Na Ou Vaai i “Le ua Faatauvaa” ua Avea ma “Nuu Malosi”
E PEI ONA FAAMATALAINA E WILLIAM DINGMAN
O le tausaga lea e 1936; o le nuu, o Salem, i Oregon, i le Iunaite Setete o Amerika. Sa ou auai i se sauniga a Molimau a Ieova. Na lagā ai se fesili e faapea: “O fea le motu o tagata e toatele?” (Faaaliga 7:9) Sa na o aʻu lava le tagata fou, o lea na latou faasino uma mai ai ia te au ma faapea mai, “A lale!”
I LE taulotoaiga o vaitausaga o le 1930, sa toaitiiti lava i latou na iai i Molimau a Ieova o ē sa talitonu i le faamoemoe o le Tusi Paia e faapea, e mafai ona ola e faavavau i le Parataiso i le lalolagi. (Salamo 37:29; Luka 23:43) Ua matuā vave lava le suia o tulaga talu mai lena taimi. Ae seʻi oʻu faamatala atu e uiga i mea na tutupu na iu ai ina ou alu i lena sauniga i Salem, i Oregon.
O loʻu tamā sa fai sana tusiga i le Golden Age, o le igoa na faaigoaina ai muamua le mekasini o le Ala Mai! A o oʻu talavou, sa ou fiafia lava e faitau i ai, ma sa oo ina ou talitonu e faapea, o loo iai i lea mekasini le upu moni tāua mai le Tusi Paia. O lea, i se tasi aso, na ou auina atu ai se kuponi lea sa iai i tua o le faavaa o se Golden Age. Sa ofo mai ai i lē faitau ni tamai tusi se 20, o se tusi, ma le igoa o le faapotopotoga aupito lata ane a Molimau a Ieova. Ina ua mauaina lomiga, sa ou alu atu loa mai lea fale i lea fale ma tufa atu ia tamai tusi uma lava faapea ma le tusi.
I le taimi lena e lei iai se tasi na ma suesue i le Tusi Paia. O le mea moni, ou te lei talanoa atu foi i se tasi o Molimau a Ieova. Ae peitai, ona o lea ua ia te au le tuatusi o le Maota o le Malo e lata ane, sa ou tietie atu ai mo le 25 maila [40 kilomita] i Salem, i Oregon, ina ia auai i se sauniga. O iina, lea na faasino mai ai ia te au ina o na o le 18 oʻu tausaga e faapea, o aʻu o “le motu o tagata e toatele.”
E ui lava e lei faia ni aʻu sauniuniga maʻoti mo le faiva, ae sa amata ona ou talaʻi faatasi ma le Faapotopotoga i Salem. Sa faalaeiauina aʻu ina ia faaaofia ai ni manatu faavae se tolu i laʻu molimau atu. Muamua e faapea, o Ieova o le Atua; o lona lua, o Iesu Keriso o lana Tupu tofia; ma lona tolu, e faapea o le Malo ua na o lea le faamoemoe mo le lalolagi. Sa ou taumafai e tufa atu lena feau i fale uma lava.
Ina ua mavae le lua tausaga o oʻu auaufaatasi ma Molimau a Ieova i Salem, na papatisoina ai aʻu ia Aperila 3, 1938. Sa matuā olioli uso i Salem ina ua vaaia nisi o i matou o “le motu o tagata e toatele” ua papatisoina. Ia Fepuari 1939, na avea ai aʻu ma paeonia, po o se faifeau faataimi atoa. Ia Tesema o le tausaga lava lena, na ou talia ai se valaaulia ina ia siitia atu i Arizona, i le nofoaga sa manaomia tele ai ni ē folafolaina le Malo.
Auauna o se Paeonia i Arizona
Sa fou le galuega a Molimau a Ieova i Arizona, ma sa tele ai se fenuminumiai e uiga ia i matou, o lea, ina ua ulu atu le Iunaite Setete i le Taua Lona Lua a le Lalolagi, na oo ai le tele o sauāga ia i matou. Mo se faaaoaoga, a o oʻu auauna i le aai o Stafford, i Arizona i le 1942, na faia ai ni taupulepulega a se vaega faatupu vevesi faasaga ia i matou mai tagata Mamona. O i matou ma aʻu paga paeonia, sa matou nonofo e latalata i le fale o se epikopo Mamona, o lē na faaaloalo tele ia i matou, ma na faapea mai: “Ana toaaga misiona a Mamona e pei o Molimau, semanū ua faatoateleina le Lotu Mamona.” O lea, i le falesa, na ia lauga atu ai e faapea: “Ua ou faalogo o loo faia ni taupulepulega a se vaega faatupu vevesi faasaga i tama Molimau. Ia, o aʻu lea ou te nofo latalata i tama na, ma afai e iai ni gaoioiga faatupu vevesi e aliai mai, o le a taʻi mai ai se fana i luga o le pa lea e i lo matou va. O le a faaaogā lena fana—ae lē faasaga i Molimau. O le a faaaogā i vaega faatupu vevesi. O lea, a outou faia se gaoioiga faatupu vevesi, ua outou iloa le mea tou te fetaui.” E lei ō mai le vaega faatupu vevesi.
