Mātua, e Manaomia e a Outou Fanau se Uai Atu Faapitoa
“O lau fanau e pei o tamai olive e vagavagai lau laoai.”—SALAMO 128:3.
1. E faapefea ona faatusatusa le tausia aʻe o laau totō ma le tausia aʻe o fanau?
I LE tele o tulaga, e ola aʻe tamaiti ma tutupu mai e pei o ni laau. O lea la, ua lē o se mea e ofo ai, le tautala o le Tusi Paia e faatatau i le avā a se tagata e pei o se “vine fua tele” ma faatusaina ana fanau e pei o ni “tamai olive e vagavagai [i lana] laoai.” (Salamo 128:3) O le a fai atu se faifaatoaga ia te oe e faapea, o le tausia aʻe o ni tamai laau totō e lē faigofie, ae maise pe a lē lelei le tau ma le palapala. E faapena foi i nei taimi matautia o “aso e gata ai,” e faigata tele ona tausia aʻe ai ni fanau ina ia avea o ni tagata matutua e mafaufau lelei ma matatau i le Atua.—2 Timoteo 3:1-5.
2. O le ā e masani ona manaomia ina ia maua mai ai se seleselega lelei?
2 Ina ia maua mai ni fua lelei o le faatoaga, e manaomia e le faifaatoaga se eleele lafulemu, se mafanafana o le susulu o le la, ma le vai. E lē gata i le faatoʻaina o le eleele ma veleina le vao, ae ao foi ona puipuia mai faamaʻi ma isi tausiga e manaomia. Atonu o le a tulai mai ni taimi faigata i le gasologa o taimi, seia oo lava ina seleseleina. Pagā se faanoanoa pe a iu ane e leaga fua o le faatoaga! Ae maeu se faamalieina o le galue fanua, pe afai e mavae le tele o ni galuega mamafa, ae selesele mai ai ni fua lelei!—Isaia 60:20-22; 61:3.
3. E faapefea ona fefaatusatusaai laau ma fanau i lo latou tāua, ma o le ā le ituaiga o uai atu e ao ona maua e fanau?
3 O se olaga faaletagata e manuia ma fuatele mai, e mautinoa le tautele atu na i lo o le seleselega a le faifaatoaga. Ua lē o se mea la e ofo ai, o le manuia o le tausia aʻe o se tamaitiiti e mafai ona faaalu ai ni taimi ma ni taumafaiga e sili atu ona tele na i lo ia e faaalu ina ia fuatele mai ai se faatoaga. (Teuteronome 11:18-21) O le tamaitiiti lea ua totōina i le faatoaga o le ola, afai e faasūsūina ma faafailele i le alofa ma tuuina atu i ai tapulaa aogā, e mafai ona tuputupu aʻe ma fuga mai faaleagaga e tusa lava po o loo iai i se lalolagi ua tumu i tulaga faamaʻia tau amio. Ae afai e lē lelei pe leaga foi ona tausia, o le a faalautagitagi le olaga lilo o le tamaitiiti ma e ono oti ai faaleagaga. (Kolose 3:21; faatusatusa i le Ieremia 2:21; 12:2.) O le mea moni lava, e manaomia e tamaiti uma se uai faapitoa atu i ai!
Uai atu i ai i Aso Uma Mai Lava i le Tamameamea
4. O le ā le ituaiga o uai atu e manaomia e tamaiti mai lava i le “tamameamea”?
4 E toetoe lava o taimi uma e ao ai i mātua ona uai atu i se pepe fou faatoʻā fanau. Ae pe na o le uai atu ea faaletino i aso taitasi e manaomia e le pepe? Na tusi atu le aposetolo o Pauro i le auauna a le Atua o Timoteo e faapea: “Talu foi ina o e tama itiiti [“tamameamea,” NW] ua e iloa Tusi Paia, e mafaia ona faapoto ai ia te oe e iu ai i le ola.” (2 Timoteo 3:15) O le uai atu faamātua na maua e Timoteo, mai lava i lona tamameamea, sa o se uai atu foi faaleagaga. Ae o fea le taimi e amata mai ai le avea ma tamameamea?
5, 6. (a) O le ā ua fai mai ai le Tusi Paia e uiga i le tamaitiiti e leʻi fanau mai? (e) O le ā e faamaonia ai e ao i mātua ona manatu mamafa i le lelei o le tamaitiiti e leʻi fanau mai?
