O Ai Tagata Masoreta?
O IEOVA, “o le Atua faamaoni,” na ia faasaoina lana Afioga, le Tusi Paia. (Salamo 31:5) Ae talu ai o Satani, o le fili o le upu moni, ua taumafai e faaleaga ma faaumatia le Tusi Paia, na faapefea la ona oo mai le Tusi Paia ia i tatou i se tulaga talafeagai e pei ona tusia ai?—Tagai i le Mataio 13:39.
O se vaega o le tali e mafai ona maua i se faamatalaga na faia e Polofesa Robert Gordis e faapea: “O le iuga o [le] galuega a tusiupu Eperu, ua taʻua o masoreta po o ‘ē faaolaolaina uputuu,’ e lei matuā talisapaiaina. O nei tusiupu e lei faailoaina mai o latou igoa, na kopiina ma le matuā faaeteete ma le naunautai le Tusi Paia.” E ui lava o le toatele o nei tusiupu o loo tumau pea ona tatou lē iloa o latou igoa e oo mai i aso nei, ae ua faamauina ma le manino le igoa o se tasi o aiga o tagata Masoreta—o Ben Asher. O le ā o tatou iloa e uiga ia i latou ma o latou uso Masoreta?
Le Aiga o Ben Asher
O le vaega o le Tusi Paia lea na uluai tusia i le gagana Eperu, e masani ona taʻua o le Feagaiga Tuai, na kopiina ma le faamaoni e tusiupu Iutaia. E mai i lona ono e oo i lona sefulu o senituri T.A., na taʻua ai i latou nei na kopiina tusi o Masoreta. O le ā na aofia ai i la latou galuega?
Mo le tele o senituri, na tusia ai le gagana Eperu i na o konesane, a o vaueli, na avane i ai e le tagata faitau. Ae peitai, e oo ane i le taimi o Masoreta, ua lē iloa le faaleoga saʻo o upu faa-Eperu ona o le toatele o tagata Iutaia, ua lē o toe sologa lelei la latou tautala i lena gagana. Na faia e ni vaega o tagata Masoreta i Papelonia ma Isaraelu ni faailoga e tuu i konesane e faailoa ai le faamamafaga ma le faaleoga saʻo o vaueli. A itiiti mai e tolu ni faiga eseese na atiina aʻe, ae o le faiga ua faamaonia le taatele, o le faiga lea a tagata Masoreta i Tiperia, i talaane o le Sami i Kalilaia, le nofoaga o le aiga o Ben Asher.
O loo lisiina mai i ni tusi ni tupulaga se lima o tagata Masoreta mai i lenei aiga iloga, e amata mai ia Asher le Toeaina o lona valu o senituri T.A. O isi, o Nehemiah Ben Asher, o Asher Ben Nehemiah, o Moses Ben Asher, ma mulimuli lava, o Aaron Ben Moses Ben Asher o lona sefulu o senituri T.A.a O nei tane sa i le muāau o i latou na faaleleia le faailoga tusitusi o le a sili atu ona faailoa lelei mai ai lo latou malamalamaga i le faaleoga saʻo o tusitusiga i le Tusi Paia Eperu. I le faia o nei faailoga, sa manaomia ona latou malamalama i faiga faavae o le kalama faa-Eperu. E lei iai lava se faavae manino o tulafono tau i le kalama faa-Eperu na faamauina muamua. O le mea lea, atonu e faapea mai se tasi, o nei tagata Masoreta, o nisi ia o uluai tagata na faavaeina le kalama faa-Eperu.
O Aaron, o le tagata Masoreta mulimuli lea o uputuu a le aiga o Ben Asher, o le uluai tagata lea na faamaumauina ma toe faatonutonuina lenei faamatalaga. Na ia faia faapea e ala i le tusia o se tusi lea na faaulutalaina “Sefer Dikdukei ha-Te’amim,” o le uluai tusi tulafono o le kalama faa-Eperu. Na oo ina avea lenei tusi ma faavae o tusitusiga a isi tagata aʻoga o le kalama faa-Eperu mo senituri o i luma. Ae o lenei tusi, sa na o se tusi na māfua mai ona o le galuega e sili ona tāua a tagata Masoreta. O le ā lena galuega?