I le faagasologa o le tolu tausaga a o oʻu iai i Arizona, sa puʻea faapagota ai i matou ma tuuina i le falepuipui i nisi o taimi. E faatasi ona taofia aʻu mo le 30 aso. Ina ia alofia le faasoesa mai o leoleo i la matou faiva, na matou faia ai se vaega na taʻua o le flying squad (vaega fai mea vave). Na taʻu mai e le Molimau na vaaia lea vasega ia i matou e faapea: “E pei lava o lo tatou igoa, o lea ia faapea ona tatou faia. Matou te amata i le lima po o le ono i le taeao, e tuu ai se sāvali po o tamai tusi i fale uma lava, ona matou vave mou ese lea.” E telē lava se oganuu o Arizona na galueaina e la matou “vaega fai mea vave.” Ae peitai, na iu ina lē toe faia ona o lena ituaiga o talaʻiga sa lē mafai ai ona matou avatu le fesoasoani ia i latou na faaalia le naunau fiafia.
Aʻoga i Kiliata ma le Auaunaga Faapitoa
Ia Tesema 1942, sa ou iai faatasi ma nisi o paeonia i Arizona o ē na maua ni tusi e valaaulia ai ina ia auai i se aʻoga faamisionare fou lea na faavaeina e Molimau a Ieova. Sa muai faaigoaina le aʻoga o le Kolisi Faale-Tusi Paia a le Olomatamata o Kiliata. Mulimuli ane na suia ai le igoa i le Aʻoga Faale-Tusi Paia a le Olo-matamata o Kiliata. Sa faatūina le aʻoga e toetoe lava 3,000 maila [4,800 kilomita] le mamao e latalata i le aai o Ithaca i le itu i luga o le setete o Niu Ioka.
Ina ua mavae se asiasiga puupuu i Oregon, ia Ianuari 1943, na tuua ai e nisi o i matou o paeo-nia le toafa vevela o Arizona, ae ō atu i se pasi e taʻua o le Greyhound. Ina ua mavae ni nai aso mulimuli ane, ae matou taunuu loa, ma lagona ai le matuā mālūlū o le kiona i le pito i luga o le setete o Niu Ioka. Na tatalaina le aʻoga ia Fepuari 1, 1943, lea na faapea mai ai le peresitene o Nathan H. Knorr, i lana lauga o le tatalaina, i le toaselau o tagata aʻoga: “E LĒ o le fuafuaga o lenei kolisi ia faaauupegaina ai outou e avea o ni faifeau faauuina. Ua uma ona avea outou ma faifeau ma ua outou galulue maelega i le faiva mo le tele o tausaga. . . . O le mafuaaga o le suesue i le kolisi e mo le fuafuaga patino o le sauniunia lea o outou ina ia avea o ni faifeau e sili atu ona agavaa i oganuu o le a outou ō atu i ai.”
Talu ai sa lei lelei laʻu aʻoga, o lea, sa ou lagona ai le lē toʻa i le taimi muamua i Kiliata. Ae peitai, sa malamalama lelei lava faiaʻoga ia te aʻu ma loʻu tulaga, ma sa oo ai ina ou matuā fiafia i aʻu suesuega. Na faia le faauuga o la matou vasega ina ua mavae le lima masina o to-leniga maelega. Ina ua mavae lea, na aauina atu ai nisi o i matou i le ofisa ulu o Molimau a Ieova i le lalolagi, i Brooklyn, Niu Ioka, o iina na matou maua ai foi nisi toleniga atili e sauniuni ai mo le auaunaga i le galuega femalagaai e avea o ni ovasia matagaluega. O loʻu uluai tofiga lava o Karolaina i Mātū ma Saute.
I na uluai aso, o le ovasia matagaluega, sa toetoe lava o taimi uma e malaga ai. E tasi le aso sa matou nonofo ai i se faapotopotoga toalaiti, ae pe lua aso i se faapotopotoga toatele. O le tele lava o faapotopotoga i na taimi, e toalaiti. O lea, pe a uma ona faaalu se aso atoa, ma e masani lava ona oo atu i le toetoe lava o le tulua o po ma ao o talanoa ma taliina fesili, na ou ala i le tusa o le ta o le lima i le taeao po na sosoo ai ina ia faimalaga atu i le isi faapotopotoga. E tusa ma le tausaga na ou auauna ai i le galuega matagaluega, ma mulimuli ane na ou paeonia ai mo sina taimi i Tennessee ma Niu Ioka.
