Ia Leoleoina Oe e le Faautauta
“E faafeao le mafaufau ia te oe; e leoleo ia te oe le faautauta.”—FAATAOTO 2:11.
1. E mafai e le faautauta ona leoleoina i tatou mai le ā?
E FINAGALO Ieova ia te oe e te faaaogaina le faautauta. Aisea? Talu ai na te silafia o le a faapea ona leoleoina ai oe mai tulaga eseese e lamatia ai. Ua amata le Faataoto 2:10-19 i le faapea mai: “A oo le poto i lou loto, ma ua mālie ia te oe le atamai; e faafeao le mafaufau ia te oe; e leoleo ia te oe le faautauta.” Leoleo oe mai le ā? Mai i mea nei e pei o “le ala leaga,” o ē tuua ala tonu, ma tagata e tele ina faapiopio o latou ala.
2. O le ā le faautauta, ma o le ā le ituaiga faautauta e naunau faapitoa i ai Kerisiano?
2 Atonu o e manatua o le faautauta o se vaega o le mafaufau lea ua mafai ai ona ia faaeseesea le tasi mea mai i le isi. O se tagata e iai le faautauta na te iloa le eseesega o manatu po o mea ma e lelei ana faaiuga. I le avea ma Kerisiano, ua tatou matuā naunau atu ai ia maua le faautauta faaleagaga lea e faavae mai le poto i le Afioga a le Atua. Pe a tatou suesue i le Tusi Paia, e tai pei ai o loo tatou eliina ni poloka e fausia ai le faautauta faaleagaga. O mea tatou te aʻoaʻoina e mafai ona fesoasoani ia i tatou e faia faaiuga e faafiafia ai Ieova.
3. E mafai faapefea ona tatou mauaina le faautauta faaleagaga?
3 Ina ua fesili atu le Atua i le tupu o Isaraelu o Solomona po o le ā le faamanuiaga e manao i ai, na faapea atu le tupu talavou: “O lea ia e foai mai ai i lau auauna le loto matala ina ia faamasino e ia i lou nuu, ma ia masino ai i le lelei ma le leaga.” Na ole atu Solomona mo le faautauta, ma na foai atu i ai e Ieova i se tulaga sa sili atu ona tele. (1 Tupu 3:9; 4:30) Ina ia mauaina le faautauta, e manaomia ona tatou tatalo, ma e ao ona tatou suesueina le Afioga a le Atua faatasi ai ma lomiga e faamalamalamaina ai ia ua saunia e ala mai i “le auauna faamaoni ma le mafaufau.” (Mataio 24:45-47) O le a fesoasoani lenei mea ia i tatou ina ia faatupuina le faautauta faaleagaga i se tele lea ua avea ai i tatou ma “tagata matutua i le mafaufau,” ua mafai ona “iloa [po o le, faaeseese] . . . le lelei ma le leaga.”—1 Korinito 14:20; Eperu 5:14.
Le Manaomia Faapitoa o le Faautauta
4. O le ā le uiga o le “faafaigofie” o le vaai, ma e mafai faapefea ona aogā ia i tatou?
4 I le iai o le faautauta tatau, e mafai ai ona tatou gaoioi e talafeagai ma fetalaiga nei a Iesu Keriso: “A ia outou muai saili le malo o le Atua ma lana amiotonu; ona faaopoopoina atu lea o ia mea uma [mea faitino] ia te outou.” (Mataio 6:33, LT) Na fetalai foi Iesu e faapea: “O mata, o le molī lea o le tino; o lenei, pe afai ua faafaigofie lau vaai, e malamalama uma ai lou tino.” (Luka 11:34, NW) O le mata o le lamepa faafaatusa. O le “faafaigofie o le vaai,” o le vaai totoʻa lea ma le faamaoni. I le iai o se vaaiga faapea, e mafai ai ona tatou faaalia le faautauta ma savavali e aunoa ma le tautevateva faaleagaga.
5. E tusa ai ma feutagaiga faapisinisi, o le ā e tatau ona tatou manatua e tusa ai ma le fuafuaga o le faapotopotoga Kerisiano?