E Manaomia se Mafaufau Maoae e Manatua Ai
O le mea sa sili ona popole i ai tagata Masoreta, o le saʻo lea ona siiina o upu taitasi, e oo lava i mataitusi taitasi o tusi o le Tusi Paia. Ina ia faamautinoa ua saʻo lelei, na faaaogā ai e tagata Masoreta autafa o itulau taitasi e fai ai faamaumauga, e faailoa ai so o se suiga e tatau ona faia o le tusi, po o ni nai mea iti sa lei mafaufauina, ia po o ni mea foi na fuafuaina e ē na kopiina tusi o aso ua mavae. I nei faamaumauga i autafa o itulau, na tusia ai foi e tagata Masoreta ituaiga o upu e lē masani ai ma tuufaatasiga, e faailogaina ai pe faafia ona aliai mai nei upu i se tusi po o totonu o le Tusi Paia Eperu atoa. O nei faamatalaga na faamauina i se faiga e matuā sili ona puupuu, ona sa laitiiti avanoa. I le avea o se mea faigaluega faaopoopo mo le siakiina maeʻaeʻa lelei, na latou faailogaina ai le upu ogatotonu ma se mataitusi o nisi tusi. Na oo lava ina latou faitauina mataitusi uma o le Tusi Paia ina ia faamautinoa ai ua saʻo lelei ona kopiina.
I le pito i luga ma le pito i lalo o le itulau, na faamauina ai e tagata Masoreta ni faamatalaga atili e faamalamalama ai nisi o faamatalaga pupuu i autafa o itulau.b Sa fesoasoani tele lenei i le siakiina maeʻaeʻa o a latou galuega. Ona sa lei faafuainumeraina fuaiupu i lena taimi ma sa leai ni lomifefiloi o le Tusi Paia, na faapefea ona faasino atu Masoreta i isi vaega o le Tusi Paia i le faia o lenei siakiina maeʻaeʻa? I le pito i luga ma le pito i lalo o itulau, sa latou tusia ai se lisi o vaega o se fuaiupu e tutusa, e faamanatu ai ia i latou po o gafea o le Tusi Paia e maua ai le upu po o ni upu tutusa e pei ona faaalia. Ona o le faatapulaa o avanoa, e masani lava ona latou tusia e na o le tasi se upu autū e faamanatu ai ia i latou fuaiupu taitasi e tutusa. Ina ia aogā nei faamatalaga i autafa o itulau, e manaomia ai ona tauloto e nei tusiupu le Tusi Paia Eperu atoa.
O lisi e uumi nauā mo autafa o itulau sa siitia i le faaiuga o le tusi. E mo se faaaʻoaʻoga, o le faamaumauga a Masoreta i le autafa o le itulau o le Kenese 18:3 o loo faaalia ai ni mataitusi faa-Eperu se tolu, קלד. O le upu faa-Eperu lenei e tutusa ma le fuainumera e 134. I le isi vaega o le tusi, o loo aliai mai ai se lisi e faailoa ai ni tulaga se 134 na aveesea ai ma le loto i ai le suafa o Ieova mai tusitusiga Eperu e i latou na kopiina le tusi o ē na muamua atu i le au Masoreta, ae suia i le upu “Alii.”c Ae e ui sa iloa e tagata Masoreta e uiga i nei suiga, ae latou te lei faaaogaina le saolotoga e suia ai le tusi na tuuina mai ia i latou. Nai lo o lea, sa latou faailoa mai nei suiga i a latou faamaumauga i autafa o itulau. Ae aisea na matuā faaeteete ai tagata Masoreta ina ia lē suia le tusitusiga, ae na suia e tagata na muai kopiina? Pe na eseese o latou talitonuga faa-Iutaia ma talitonuga o ē na muamua ia i latou?