Agaʻi Atu i Kiupa ma Oo ai i Puerto Rico
Ia Me 1945, na aauina atu ai aʻu ma nai isi uso i loʻu uluai tofiga faamisionare i se isi atunuu, i Kiupa! I le po lava na matou taunuu ai i Havana, le laumua o Kiupa, na matou ō atu ai i le galuega mekasini. Na matou nonofo i Havana seia oo ina mafai ona maua se fale matou te nonofo ai i Santa Clara. O o matou alauni i le masina sa na o le 25 tālā Amerika a le tagata e toatasi mo mea uma e manaomia, e aofia ai meaʻai ma le totogiina o le fale. Sa matou fauina moega ma meafale mai mea na mafai ona maua ma faaaogā atigi pusa laupapa na aumai ai apu e fai ma a matou pusa tuu lavalava.
I le tausaga na sosoo ai na tofia ai aʻu i le galuega matagaluega. I lena taimi, sa na o le tasi le matagaluega i Kiupa atoa. Ona o le ovasia matagaluega lea na muamua atu ia te au e uumi ona vae ma e fiafia tele e savali, o uso la ma tuafāfine e pupuu, sa tatau ona taufetuli ina ia ō faatasi ma ia. E mautinoa foi la, sa latou manatu ia te au e faapei o ia, o lea na latou sauniunia ai mea uma mo laʻu asiasiga. E latou te lei ō uma i le faiva i le aso e tasi, ae na vaevae i vaega ma latou galulue feauauai ai ma aʻu. I le aso muamua, na ave ai aʻu e le tasi vaega i se oganuu mamao; i le isi aso na ave ai aʻu e le isi vaega i se isi foi oganuu e faapena ona mamao, ma faapena ai lava. Sa ou matuā vaivai lava ina ua iu le asiasiga ae sa avea o se mea na ou olioli ai. Ou te manatua pea ma le fiafia lena faapotopotoga.
E oo atu i le 1950, ua sili atu i le 7,000 la matou au talaʻi o le Malo i Kiupa, ua tutusa ma le aofai o le au talaʻi i Mekisikō. Ia Iulai o le tausaga lava lena, na ou auai i le tauaofiaga faava-o-atunuu o le Faatelega Faatiokarate i le Yankee Stadium i le aai o Niu Ioka. Ina ua mavae lena, na ou maua ai se tofiga fou faamisionare i Puerto Rico. I misionare fou mai le vasega lona 12 o Kiliata, sa iai Estelle ma Thelma Weakley, na matou ō faatasi i le vaalele na malaga i Puerto Rico.
I le valu tausaga mulimuli ane, na ma faaipoipo ai ma Estelle, i se sauniga faigofie na faia i Bayamón, Puerto Rico, lea na faia i le pulelaa a o faia le malologa o la matou fonotaga. Sa ou auauna i le galuega matagaluega i lena taimi ae ma te lei faaipoipo ma faaauau ai pea ina ua uma ona ma faaipoipo. I le faagasologa o le sili atu i le sefulu tausaga o la ma auaunaga i Puerto Rico, na ma vaaia ai ma Estelle se faatelega matuā tele—mai le toaitiiti ifo i le 500 le au talaʻi i le sili atu i le 2,000. Sa mafai ona ma fesoasoani atu i le toatele o tagata ina ia tuuina atu ma papatisoina, ma sa ma auai foi i le faavaeina o nisi faapotopotoga fou.
Ia Tesema 1960, na asiasi atu ai Milton Henschel mai le ofisa ulu o Molimau a Ieova i le lalolagi i Brooklyn, Niu Ioka, i Puerto Rico ma talanoa atu ai i misionare. Sa ia fesili atu pe iai nisi e mafai ona faaavanoa mo se isi tofiga ese. Sa ma iai ma Estelle ia i latou na tauofo.
Lo Ma Aiga i Dominican Republic
O lo ma tofiga fou o le Dominican Republic, ma sa ma atofaina Iuni 1, 1961, o le aso lea ma te siitia atu ai. Ia Me 30, na tagatavaleina ai le taʻitaʻi o le Dominican, o Rafael Trujillo, ma na taofia uma ai faigamalaga a vaalele. E ui i lea, e lei umi lava ae toe amata faigamalaga, ma sa mafai ai ona ma faimalaga atu i le Dominican Republic ia Iuni 1 e pei ona fuafuaina.
