Justin—O se Faifilosofia, o se Apolotisi, ma o se Maturo
“MATOU te poloaiina ina ia iloiloina moliaga faasaga i Kerisiano, ma afai e faamaonia nei moliaga, ona faasalaina loa lea o i latou ona ua tatau ai . . . Ae afai e leai se tasi na te mafai ona taʻusalaina i matou i se mea, ua poloaiina outou ina ia aumaia se mafuaaga moni, ina neʻi faia ni tala leaga e taʻuseseina ai tagata e lē sala . . . Auā afai ua outou aʻoaʻoina le upu moni, o lo outou lē faia la o le mea ua tonu, o lo outou lē faia lava lea i luma o le Atua e aunoa ma se faamolemolega.”
I nei upu, na talosaga atu ai Justin Martyr, o lē na taʻua o se Kerisiano o lona lua o senituri T.A. i le emeperoa Roma o Antoninus Pius. Sa talosaga atu Justin mo se suesuega faafaamasinoga matuā auiliili i olaga ma talitonuga o ē ua taʻua o Kerisiano. O lenei talosaga mo se faamasinoga tonu na sau mai se tagata e matuā mālie lona talaaga ma le faafilosofia.
Uluai Olaga ma le Aʻoaʻoina
O Justin, o se tagata o Nuuese, na fanau pe tusa ma le 110 T.A. i Samaria i le aai o Flavia Neapolis, lea ua taʻua i ona po nei o Nablus. Sa ia taʻua ia lava o se tagata Samaria, e ui ina e pei o foliga mai o lona tamā, ma le tamā o lona tamā, o i laua o ni tagata Roma po o ni Eleni. O le tausia aʻe o ia i tū ma aganuu faapaupau, faatasi ma le galala mo le upu moni, na taʻitaʻiina atu ai o ia i se suesuega filigā o le faafilosofia. I le lē faamalieina i ana sailiga i faafilosofia a Setoiko (Stoics), Peripatetika (Peripatetics), ma Paitakoriana (Pythagoreans), o lea sa ia tuliloa ai manatu o Plato.
I se tasi o ana tusi, o loo faamatala ai e Justin lona faanaunauga ina ia talanoa ma le au faifilosofia ma faapea mai: “Sa ou lolo atu aʻu lava i se tasi o le au Setoiko; ma faaaluina se taimi tele ma ia, ina ua ou lē mauaina se isi malamalamaga atili e uiga i le Atua (ona sa leʻi mautinoa foi e ia e uiga i ai), . . . o lea na ou tuua ai o ia ae ou mulimuli atu i se tasi.”—Dialogue of Justin, Philosopher and Martyr, With Trypho, a Jew.
Ona sosoo ai lea ma le alu atu o Justin i se Peripatetika o lē sa sili atu lona naunau i tupe na i lo o le upu moni. Fai mai Justin: “O lenei tagata, ina ua uma ona ia talia o aʻu mo ni nai uluai aso, ona ia talosaga mai lea ia te aʻu ina ia faatulaga se totogi, ina neʻi faaleaogāina le fefaaaliaiga o o ma mafaufauga. Ona o lenei mafuaaga, na ou lafoaiina ai foi o ia, i le talitonu faapea e lē o ia o se faifilosofia.”
I le naunau e fia faalogo i le “faafilosofia ua filifilia, na alu atu ai” Justin “ia Paitakoriana (Pythagorean), o se tagata matuā taʻutaʻua—o se tagata sa manatu faamaualuga tele i lona lava atamai.” Fai mai Justin: “Ina o faia sa ma talanoaga, ona o le naunau i le fia avea ma tagata faalogo ia te ia ma avea foi ma ona soʻo, na ia faapea mai, ‘Ona ā lea? E te masani ea i musika, vaai fetu, ma le numera? Pe e te faatalitalia e mafai ona maua nisi o na mea [faaleatua] ia e mafai ona fesoasoani i se olaga fiafia, pe afai e leʻi faailoaina atu muamua ia te oe [nei mea]?’ . . . Sa ia faateʻaeseina aʻu ina ua ou taʻutino atu ia te ia loʻu matuā lē iloa o na mea.”