5 Nai lo le faafaigofie o la latou vaai, ua faafaigata e nisi o latou olaga ma olaga o isi i feutagaiga faapisinisi faatosina loto. Peitai e ao ona tatou manatua o le faapotopotoga Kerisiano o le “poutu . . . lea ma le lagolago o le upu moni.” (1 Timoteo 3:15) Ua avea le faapotopotoga e pei o ni poutu o se fale na te tausisia upu moni o le Afioga a le Atua, ae lē ia lagolagoina ai se pisinisi a se tasi. Ua lē faavaeina faapotopotoga a Molimau a Ieova o ni nofoaga e faaauiluma ai mea tau fefaatauaiga, o oloa, po o ni galuega fai. E tatau ona taofia i tatou mai le tuliaupuina o ni mataupu totino faapisinisi i totonu o le Maota o le Malo. E fesoasoani le faautauta ia i tatou ina ia iloa o Maota o le Malo, o Suesuega Tautusi a Vaega, o fonotaga, ma tauaofiaga a Molimau a Ieova o nofoaga mo le aufaatasiga faa-Kerisiano ma talanoaga faaleagaga. Pe afai tatou te faaaogaina la tatou faiā faaleagaga ina ia faaauiluma ai so o se faiga faapisinisi, pe e lē faaalia ai e lenei mea le leai o se talisapaia o mea tāua faaleagaga? O fesootaiga i le faapotopotoga e lē tatau lava ona faaaogā sese mo le mauaina o ni lelei tau tupe.
6. Aisea e lē tatau ai ona faatauina atu ni oloa po o le faaauilumaina foi o ni galuega fai i sauniga a le faapotopotoga?
6 Ua faaaogā e isi aufaatasiga faatiokarate ina ia faatau atu ai togafitiga tau soifua maloloina po o mea e fai ai teuga, o fualaau vaitamini, o galuega tau fesootaiga, o mea faufale, o ni fuafuaga o malaga tafafao, o polokalame ma masini komepiuta, ma isi lava mea. Peitai, o sauniga a le faapotopotoga e lē o se nofoaga lea e faatau atu ai pe e faaauilumaina ai ni mea tau fefaatauaiga po o ni galuega fai. E mafai ona tatou iloa le mataupu silisili ua faatulaga mai pe afai tatou te manatua na tutuli e Iesu “i latou uma lava i fafo o le malumalu, o mamoe atoa ma povi; ua sasaa ifo foi tupe a tagata sui tupe, ma fuli atu laulau. Ua faapea atu foi o ia i e faatau lupe, ‘Ave ese ia nei mea; ʻaua le fai le fale o loʻu Tamā ma fale faatau oa.’”—Ioane 2:15, 16.
Ae Faapefea ni Teugatupe ua Faafaigaluegaina?
7. Aisea e manaomia ai le faautauta ma le faaeteete e tusa ai ma teuga tupe ua faafaigaluegaina?
7 E manaomia le faautauta ma le faaeteete pe a manatu e faafaigaluega ni tupe i se taumafaiga faapisinisi. Seʻi faapea ua manao se tasi e nono tupe ma fai atu ni tautinoga faapenei: “Ou te matuā faamautinoa atu o le a maua mai ai ni au tupe faasili.” “E lē mafai ona e gau ai. O se mea mautinoa lelei le mea lenei.” Ia faaeteete pe a tuuina atu e se tasi ni faamautinoaga faapena. E lua lava mea, na te lē o tilofaia lelei mea moni uma, po o ua lē faamaoni o ia, auā o tupe teu e faafaigaluegaina faapea o se mea e seāseā mautinoa. O le mea moni, o nisi tagata lē pulea ma molemole laulaufaiva ua latou faavaleaina tagata o le faapotopotoga. Ua faamanatu mai ia i tatou ‘tagata faalematau’ o ē na ō ane faaleiloga i totonu o le faapotopotoga o le uluai senituri ma ‘liua le alofa tunoa o le Atua e fai ma faamolemolega o amioga lē pulea.’ Sa pei i latou o papa maamaai i lalo o vai e mafai ona lavevea ma feoti ai tagata feausi. (Iuta 4, 12) Ioe, o faanaunauga o le au taufaavalea e ese mai aposetate, ae latou te maileia tagata o le faapotopotoga.
8. O le ā ua tupu e tusa ai i nisi o faiga pisinisi e foliga mai e tele tupe faasili e maua mai ai?
8 E oo lava i Kerisiano loto lelei ua latou fetufaai faamatalaga ma isi Kerisiano i faiga pisinisi e foliga mai e tele tupe o maua mai ai, ae ua iloa mulimuli ane ua latou gau ma ua gau ai ma tupe a ē na teu ai. O le iuga ua oo i ai, e toatele Kerisiano ua aveesea o latou faaeaga mai le faapotopotoga. Pe a oo ina faamaonia se faiga pisinisi e vave mauoa ai ona ua faia i ni faiga taufaasese, e na o le pau lava le tagata e aogā i ai e na o le tagata taufaavalea, o ia lea e masani lava ona vave sola ese. E mafai faapefea e le faautauta ona fesoasoani i se tasi e alofia ai na tulaga?