O ā Mea na Latou Talitonu i Ai?
I lena vaitaimi o le agaigai i luma o taumafaiga a tagata Masoreta, na aafia ai le faiga faa-Iutaia i se fefinauaiga o manatu ua mauaa. Talu mai le uluai senituri T.A., na faamalosia ai e le faiga faa-Iutaia faarapi lana pule. I le tusiaina o le Talmud ma le faamatalaina e rapi, na oo ai ina faatulaga lua le Tusi Paia i faaliliuga a rapi o le tulafono tuugutu. O lea, o le faasaoina ma le faaeteete o mau o le Tusi Paia, na ono lē iloa ai lona tāua.
I lona valu o senituri T.A., na fouvale ai se vasega na lauiloa o tagata Karaite faasaga i lenei taumafaiga. I le faamamafaina o le tāua o le suesueina totino o le Tusi Paia, na latou teena ai le pule ma faaliliuga a rapi ma le Talmud. Na latou talia le Tusi Paia e na o lea lo latou pule. O lenei talitonuga na manaomia tele ai ona siiina saʻo o lena tusi, ma maua ai e suesuega a Masoreta le uunaiga malosi fou.
O le ā le tele na taaʻia ai e talitonuga faarapi po o tagata Karaite le galuega a Masoreta? Ua taʻua e M. H. Goshen-Gottstein o se tagata e tomai i tusitusiga o le Tusi Paia Eperu e faapea: “Na talitonu tagata Masoreta . . . e faapea, sa latou tausisia se uputuu faaanamua, ma ia i latou, o le suia ma le loto iai o se mea, o se solitulafono sili lea ona leaga ua faia.”
Sa manatu tagata Masoreta i le saʻo ona kopiina o le Tusi Paia e faapea, o se galuega paia. E ui lava atonu na matuā uunaia i latou e nisi o manatu faalotu, ae foliga mai o le galuega a tagata Masoreta lava ia, sa lē mafai ona aafia e ia manatu. O faamatalaga matuā saʻo i autafa o itulau, na itiiti ai se avanoa mo ni felafolafoaiga o manatu faalelotu. O le Tusi Paia lava ia sa avea ma mea tāua i o latou olaga; latou te lē fia suia fua se mea.
Mauaina o Aogā Mai La Latou Galuega
E ui lava ua lē o toe avea Isaraelu faaletino ma nuu filifilia o le Atua, ae o nei tusiupu Iutaia, sa tuuina atu atoatoa i latou ina ia faasaoina ma ia saʻo lelei le Afioga a le Atua. (Mataio 21:42-44; 23:37, 38) O le taulau manuia o le taumafaiga a le aiga o Ben Asher ma isi tagata Masoreta, ua matuā lelei ona aoteleina e Robert Gordis, o lē na tusia e faapea: “O na tagata faigaluega loto maulalo e lē mafaatoilaloina . . . na faia faalilolilo la latou galuega fita, o le leoleoina lea o le Tusi Paia ina neʻi leiloa pe suia foi.” (The Biblical Text in the Making) O le iuga, ina ua luʻia e na tagata Toefuataiina o lona 16 o senituri e pei o Luteru ma Tyndale le pule a le lotu ma amata ona faaliliu le Tusi Paia i gagana taatele mo tagata uma ina ia faitau ai, sa ia i latou se Tusi Paia Eperu na faasaoina lelei e faaaogā e fai ma faavae o la latou galuega.