E ui ina sa faalotovaivaia, sa faaauau pea sailiga a Justin mo le upu moni e ala i lona liliu atu i aʻoaʻoga a tagata lauiloa o Plato. Na ia taʻua faapea: “O lea la, sa ou faaaluina ai le tele o loʻu taimi na mafai faatasi ma se tasi na mulimuli ane faamautū i lo matou aai—o se tagata e lava lana faautautaga, na te umiaina se tulaga maualuga i tagata o Plato,—ma sa ou agaʻigaʻi ai i luma, ma faia ni faaleleiga aupito sili e lē aunoa . . . , o lea, i sina taimi puupuu lava sa ou manatu ai faapea ua ou atamai; ma ona o lea,” ua faapea mai ai le faaiʻuga a Justin, “ona o loʻu faavalevalea.”
O le sailiga a Justin mo le upu moni e ala i faafesootaiga ma le au faifilosofia, sa lē taulau. Ae, a o mafaufau loloto i le matafaga, sa la feiloai ai ma se Kerisiano matua lava, “o se tasi tagata matua, e matuā leai se auala e manatu faatauvaa ai i ona foliga mai, na ia faaalia le agamalu ma uiga āva ma le faaaloalo.” O le iʻuga o la la talanoaga na mulimuli ane tataʻi atu ai lona manatu i aʻoaʻoga faavae o le Tusi Paia na sa taulai atu i le manaomia ona maua o le poto saʻo i le Atua.—Roma 10:2, 3.
Na taʻu atu e le Kerisiano e leʻi iloa lona igoa ia Justin e faapea: “I aso lava la ua leva, sa iai nisi tane sa sili atu ona leva na i lo o le au faifilosofia uma sa faaaloalogia, o ē uma sa amiotonu ma alofagia e le Atua, o ē . . . sa latou valoia mea o le a oo mai faatasi ma mea o loo tutupu i le taimi nei. Ua taʻua i latou o perofeta. E na o i latou lava nei sa latou iloa ma faalauiloa atu le upu moni i tagata, . . . ona sa faatutumuina i latou i le Agaga Paia.” Sa faamataʻaia atili ai le naunau o Justin, ina ua faapea mai le Kerisiano: “O loo iai pea a latou tusitusiga, ma o lē e faitau i ai, e matuā fesoasoani lava i lona malamalamaga i le amataga ma le faaiʻuga o mea.” (Mataio 5:6; Galuega 3:18) A o uunai atu le tagata agalelei, ae sa suesue ma le filigā e Justin le Tusi Paia ma e foliga mai sa ia matuā talisapaia ia mea ma valoaga o le Tusi Paia, e pei ona vaaia i ana tusitusiga.
Se Vaaiga Loloto i Ana Galuega
Sa maofa lava Justin i le lē fefefe o Kerisiano e fesagaʻi ma le oti. Sa ia talisapaia foi le moni o aʻoaʻoga a le Tusi Paia Eperu. I le lagolagoina o finauga i lana tusi Dialogue With Trypho, na sii mai ai e Justin le Kenese, Esoto, Levitiko, Teuteronome, 2 Samuelu, 1 Tupu, Salamo, Isaia, Ieremia, Esekielu, Tanielu, Hosea, Ioelu, Amosa, Iona, Mika, Sakaria, ma Malaki, faapea foi ma Evagelia. O lona talisapaia o nei tusi o le Tusi Paia o loo vaaia lea i le fetufaaiga o o la manatu ma Trypho, lena sa feutagai ai Justin ma tagata Iutaia na sa talitonu i le Mesia.
Na lipotia mai faapea o Justin o se faievagelia, e folafola atu le tala lelei i so o se avanoa. Sa faapena foi ona ia faimalaga atu i mea mamao. Sa faaaluina nisi o ona taimi i Efeso, ma e foliga mai sa nofo o ia i Roma mo se vaitaimi umi.