5 O le upu Eleni na faaaogā i inei e Pauro (o le breʹphos) e faatatau foi i se tamaitiiti e leʻi fanau mai. Na taʻu atu e Elisapeta le tinā o Ioane le Papatiso, i lona tausoga o Maria e faapea: “Ua oo mai le leo o lou alofa i oʻu taliga, ona osooso ai lea o le tama [“tamameamea,” NW] [breʹphos] i loʻu manava ma le olioli.” (Luka 1:44) O lea, e oo lava i tamaiti e leʻi fananau mai e taʻua o tamameamea, ma ua faaalia e le Tusi Paia e faapea e mafai ona latou tali mai i gaoioiga o loo faia i fafo atu o le manava. Pe ua lē tatau ea la i le tausiga faamātua, lea o loo fautuaina soo i aso nei, ona faaaofia i ai ma le uai atu i le manuia faaleagaga o le tamaitiiti e leʻi fanau mai?
6 O se mea lenei e ao ona manatunatu i ai, talu ai ua faamaonia i mea tutupu le mafai e le tamaitiiti e leʻi fanau mai ona maua, a lē o ni aogā, po o ni aafiaga leaga i mea o loo latou faalogo i ai. Na iloa e se tagata faatonu i musika e faapea, o ni musika sa ia faataitaia na foliga mai e masani lelei ai ona taliga, ae maise lava i le vaega lea e tātā ai le selo. Ina ua ia taʻuina atu igoa o pese i lona tinā, o lē sa galue faapolofesa i le tāina o le selo, na faapea ane le tinā, o musika tonu lava na sa ia faataitaiina a o maʻitō ia te ia [le faatonu i musika]. E faapena foi la le ono leaga o ni aafiaga e oo i tamaiti e leʻi fananau mai, pe a fai ma masani a o latou tinā le matamata i polokalama lē mamā i le televise. O le ala lea na taʻua ai e se mekasini faafomai ni faamatalaga e uiga i le “pulea o le ʻafuʻafu e polokalama lē mamā.”
7. (a) Ua faapefea ona uai atu isi mātua i le lelei o a latou fanau e leʻi fananau mai? (e) O ā tomai ua iai i se tamaitiiti?
7 I le iloaina o le aogā o se faamalosiaga lelei lea e faaala ai mafaufau o tamameamea, ua toatele ai mātua ua amata ona faitau, talatalanoa ma pepese atu i a latou fanau e tusa lava pe leʻi fananau mai. E mafai foi ona e fai le mea lava lea. E ui o le a lē malamalama mai a outou fanau i a outou upu, ae o le a mautinoa le aogā ia i latou o le mālū ma le agaalofa o o outou leo. Pe a fananau mai la, ona amata lea e tamaiti ona malamalama i a outou upu, atonu o le a sili atu ona vave na i lo o le mea na outou mafaufauina. I le na o le lua i le tolu tausaga, ae ua aʻoaʻoina e le tamaitiiti se gagana faigata i le na o le lagonaina pea. E mafai foi e le pepe ona amata aʻoaʻoina le “gagana mamā” o le upu moni a le Tusi Paia.—Sefanaia 3:9.
8. (a) O le ā le uiga moni o upu a le Tusi Paia ina ua faapea mai na iloa e Timoteo tusitusiga paia ‘mai lava i lona tamaitiiti’? (e) O le ā ua faamaonia e tusa ai ma le tulaga o Timoteo?
8 O le ā na uiga i ai Pauro ina ua ia faapea mai ‘na iloa e Timoteo tusitusiga paia mai lava i lona tamaitiiti’? E manino lava na ia faauiga faapea, na maua e Timoteo aʻoaʻoga faaleagaga mai lava a o pepe, ae lē faatoʻā amata mai i taimi ina ua tamaitiiti. Ua ogatasi lenei ma le uiga o le upu Eleni breʹphos, lea e masani ona faasino atu i se pepe faatoʻā fanau mai. (Luka 2:12, 16; Galuega 7:19) Na maua e Timoteo faatonuga faaleagaga mai lona tinā o Eunike ma Loi le tinā o lona tinā, a o itiiti lava o ia. (2 Timoteo 1:5) O le muagagana, ‘O le mea lava e falala i ai le laau a o itiiti, o le mea foi lena e pio i ai pe a oo ina telē’ ua faatatauina moni lava ia Timoteo. ‘Na aʻoaʻoina o ia i se auala e lelei mo ia,’ ma o le iuga, na avea ai o ia ma auauna lelei a le Atua.—Faataoto 22:6; Filipi 2:19-22.