9. Aisea e manaomia ai le faautauta ina ia fuafua tatau ai tautinoga e faatatau i teuga tupe e faafaigaluegaina?
9 O le faautauta o lona uiga o le mafai lea ona malamalama i mea e faalemanino lelei. O le faautauta o le tomai lea e manaomia ina ia fuafua tatau ai tautinoga e faatatau i teugatupe e faafaigaluegaina. O Kerisiano e fetalitonuai, ma atonu e manatu nisi e faapea o o latou uso ma tuafāfine faaleagaga o le a lē aafia i latou i ni faiga pisinisi o le a lamatia ai alamanuia a o latou uso talitonu. Ae o le mea moni e lē faapea o le tagata faipisinisi o se Kerisiano, ona matuā mautinoa lea o le a sili ona taulau o ia i mataupu faapisinisi pe faapea ai foi o le a taulau manuia lana pisinisi.
10. Aisea ua sailia ai e nisi Kerisiano ni nonoga tupe faapisinisi mai uso talitonu, ma o le ā e ono mafai ona tupu i tupe teu ua faafaigaluegaina faapea?
10 O nisi Kerisiano ua latou sailia ni nonogatupe faapisinisi mai uso talitonu talu ai e lē mafai e ofisa tetele mo nonogatupe ona faamatuu atu ni tupe mo a latou pisinisi ia e lē mautinoa pe manuia. O le toatele ua faaseseina i le talitonu faapea o le tau lava o le faafaigaluega o a latou tupe, o le a mafai ai ona vave maua se manuia e aunoa ma le tele o ni galuega e faia po o le matuā leai o se galuega e faia. O nisi ua tosina atu i se teuga tupe ona e faamimitaina ai, ae ua na ona maimau ai o a latou tupe na faaputu mai i lo latou olaga atoa! Na tuu atu e se tasi Kerisiano se aofaiga tele o tupe e faafaigaluegaina, ua faatalitalia o le a toe maua mai ai le 25 pasene faasili mo na o le lua lava vaiaso. Na lē toe maua mai ana tupe uma ina ua faailoa atu e le kamupanī lea na faafaigluega ai lana tupe e faapea ua gau. I se tasi faiga pisinisi, na nonoina ai e se tagata faatau fanua ma fale se aofaiga tupe tele mai nisi o le faapotopotoga. Na ia folafola atu le maua mai ai o ni tupe faasili se tele, ae na gau le pisinisi ma leiloa uma atu ai tupe ia na nono mai.
Pe a Lē Taulau Manuia Faiga Pisinisi
11. O le ā le fautuaga na avatuina e Paulo e faatatau i le matapeapea ma le manao i tupe?
11 O le lē taulau manuia o faiga pisinisi ua oo atu ai i le lē fiafia ma ua oo foi ina mou atu ai ma le faaleagaga o nisi Kerisiano o ē na aafia i ni faiga pisinisi lē mautū. Ua iu ai i le tiga o le loto ma le faanoanoa ona o le lē taulau ona faaaogā o le faautauta e puipuia ai. Ua maileia e le matapeapea le toatele. Na tusi mai Paulo e faapea: “O le manumanu [matapeapea] foi, aua neʻi taʻua lava ia te outou, e pei ona tatau i e ua paia.” (Efeso 5:3) Ma na ia lapatai mai e faapea: “A o e manao i le fia mauoa, e maua i latou i le faaosoosoga, ma le mailei, ma tuʻinanau e tele e valea ai ma leaga ai, o mea ia e goto ai tagata i le fanoga ma le malaia. Auā o le manao i tupe, o le pogai lea o mea leaga uma lava; ua mananao tele i ai nisi, ona sese ai lava lea o i latou i le faatuatua, ua tuʻia ai ua ati i latou e i latou i puapuaga e tele.”—1 Timoteo 6:9, 10.