O tusitusiga a Justin, e aofia ai ni faamatalaga na tusia e lagolagoina ai le lotu Kerisiano. I lana tusi First Apology, o loo ia taumafai ai ina ia aveesea le matuā pogisa tele o le filosofia faapaupau e ala i le malamalama mai le Tusi Paia. Ua ia faalauiloa mai faapea, o le atamai o le au faifilosofia e sese ma o se meanoa pe a faatusatusa atu i le malolosi o upu ma galuega a Keriso. (Faatusatusa i le Kolose 2:8.) Sa faatoga atu Justin mo Kerisiano inosia o ē e aofia ai foi ma ia. Ina ua mavae lona faaliliuina, sa faaauau pea ona ia ofuina se ofu o se tagata faifilosofia, i le faapea mai ua ia maua e na o lea lava le filosofia moni.
Ona o le mumusu e tapuai i atua faapaupau, sa manatu ai i Kerisiano o lona lua o senituri e faapea o ni tagata e lē talitonu i le iai o le Atua. Na tali atu Justin e faapea, “E lē o i matou o ni tagata e lē talitonu i le iai o le Atua, ae o loo tapuai i Lē na Faia le vateatea e pei ona matou faia . . . O lo matou faiaʻoga o nei mea, o Iesu Keriso . . . O ia o le Alo o le Atua moni.” E faatatau i le ifo i tupua, na faapea mai Justin: “Ua latou faia se mea ua latou taʻua o se atua; lea ua matou manatu i ai e lē gata o le lē mafaufau, ae ua oo lava ina faifai ai i le Atua . . . Pagā le vālea! ona e faapea o na tagata ulavavale ua latou tāina ma faia atua mo la outou tapuaiga.”—Isaia 44:14-20.
Faatasi ma le anoanoai o faasinoga i Tusi Paia Kerisiano Eleni, ua faaalia foi e Justin lona talitonuga i le toetu, amioga faaKerisiano, papatisoga, valoaga o le Tusi Paia (ae maise lava e faatatau i le Keriso), ma aʻoaʻoga a Iesu. E faatatau ia Iesu, ua sii mai ai e Justin le Isaia, i le faapea mai: “E i lona ua [Keriso] le malo.” Ua fai mai foi Justin: “Afai tatou te vaavaai mo se malo faaletagata, o lona uiga e ao foi la ona tatou faafitia uma lo tatou Keriso.” O loo ia talanoaina tofotofoga ma matafaioi a Kerisiano, i le tausisi mai faapea, o le auaunaga tatau i le Atua e manaomia ai le avea o sē e faia Lona finagalo, ma ua ia faapea mai atili, “o tagata e ao ona Ia aauina atu i atunuu uma e folafola atu nei mea.”
O le tusi The Second Apology of Justin (sa talitonuina e faapea ua na o se faaauauga o le uluai tusi) o loo faatatau atu i le Senate o Roma e ala i le toe faamatalaina atu o mea na tutupu i Kerisiano, o ē na faasauāina ina ua uma ona iloa le poto saʻo lelei e uiga ia Iesu Keriso. O le uiga sili ona lelei o aʻoaʻoga a Iesu, sa atagia mai i amioga a tagatānuu Kerisiano, ae foliga mai sa itiiti se tāua i pule o Roma. Na i lo lea, o le na ona taʻutino atu o le galuega o le faia o soʻo, sa mafai ona iʻu ai i le oti. Ae e faatatau i sē na avea muamua ma faiaʻoga o aʻoaʻoga faa-Kerisiano, na taʻua ai e Justin se tagata e igoa ia Lusia, o lē na fesili faapea: “Aiseā ua outou faasalaina ai lenei tagata, o lē, e lē o se mulilua, e lē o se faitaaga, e lē o se fasioti tagata, e lē o se gaoi, e lē o se faomea, e leʻi molia lava foi i se solitulafono, ae o lē ua na ona taʻutino mai faapea, o ia o se Kerisiano?”