O loo faaauau pea ona tatou maua aogā i aso nei mai le galuega a tagata Masoreta. O la latou tusi faa-Eperu ua faavae ai Tusitusiga faa-Eperu o le New World Translation of the Holy Scriptures. O lenei faaliliuga, o loo faaauau pea ona faaliliuina i le tele o gagana i le agaga e tasi, o le tuutoina ma le manatu mamafa mo le saʻo lelei, lea na faaalia e tagata Masoreta anamua. E tatau foi ia i tatou ona faaalia lea lava agaga i le uaʻi totoʻa atu i le Afioga a Ieova le Atua.—2 Peteru 1:19.
[Footnotes]
a I le faa-Eperu, o le upu “ben,” o lona uiga o le “atalii.” O lea la, o Ben Asher, o lona uiga “o le atalii o Asher.”
b O faamaumauga a Masoreta i autafa o itulau, e taʻua o Small Masora. O faamaumauga i le pito i luga ma le pito i lalo i autafa e taʻua o Large Masora. O lisi ua tuuina i isi mea i le tusi, ua taʻua o le Final Masora.
c Tagai i le Faasinoupu 1B i le New World Translation of the Holy Scriptures With References.
[Pusa/Ata i le itulau 28]
Le Faiga mo le Faaleoina o Upu Faa-Eperu
O LE sailiga mo se auala e sili ona lelei e faamaumauina ai faailoga o vaueli, ma faailoga mo faaleoga, na faia e tagata Masoreta mo le tele o senituri. O lea, e lē o se mea e ofo ai i le mauaina o loo faaauau pea ona faia ni taualumaga agaigai i luma i tupulaga taitasi e le aiga o Ben Asher. O tusitusiga o loo iai nei, o loo faailoa mai ai faiga ma auala a ni tagata Masoreta mulimuli se toalua o le aiga o Ben Asher, o Moses ma Aaron.d O se suesuega e fefaatusatusaai ai nei tusi, ua faaalia ai e faapea, na faia e Aaron tulafono faatatau i nisi o vala laiti i faaleoga ma le faia o faailoga e ese mai i ia na faia e lona tamā, o Moses.
O Ben Naphtali, sa iai i le vaitaimi o Aaron Ben Asher. O le tusi Cairo Codex na tusia e Moses Ben Asher, o loo iai le tele o faamatalaga maʻoti e faapea na tusia e Ben Naphtali. O le mea lea, atonu po o Ben Naphtali lava ia na suesueina le Tusi Paia faatasi ma Moses Ben Asher, ia pe na la faasaoina se uputuu taatele o aso anamua. E toatele tagata aʻoga e talanoa e uiga i le eseesega o auala a Ben Asher ma Ben Naphtali, ae ua tusi mai Goshen-Gottstein e faapea: “E foliga mai e saʻo pe a tautala e uiga i auala e lua i totonu o le aiga o Ben Asher, ma ua faaupuina le eseesega o faamatalaga: O le fetauiga i le va o Ben Asher ma Ben Asher.” O lea, o le a lē saʻo pe a tautala e uiga i le na o le tasi o se auala a Ben Asher. Sa lē ona o le lelei tele o galuega a ona tuaā na talia ai auala a Aaron Ben Asher. Ae e na o le pau lava le pogai, ona sa viiviia e le tagata aʻoga o le Talmud o lona 12 o senituri, o Moses Maimonides le tusi a Aaron Ben Asher.
[Artwork—Hebrew characters]
O se vaega o le Esoto 6:2 e iai ma e leai ni faasinoga o vaueli ma ni faailoga o faaleoga
[Faaopoopoga i lalo]
d O le Cairo Codex (896 T.A.) lea o loo maua ai e na o perofeta muamua ma perofeta mulimuli, ua aumaia ai se faaaʻoaʻoga o auala a Moses. O le tusi Allepo (c.925 T.A.), ma le tusi a Leningrad (1008 T.A.) ua manatu i ai o ni faaaʻoaʻoga o auala a Aaron Ben Asher.
[Ata i le itulau 26]
O Tiperia, o le nofoaga tutotonu o gaoioiga a tagata Masoreta mai lona valu e oo i lona sefulu o senituri
[Ē Ana le Ata]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.