12. Pe afai e faia faatasi e ni Kerisiano se pisinisi, o le ā e tatau ona latou matuā manatuaina?
12 Pe afai o le a tuputupu aʻe i se Kerisiano le manao i tupe, o le a tele ai se afaina o ia faaleagaga. Na mananao tele le au Faresaio i tupe, ma o se uiga lenei ua taatele i le toatele i nei aso e gata ai. (Luka 16:14; 2 Timoteo 3:1, 2) I se uiga tuufaafeagai, o le auala e ola ai se Kerisiano e tatau ona “lē manao tele i tupe.” (Eperu 13:5, NW) E moni, e mafai e Kerisiano ona fai faatasi se pisinisi po o le amata faatasi foi o se pisinisi. E ui i lea, pe afai e faia faapea, o talanoaga ma feutagaiga faapisinisi, e tatau ona tausisia le faaesea mai i mataupu faalefaapotopotoga. Ma ia manatua: E oo lava i totonu o uso faaleagaga, ia faia pea ni faamaumauga tusitusia o maliega uma faapisinisi. O le mataupu “Ia Faia se Faamaumauga Tusitusia!,” na lomia i le Awake! o Fepuari 8, 1983, itulau 13-15, e aogā tele i lenei vala.
13. E faapefea ona e faatatauina le Faataoto 22:7 i faiga faapisinisi?
13 Ua taʻu mai ia i tatou e le Faataoto 22:7 e faapea: “E auauna foi lē no mea i le ua au mai ai ana mea.” E lē o se mea atamai le tuuina atu o i tatou po o o tatou uso i se tulaga e fai ai ma auauna i lena itu. Pe a talosaga mai so o se tasi ia i tatou ina ia nono atu ni tupe mo ia mo se fuafuaga faapisinisi, e fautuaina le manatunatu i lona tomai e mafai ona toe totogi atu ai lea aofaiga. Pe e iai sona talaaga e faamaoni ma maufaatuatuaina? E moni, e tatau foi ona tatou iloa o le faia o se nonoga tupe faapea e mafai ona gau ai tupe talu ai o le tele o pisinisi e lē taulau. O le i ai o se feagaiga faapisinisi o le a lē faamautinoa ai le manuia o se faiga pisinisi. E mautinoa lava e lē o se mea poto mo so o se tasi le nono atili atu o tupe i se pisinisi o le a matuā mafatia mulimuli ane ai o ia pe a lē taulau lea pisinisi.
14. Aisea e manaomia ai ona tatou faaalia le faautauta pe afai ua tatou nono atu ni tupe i se uso Kerisiano o lē ua lē taulau manuia lana pisinisi?
14 E manaomia ona tatou faaalia le faautauta pe afai ua tatou nonoina atu ni tupe i se Kerisiano mo se fuafuaga faapisinisi ma ua lē toe maua mai lea tupe, e ui e leai ni faiga piopio na aafia ai. Pe afai o le lē taulau o le pisinisi e lē o le sese a lo tatou uso talitonu o lē na nonoina le tupe, pe e mafai ea ona tatou faapea atu na faaseseina i tatou? E leai, talu ai na tatou nonoina atu le tupe mai i lo tatou lava loto malie, atonu foi na tatou maua mai ai ni tupe tului mai le aofaiga na tuuina atu, ma e leai lava se lē faamaoni na aafia ai. Ona talu ai sa leai se gaoioiga lē faamaoni na aafia ai, e leai la se faavae o le a tatou molia ai i le tulafono lē na nono tupe. O le ā le lelei e maua mai ai i le molia o se uso Kerisiano faamaoni o lē o le a faailoa atu ua gau le pisinisi lea na faia ma se faamoemoega lelei ae ua lē taulau?—1 Korinito 6:1.
15. O ā mataupu e manaomia ona manatunatu i ai pe afai ua faailoa atu ua gau le pisinisi?
15 O i latou ua lē taulau pisinisi o nisi taimi e saili atu ai ina ia tuusaoloto mai e ala lea i le tautino atu ua gau le pisinisi. Talu ai e lē tatau i Kerisiano ona faatamala i lo latou nofo aitalafu, e tusa lava la pe ua faasaoloto mai i latou faaletulafono mai le toe totogia o aitalafu, ae ua lagona e nisi e tatau pea ona latou totogi atu aitalafu pe afai e talia e le tagata lea e nofo aitalafu ai, e ui lava ina tuusaoloto i latou e tulafono e pulea ai pisinisi ia ua gau. Ae faapefea pe afai ua lē o toe maua mai le tupe a le uso mai lē na nonoina ona ua lē taulau le pisinisi, ae ua ola nei lē na fai pisinisi i se olaga tamaoaiga? E faapefea foi pe afai o lē na nono tupe ua ia toe mauaina mai ni tupe ua lava lelei e toe totogi atu ai tupe na ia nonoina ina ua uma ona ia tautino atu ua gau le pisinisi, ae ua lē amanaia e ia le mea e tatau ona fai i le tulaga tau tupe i lona uso? Ona fesiligia loa lea o agavaa o lē na nono tupe e auauna ai o ia i se tofiga iloga i le faapotopotoga.—1 Timoteo 3:3, 8; tagai i Le Olomatamata o Setema 15, 1994, itulau 30-31.