O le tele o le salalau atu o faamatalaga sese e uiga i Kerisiano i lena taimi, o loo faaalia i le faamatalaga a Justin e faapea: “O le mea lea, o aʻu foi, ou te faatalitalia le faia i ai o ni faufauga leaga faalilolilo ma tuupoina e faatautauina aʻu i luga o le satauro, e nisi o i latou ua uma ona ou taʻua o latou igoa, pe atonu foi e ala i Crescens, lē e fiafia tele i le gugutu ma le faaalialia o le fia malosi; ona o lea tagata e lē aogā i ai le upu o le faifilosofia o lē ua molimau atu i le lautele faasaga ia i matou i mataupu e matuā leai lava sona malamalama i ai, i le faapea mai o Kerisiano o ni tagata e lē talitonu i le Atua ma e lē faaaloalo, ma ua faia faapea ina ia fiafia mai ai le anoanoai o tagata ua faaseseina, ma ina ia faafiafiaina ai foi i latou. Auā afai na te osofaia i matou e aunoa ma le faitauina o aʻoaʻoga a Keriso, o lona uiga ua matuā iʻuvale lava o ia, ma ua sili atu ai ona leaga na i lo o tagata e lē iloa tusitusi ma faitau, o ē e masani ona faamamao ese mai talanoaga po o le tuuina atu o molimau pepelo e uiga i mataupu latou te lē malamalama i ai.”
Lona Maliu
Pe i lima o Crescens po o isi tagata e lē talitonu i atua (Cynics), sa taʻuleagaina ai Justin i le vaega pule a Roma i le faapea o ia o se tagata tetee ma na faasalaina ai i le oti. Atonu pe tusa o le 165 T.A., na vavaeeseina ai lona ulu i Roma ma avea ai o se “maturo” (o lona uiga “molimau”). I lea, ua taʻua ai o ia o Justin le Maturo (po o Justin Martyr).
O faiga o tusitusiga a Justin atonu sa lē maua ai le uiga matagofie ma le tomai o isi tagata popoto o ona aso, ae o lona maelega mo le upu moni ma le amiotonu sa foliga mai na moni. E lē o mautinoa le tele ia ola ai e ōgatasi ma le Tusi Paia ma aʻoaʻoga a Iesu. Peitai, o loo faatāuateleina tusitusiga a Justin ona o talafaasolopito o loo iai ma le tele o faasinoga faale-Tusi Paia. Ua aumai ai le malamalama i olaga ma mea na tutupu i ē na taʻua o Kerisiano o lona lua senituri.
E aogā foi ona matau taumafaiga a Justin e fia faailoa atu ai i emeperoa le lē faamasino tonu o sauaga na faatonuina mo Kerisiano. O lona teena o lotu faapaupau ma filosofia ona o le naunau i le poto saʻo o le Afioga a le Atua, ua faamanatu mai ai ia i tatou faapea, i Atenai sa tautala atu ai ma le faamalosi le aposetolo o Paulo i tagata faifilosofia o Epikuro ma Setoiko e uiga i le Atua moni ma Iesu Keriso ua toe faatuina.—Galuega 17:18-34.
Sa iai sina malamalamaga o Justin lava ia e uiga i le toe tutū o ē ua oti i le vaitaimi o le Meleniuma. Ma maeu se faamalosi faatuatua o le faamoemoe moni o le Tusi Paia i le toetu! Sa ia faatumauina tagata Kerisiano i le feagai ai ma sauaga ma ua mafai ai ona latou tumau i o latou tofotofoga, e oo lava i le oti.—Ioane 5:28, 29; 1 Korinito 15:16-19; Faaaliga 2:10; 20:4, 12, 13; 21:2-4.
O lea la, sa sailia ai e Justin le upu moni ma teena le filosofia faa-Eleni. I le avea o sē na te puipuia le Faa-Kerisiano, sa ia puipuia ai aʻoaʻoga ma amioga a i latou na taʻua o Kerisiano. Ma ona o lona taʻua e ia lava o le faa-Kerisiano, sa puapuagatia ai o ia i se oti faamaturo. E faapitoa lava ona aogā le matauina o le talisapaia e Justin o le upu moni ma lana molimau atu ma le faamalosi i le feagai ai ma sauaga, ona o nei uiga o loo maua i olaga o soʻo moni o Iesu i aso nei.—Faataoto 2:4-6; Ioane 10:1-4; Galuega 4:29; 3 Ioane 4.