Le Tausiga Faapitoa e Manaomia
9. (a) O le ā e ao i mātua ona alofia le faia, ma aisea? (e) A o tuputupu aʻe le tamaitiiti, o le ā e manaomia ona faia e mātua, ma o le ā le faaaoaoga e ao ona latou utagia?
9 Ua faapei foi tamaiti o laau i le lē tutusa uma o o latou uiga, e lē tali lelei uma atu foi i auala tutusa mo lo latou tausiga. O mātua e atamamai, latou te amanaia eseesega, ma o le a alofia ai le fefaatusatusaai o tamaiti. (Faatusatusa i le Kalatia 6:4.) Afai tou te mananao ia malaulau aʻe a outou fanau e avea ma ni tagata matutua e lelei, e manaomia la ona mātauina o latou uiga faaletagata e eseese ai, ona fafau aʻe lea o uiga lelei, ae liai ese uiga leaga. Ae faapefea pe afai ua tou iite i se vaivaiga po o se uiga lē fetaui, atonu po o le lē faamaoni, le matapeapea i mea faitino, po o le manatu faapito? Ia faasaʻo ma le agalelei, e pei o le auala na faasaʻoina ai e Iesu vaivaiga o ona aposetolo. (Mareko 9:33-37) Ae maise lava, ia faamālō soo atu i le tamaitiiti mo ni ana taumafaiga filigā ma ni ona uiga lelei.
10. O le ā e sili ona manaomia e fanau, ma e mafai faapefea ona saunia?
10 O le mea e sili ona manaomia e tamaiti o le uai totino atu lea ma le agaalofa. Na faaalu e Iesu ni taimi e uai faapitoa atu ai i tamaiti, e oo lava i le taimi na pisi ai o ia i aso faaiu o lana faiva. (Mareko 10:13-16, 32) Mātua e, ia mulimuli atu i lena faaaoaoga! Ia faaavanoa atu ma le lē manatu faapito ni taimi tou te mafuta ai ma a outou fanau. Ma aua le matamuli e faaali atu ia i latou le alofa moni. Ia opo mai i latou, e pei foi ona faia e Iesu. Ia fusi ma sogi atu ia i latou ma le mafana ma le alofa. Ina ua fesiligia ni mātua o nisi o talavou matutua amio lelei, po o ā ni fautuaga e mafai ona latou fai atu i isi mātua, o le tele lava o tali e faapea: ‘Ia matuā tele atu i ai le alofa,’ ‘ia iai ni taimi e faifai mea faatasi ai,’ ‘ia atiina aʻe le feavatai,’ ‘ia faalogologo lelei atu ia i latou,’ ‘avatu i ai taiala na i lo o se lauga,’ ma ‘ia tautala saʻo.’
11. (a) O le ā le vaaiga e ao ona iai i mātua e uiga i le uai atu faapitoa i a latou fanau? (e) O afea atonu e mafai ai e mātua ona olioli i fetufaaiga aogā ma a latou fanau?
11 O le sauniaina o lena uai atu faapitoa e mafai ona avea ma olioli. Na tusi mai se tasi matua na ia maua ni iuga lelei: “A o laiti le ma fanau tama e toalua, o se fiafiaga le galuega o le faamomoe o i laua, faitau atu i ai se tala, faaafu lelei o la ieafu, ma fai faatasi se matou tatalo.” O taimi faatasi na ua maua ai se avanoa mo talanoaga e mafai ona faalaeiauina ai le matua ma le tamaitiiti. (Faatusatusa i le Roma 1:11, 12.) Na faalogologo se tasi matua a o tatalo atu le la tama e tolu ona tausaga, i le Atua ina ia faamanuia mai ia “Wally.” Na sosoo lava po o tatalo pea o ia mo “Wally” ma na matuā faalaeiauina mātua ina ua la iloa ane, o lea sa faauiga lana tatalo i uso i Malawi, i le taimi lena sa mafatia ai i sauaga. Na faapea mai se tasi fafine: ‘I le fa o oʻu tausaga, sa fesoasoani mai ai loʻu tina ia te aʻu, ina ia taurotoina mau ma usu pese o le Malo, a o oʻu tu i luga o le nofoa i tala ane o le fata fuluipu ina ia solo faamamago ipu sa fufulu mai e loʻu tina.’ Pe mafai ea ona tou manatuaina taimi na mafai ona tou olioli ai i ni fetufaaiga aogā ma a outou fanau laiti?