E Faapefea pe a Iai le Taufaavalea?
16. O ā laasaga e ono uia pe afai e foliga mai ua avea i tatou o ni tagata ua faavaleaina i ni faiga pisinisi?
16 E fesoasoani le faautauta ia i tatou e iloa ai e lē o pisinisi uma e maua mai ai ni tupe faasili. Peitai, e faapefea pe afai ua aafia ai le taufaavalea? O le taufaavalea, “o le faaaogā ma le loto i ai o le taufaasee, faitogafiti, po o le faaseseina o le mea moni mo se fuafuaga o le faatauanauina o se tasi ina ia faamatuu mai nisi o ana mea tāua po o le foai atu foi o se mea o loo pule ai faaletulafono.” Ua faatulaga mai e Iesu Keriso laasaga e mafai ona uia pe a manatu se tagata ua faavaleaina o ia e se uso talitonu. E tusa ai ma le Mataio 18:15-17, na fetalai Iesu e faapea: “Afai e agaleaga mai lou uso ia te oe, ia e alu, ma aoai ia te ia tau lava o oulua ma ia. Afai e faalogo mai o ia ia te oe, ua e maua lou uso. A e afai e le faalogo mai o ia, lua te o ma se tasi, po o se toalua, ina ia faamaoni ai upu uma i le mau a le toalua, po o le toatolu. A le faalogo lava o ia ia te i laua, ia e taʻu atu i le ekalesia; pe afai e le faalogo lava o ia i le ekalesia, ia avea o ia ia te oe, ia pei o le faapaupau, po o le tagata ao lafoga.” O le talafaatusa na aumaia mulimuli ane e Iesu ua faaalia ai o le mea sa i lona finagalo o agasala ia e pei o ia e aafia ai mataupu faapisinisi, e aofia ai le taufaavalea.—Mataio 18:23-35.
17, 18. Pe afai ua faavaleaina i tatou e se tasi ua faapea mai o se Kerisiano, e mafai faapefea e le faautauta ona leoleoina i tatou?
17 O le mea moni, e leai se faavae faale-Tusi Paia e uia ai laasaga ua faatulaga mai i le Mataio 18:15-17, pe afai e leai ni faamaoniga po o ni manatu e iloa ai le taufaavalea. Peitai, e faapefea pe afai o sē ua faapea mai o se Kerisiano ua na faavaleaina moni lava i tatou? E mafai e le faautauta ona leoleoina i tatou mai le faia o ni gaoioiga e ono tauvalea ai le tulaga lelei o le faapotopotoga. Na fautuaina e Paulo ia uso Kerisiano ina ia onosai pe a agaleagaina i latou e oo foi i le faavaleaina nai lo le aveina o o latou uso i le faamasinoga.—1 Korinito 6:7.
18 O o tatou uso ma tuafāfine moni, e lē o ni tagata ‘fai mea leaga ma tumu i le taufaavalea,’ e pei o le faataulaitu o Paiesu. (Galuega 13:6-12) O lea seʻi o tatou faaaogaina le faautauta pe a gau ni tupe i ni faiga pisinisi o loo aofia ai uso talitonu. Pe afai o loo tatou mafaufau e molia i le tulafono, e ao ona tatou manatunatu i aafiaga totino e oo ia i tatou, aafiaga i le isi tagata po o isi tagata, aafiaga i le faapotopotoga, ma tagata lautele. O le sailia o le toe mauaina mai o mea ua gau e mafai ona alu ai le tele o lo tatou taimi, le malosi, ma ala manuia. Atonu e na o le pau iuga e oo i ai o le faatamaoaigaina ai o loia ma isi o iai ni tomai faapitoa. E faanoanoa ai, o nisi Kerisiano ua faamaamulu i faaeaga faatiokarate ona ua matuā uaʻi atu i nei mea. O le lapelapea o i tatou i lenei auala e faafiafia ai Satani, ae tatou te mananao e faafiafia le finagalo o Ieova. (Faataoto 27:11) Ae i le isi itu, o le onosaia o se mea ua maimau, e ono mafai ona tatou alofia ai le tiga o le loto ma lē maimau ai lo tatou taimi ma taimi o toeaina. O le a fesoasoani ia i tatou e faatumauina ai le filemu i le faapotopotoga ma o le a mafai ai foi ona tatou faamuamua le sailia pea o le Malo.