Sa tulaga vevesi le atunuu i le taimi na ma taunuu atu ai, ma sa iai ni nai gaoioiga faavaegaau na faia. Sa fefefe i se fouvalega, ma sa suʻeina e fitafita tagata uma i le auala. Na taofia i maʻua i nisi o nofoaga e siaki ai, ma i nei nofoaga taitasi, sa suʻe ai a ma atopaʻu. Na aveesea mea uma mai i a ma atopaʻu ma suʻe, e oo lava i nai mea laiti. O le auala lena o le ma oo atu i le Dominican Republic.
Sa ma nonofo i le laumua o Santo Domingo mo ni nai vaiaso ae ma te lei ō atu i lo ma uluai tofiga i La Romana. I le taimi o le pulega a Trujillo, na taʻu atu ai i tagata lautele e faapea, o Molimau a Ieova o ni Komunisi, ma o ni ituaiga o tagata e aupito sili ona leaga. O le iuga, na matuā leaga ai sauāga na oo i Molimau a Ieova. E ui i lea, sa faasolosolo mālie lava ina mafai ona matou faamutaina lea faiga faaituau.
Ina ua mavae se taimi puupuu na ma galulue ai i La Romana, na amata ai foi ona toe auauna i le galuega matagaluega. Ona oo lea i le 1964, na tofia ai i maʻua e avea o ni misionare i le aai o Santiago. I le tausaga na sosoo ai, na oo ai se fouvalega i le Dominican Republic, ma na toe oo ai foi le atunuu i se tulaga vevesi. I le taimi o lena feteenaiga, na siitia atu ai i maʻua i San Francisco de Macorís, o se taulaga na lauiloa i ana feteenaiga faapolotiki. Ae ui i lea, sa ma talaʻi ma le saʻoloto e aunoa ma se faalavelavea. E ui lava i fevesiaiga faapolotiki, ae sa mafai lava ona ma faavaeina se faapotopotoga fou. I le faagasologa o tausaga na mulimuli mai, na toe faia ai foi nisi suiga atili o lo ma tofiga ae ma te lei toe foi atu i lo ma aiga i Santiago.
Ma le mautinoa lava, ua ma vaaia le faamanuiaga a Ieova i le galuega iinei i Dominican Republic. Ina ua ma taunuu atu i le 1961, sa iai ni Molimau e tusa ma le 600 ma faapotopotoga e 20. I le taimi nei, e toetoe lava sili atu i le 20,000 le au talaʻi o loo talaʻia le tala lelei o le Malo o le Atua i faapotopotoga e sili atu i le 300. E iai le faamoemoe maualuga mo se isi faatelega atili, e pei ona iloa mai i le 69,908 le aofia na auai i le Faamanatuga o le maliu o Keriso i le 1996. E tusa lena o le tolu ma le ʻafa le faatelega e sili atu ai nai lo le au talaʻi!
Ua Avea Nei o se Nuu Malosi
E ui lava o loo faaauau pea ona fesuisuiai le vaaiga i le lalolagi, ae o loo tumau pea lava le feau a le Tusi Paia lea o loo talaʻia e Molimau a Ieova. (1 Korinito 7:31) O loo avea pea Ieova ma Atua, o loo avea pea Keriso ma Tupu, ma i le taimi nei, ua sili atu ona manino mai nai lo o muamua e faapea, o le Malo ua na o le pau lea o le faamoemoe o le lalolagi.
I le taimi lava e tasi, ua tupu ai se faaliliuga ofoofogia i tagata o Ieova talu mai le taimi na ou auai ai i lena sauniga i Salem, i Oregon, pe ā ma le 60 tausaga ua mavae. O le mea moni, o le motu o tagata e toatele, ua oo ina matuā faatoateleina, ua sili atu i le lima miliona lona faitau aofai. E pei lava ona valoia e Ieova e faatatau i ona tagata e faapea: “O le toaitiiti e fai ma toaafe, ma le ua faatauvaa e fai ma nuu malosi; o aʻu o Ieova, ou te faavave ona fai i ona lava aso.”—Isaia 60:22.
Ina ua mavae le toetoe lava 60 tausaga i le faiva faataimi atoa, ua ou fiafia e maua le olioli e faaauau ai pea ona talaʻi ma aʻoaʻo atu i loʻu tofiga faamisionare. Maeu se faaeaga sili o le faia o se sao i lena galuega ma le vaai atu i “le ua faatauvaa” ua avea ma “nuu malosi”!
[Ata i le itulau 21]
O i maʻua ma laʻu avā, i le Dominican Republic