faatau mai mea atoatoa
[Ata i le itulau 13]
Ia aʻoaʻo le auala e faasaoina ai meaʻai
[Ata i le itulau 14]
Ia taumafai e faia sau lafumanu laitiiti
[Ata i le itulau 14]
Ia tausia pea le tumamā