Le Faautauta ma le Faia o Faaiuga
19. O le ā e mafai ona faia e le faautauta faaleagaga ma le tatalo mo i tatou pe a tatou faia ni faaiuga e matuā faapopoleina ai?
19 O le faia o faaiuga e faatatau i mataupu tau tupe po o pisinisi e mafai ona matuā faapopoleina ai. Ae o le faautauta faaleagaga e mafai ona fesoasoani ia i tatou ina ia fuafua mea uma e aofia ai ma le faia o faaiuga poto. E lē gata i lea, o le faalagolago atu ia Ieova e ala i le tatalo e mafai ona tatou maua ai ‘le filemu mai le Atua.’ (Filipi 4:6, 7) O le filemu mai le Atua o se toafilemu ma le manuia e maua mai ona o se faiā totino vavalalata ma Ieova. E mautinoa lava la, o se filemu faapea e mafai ona fesoasoani ia i tatou ina ia faatumauina ai lo tatou paleni pe a tatou feagai ai ma faaiuga faigata.
20. O le ā e tatau ona tatou finafinau e fai e tusa ai i mataupu faapisinisi ma mataupu a le faapotopotoga?
20 Seʻi o tatou finafinau ina ia aua neʻi avea feeseeseaiga faapisinisi e faaleagaina ai lo tatou filemu po o le filemu o le faapotopotoga. E manaomia ona tatou manatua o le galuega a le faapotopotoga Kerisiano o le fesoasoani lea ia i tatou faaleagaga, e lē faapea o se taulaiga mo sailiga faapisinisi. O mataupu faapisinisi e tatau pea ona faaesea mai i gaoioiga po o mataupu a le faapotopotoga. E manaomia ona tatou faaaogaina le faautauta ma le faaeteete pe a tatou amataina ni faiga faapisinisi. Ma seʻi o tatou tausisia pea se vaaiga paleni o mataupu faapena, faamuamua pea le sailia o mea tau i le Malo. Pe afai o le a lē taulau manuia faiga pisinisi o loo aofia ai uso tapuai, seʻi o tatou taumafai ia e fai le mea e sili ona lelei mo i latou uma o aafia ai.
21. E mafai faapefea ona tatou faaaogaina le faautauta ma amioai ai e tusa ma le Filipi 1:9-11?
21 Nai lo le matuā faapopoleina i mataupu faapisinisi ma mea e itiiti le tāua, seia avea i tatou uma o ē e naunau atu o tatou loto i le faautauta, tatalo mo le taitaiga a le Atua, ma tausisia pea le faamuamua o manaoga o le Malo. I le amioai e tusa ai ma le tatalo a Paulo, ‘ia faatuputeleina pea lava lo tatou alofa, ma le iloa lelei, atoa ma le faautauta uma; ina ia masino ia te i tatou mea e silisili atu ona tāua ma ia lē faatausuai i isi’ po o i tatou lava. O lea ua nofoia nei e Keriso le Tupu lona nofoalii i le lagi, seʻi o tatou faaalia nei loa le faautauta faaleagaga i so o se vala lava o le olaga. Ma ‘ia tutumu i tatou i le fua o le amiotonu mai ia Iesu Keriso, ina ia viia ma faaeaina ai lo tatou Atua,’ le Alii Silisili Ese o Ieova.—Filipi 1:9-11.
E Faapefea Ona E Tali?
◻ O le ā le faautauta?
◻ Aisea ua iai ai se manaoga faapitoa ina ia faaalia le faautauta e tusa ai ma feutagaiga faapisinisi a Kerisiano?
◻ E mafai faapefea ona fesoasoani le faautauta ia i tatou pe afai tatou te lagona ua faavalea i tatou e so tatou uso talitonu?
◻ O le ā le vaega fai a le faautauta i le faia o faaiuga?
[Ata i le itulau 18]
O le a fesoasoani le faautauta ia i tatou e faatatauina le fautuaga a Iesu ina ia faaauau pea ona saili muamua le Malo
[Ata i le itulau 20]
Ia faia pea ni faamaumauga tusitusia o maliega faapisinisi