12. O le ā o le a saunia ma le atamai e mātua Kerisiano mo a latou fanau, ma o ā auala e ono mafai ona faaaogāina?
12 O mātua atamamai Kerisiano latou te faatulagaina se polokalama tau suesuega e lē aunoa. E ui atonu tou te faaaogā se faiga e faafesili ma tali, ae pe mafai ea ona tou faaopoopo atu atili i fetufaaiga fiafia, e ala i le fetuunai o le faia o suesuega, ae maise lava mo fanau laiti? Atonu tou te faaaofia i ai le tusiaina o ni ata o vaaiga faale-Tusi Paia, faamatalaina o ni tala faale-Tusi Paia, po o le faalogologo atu i se tala na e faatonuina se tamaitiiti e saunia mai. Taumafai e matuā faasusua le Afioga a le Atua ina ia mafai ona matuā faanaunau atu i ai a outou fanau. (1 Peteru 2:2, 3) Na faapea mai se tasi tamā: ‘A o laiti lava tamaiti, sa matou fetolofi faatasi ma i latou, ma faatino taga o mea na tutupu anamua ia na aafia ai ni tagata taʻutaʻua o loo taʻua i le Tusi Paia. Sa matuā fiafia tele i ai tamaiti.’
13. O le ā le tāua o taimi o faataitaiga, ma o ā mea tou te ono faataitaia i na taimi?
13 O taimi o faataitaiga e iu ai foi i ni fetufaaiga aogā auā e fesoasoani lena i talavou e sauniuni ai mo tulaga moni e tutupu i le olaga. O se tasi o teineitiiti mai le fanau a le au Kusserow—o i latou uma e toʻa 11 na tutumau ma le faamaoni i le Atua i le vaitaimi o sauaga a Nazi—na ia faapea mai e uiga i ona mātua: “Na la faasino mai ia i matou le auala e gaoioi ai ma le auala matou te puipuia ai i matou lava e ala i le Tusi Paia. [1 Peteru 3:15] E masani ona fai ni a matou faataitaiga, e faafesili ma tali.” Aisea e lē fai ai le mea lava lena? E mafai ona tou faataitaiina taulimaga mo le faiva, i le fai lea o le matua ma tagata e ona le fale. Po o le faataitai pe faapefea ona faafoe tofotofoga e tutupu moni i le olaga. (Faataoto 1:10-15) Na faamatala mai se tasi tagata e faapea: “O le faataitaia o tulaga faigata e mafai ona faatupuina ai tomai ma le mautinoa o se tamaitiiti. E ono aofia ai i le faataitaiga le faataitai o le ofoina atu i lau tama, e sana uo o se sikareti, se ʻava malosi po o fualaau oona.” O nei faataitaiga e mafai ona fesoasoani ia te oe e iloa ai le auala o le a tali atu ai lau tamaitiiti i na tulaga.
14. Aisea e tāua tele ai talanoaga alofa ma le faapelepele ma a outou fanau?
14 I le taimi o fetufaaiga ma a outou tamaiti, ia foliga fiafia atu ia i latou i le auala agaalofa lea e pei ona sa faia e le tusitala na tusiaina nei upu: “Loʻu atalii e, aua neʻi galo ia te oe laʻu tulafono; a ia tausia aʻu poloaiga i lou loto. Auā e faaopoopoina ai ia te oe o aso e tele, ma tausaga e te ola ai, atoa ma le manuia.” (Faataoto 3:1, 2) Po o le a lē pāʻia ea loto o a outou tamaiti pe afai tou te faamalamalama atu i ai ma le agalelei e faapea, tou te manaomia lona usitai auā o le a iu lenei i le mauaina o le manuia ma le faafualoaina o lona ola—o le mea moni, o le ola e faavavau i le lalolagi fou filemu a le Atua? Ia mātau uiga totino o a outou tamaiti, a o tou talatalanoa i le Afioga a le Atua. Ia faia faatasi lenei mea ma le tatalo, ma o le a faamanuia e Ieova a outou taumafaiga. O na talanoaga faavae faale-Tusi Paia e faia i le alofa e masani lava ona maua ai iuga lelei ma maua ai aogā e faavavau.—Faataoto 22:6.
15. E mafai faapefea ona fesoasoani mātua i a latou fanau i le foiaina o faafitauli?
15 E ui atonu o le a lē mafai ona faia lena fetufaaiga na muai taʻua i le taimi lea ua uma ona faatulaga mo le suesuega, ae ia taumafai pea na i lo o le see atu i isi mataupu. Ia faalogologo lelei atu e lē gata i mea o loo fai mai ai a outou fanau, ae i le auala foi o loo faaali mai ai lona manatu. Na faapea mai se tasi tagata poto: “Tilotilo atu i lau tama. Ia e uai atoatoa atu ia te ia. E manaomia ona e malamalama ae lē na ona faalogologo. O mātua o ē e faatinoina lena taumafaiga faaopoopo e mafai ona latou faia se suiga tele i olaga o a latou fanau.” E masani ona fesagai fanau i aso nei ma faafitauli matuia i le aʻoga ma isi mea. I le avea ma matua, ia tou faasufi le tamaitiiti e tautala mai, ona fesoasoani lea ia te ia ina ia vaai i na mataupu e tusa ai o le silafaga a le Atua. Afai tou te lē o mautinoa pe faapefea ona foia le faafitauli, ia sailiili atu i le Tusi Paia ma lomiga ua saunia mai e “le auauna faamaoni ma le mafaufau.” (Mataio 24:45) Ioe, ia avatu uma i a outou fanau le uai atu faapitoa lena e manaomia ina ia foia ai le faafitauli.
Ia Faafaatauaina Taimi Tou te Faatasitasi Ai
16, 17. (a) Aisea e matuā manaomia ai e talavou se uai faapitoa atu i ai ma ni faatonuga i aso nei? (e) O le ā e manaomia e fanau ona iloa pe a aoaia e o latou mātua?
16 Ua sili atu ona manaomia e talavou i aso nei le uai atu faapitoa i ai na i lo o se isi lava taimi ua teʻa, talu ai ua tatou ola i “aso e gata ai,” ma o “aso faigata” foi nei. (2 Timoteo 3:1-5; Mataio 24:3-14) E tutusa mātua ma fanau, i lo latou manaomia uma o le puipuiga e na o le atamai moni e mafai ai, lea “e ola ai e ua i ai.” (Failauga 7:12) Talu ai o le atamai faaleatua e aofia ai le faatatauina saʻo o le poto e faavae mai le Tusi Paia, ua manaomia ai e fanau ni faatonuga faifai pea i le Afioga a le Atua. O lea la, ia suesue le Tusi Paia ma a outou fanauiti. Taʻu atu Ieova ia i latou, ma ia faamatala lelei i ai mea na te manaomia, ma ia faatupuina so latou olioli e faatalitali atu i le faataunuuga o ana folafolaga sili. Ia talanoa ai i na mea i le aiga, pe a tou savalivali faatasi ma a outou fanau—ioe, i so o se taimi lava e talafeagai ai.—Teuteronome 6:4-7.
17 E iloa e faifaatoaga e lē lauolaola uma ni laau i ni tulaga tutusa. E manaomia e laau se tausiga faapitoa. E faapea foi ona eseese tamaiti taitoatasi, ma latou te manaomia se uai faapitoa atu i ai, ni faatonuga, ma aoaiga. Mo se faataitaiga, o le pupula lē fiafia a le matua, ua lava lena e taofia ai se ala sese a se tasi o tamaitiiti, ae o le isi tamaitiiti e manaomia i ai se aoaiga mamafa. Ae e manaomia uma lava e a outou fanau ona latou iloa le mafuaaga tou te lē fiafia ai i nisi o upu po o gaoioiga, ma e tatau i mātua uma e toalua ona felagolagomai ina ia tutusa ai pea le aoaiga. (Efeso 6:4) E sili atu ona tāua le avatu e mātua Kerisiano o taiala manino e ogatusa ma le Tusi Paia.
18, 19. O le ā le tiute tauave ua iai i mātua Kerisiano mo a latou fanau, ma o le ā e foliga mai e iu i ai pe a lelei ona faia o lena galuega?
18 E ao i le faifaatoaga ona faia le galuega o le totō ma le tausia i le taimi saʻo. Afai e faatuatuai pe lafoaia foi lana faatoaga, o le a itiiti pe leai foi sana mea e seleseleina. O lea la, o a outou fanau iti, o ni “laau” o loo tau tuputupu aʻe, o loo manaomia se uai faapitoa atu i ai i le taimi lava lenei, ae lē o le masina lea po o le tausaga lea. Aua le faamāumāuina avanoa tautele na e faatupuina ai lo latou tutupu aʻe faaleagaga ina ia ogatusa ma le Afioga a le Atua, ma ia liai ese mafaufauga faalelalolagi latou te ono ola faalautagitagi ai ma feoti ai faaleagaga. Ia pele ia te outou taimi ma aso na ua faaeaina outou e mafuta faatasi ai ma a outou fanau, auā ua vave tele le mavae atu o nei taimi. Ia galulue malosi e faatupuina i a outou fanau uiga faaleatua na e manaomia mo se olaga fiafia i le avea ma auauna faamaoni a Ieova. (Kalatia 5:22, 23; Kolose 3:12-14) E lē o se galuega lenei a se isi; o la outou galuega, ma e mafai ona fesoasoani atu le Atua ia te outou ina ia faia faapea.
19 Ia tuu atu i a outou fanau se tofi faaleagaga faaoaina. Ia suesue faatasi ma i latou le Afioga a le Atua, ma ia tou olioli faatasi i tafaoga e mamā. Ave a outou fanau i sauniga faa-Kerisiano, ma ia tou ō faatasi i le galuega talaʻi o le Malo. Ia totōina i a outou fanau pele le ituaiga o uiga lea e finagalo malie i ai Ieova, ma e mautinoa lava o le a latou aumaia ai ia te outou le olioli tele i tausaga mulimuli ane. Ioe, “e matua olioli lava le tamā o le ua amiotonu; o le na fanaua le atalii poto e fiafia o ia ia te ia; e fiafia lou tamā ma lou tinā; e olioli lava le na fanau mai oe.”—Faataoto 23:24, 25.
Se Taui Faaoaina
20. O le ā le ki i le avea ma matua faamanuiaina o ni fanau talavou?
20 O le tausia o fanau o se tofiga faigata ma le faaumiumi. O le tausia aʻe o nei ‘tamai olive o loo vagavagaia lau laoai’ ina ia avea ma tagata matutua e matatau i le Atua, o ē latou te fuaina mai fua o le Malo, ua taʻua o se galuega e 20 tausaga le umi. (Salamo 128:3; Ioane 15:8) O lenei galuega e masani ona sili atu ona faigata pe a oo tamaiti i o latou tausaga talavou i le va o le 13 e oo i le 19, o le taimi ua faatetele ai omiga ia i latou ma ua talafeagai ai i mātua ona faamalosia i ai a latou taumafaiga. Ae e tumau pea le puna i le manuia—ia uai atu i ai, ia mafana, ma ia loto malamalama. Ia manatua, e manaomia tele e a outou fanau le uai totino atu i ai. E mafai ona outou avatu i ai lena uai atu e ala i le faaali i ai o le manatu alofa moni mo lo latou lelei. Ina ia fesoasoani atu ia i latou, e tatau ona tou tatala atili atu i ai e ala i le faaavanoa atu o le taimi, le alofa ma le manatu mamafa lena latou te manaomia moni.
21. O le ā e mafai ona avea ma taui ona o le uai faapitoa atu i fanau?
21 O le taui mo a outou taumafaiga ina ia tausia na fua tautele na tuu mai e Ieova tou te tausia, e matuā sili atu ona faamalieina ai na i lo so o se seleselega tele a so o se faifaatoaga. (Salamo 127:3-5) O lea mātua e, ia faaauau ona uai faapitoa atu i a outou fanau. Ia faia lea mea mo lo latou lelei, ma mo le viiga o lo tatou Tamā faalelagi o Ieova.
O le a Faapefea ona E Tali?
◻ E faapefea ona faatusatusa le tausia aʻe o laau totō ma le tausia aʻe o fanau?
◻ O le ā le ituaiga o uai atu e ao ona maua e le tamaitiiti i aso uma mai lava i lona tamameamea?
◻ O le ā le tausiga faapitoa e manaomia e fanau, ma e mafai faapefea ona tuuina atu?
◻ Aisea e uai faapitoa atu ai i a outou fanau?