O le ā se Lumanai mo Mamoe ma ʻOti?
“Ona tuueseeseina lea o i latou e ia, e pei o le leoleo mamoe ona tuueseeseina o mamoe ma ʻoti.”—MATAIO 25:32.
1, 2. Aisea e tatau ai ona tatou naunau i le faataoto i mamoe ma ʻoti?
SA AVEA moni lava Iesu Keriso ma Faiaʻoga Sili i le lalolagi. (Ioane 7:46) O se tasi o ana auala e aʻoaʻo atu ai, o le faaaogā lea o faataoto, po o tala faatusa. (Mataio 13:34, 35) O nei tala sa faigofie ae malolosi i le faaooina atu o ni upu moni loloto faaleagaga ma faavaloaga.
2 I le faataoto i mamoe ma ʻoti, na faasino atu ai Iesu i le taimi o le a ia gaoioi ai i se tulaga faapitoa: “Pe a sau le Atalii o le tagata i lona mamalu, ma . . .” (Mataio 25:31) E ao ona tatou naunau i lenei mea auā o le tala faatusa lea na faaiu i ai e Iesu lana tali atu i le fesili e faapea: “Pe se a foi le faailoga o lou faatasi mai, ma le gataaga o le faiga o mea?” (Mataio 24:3, NW) Ae o le ā le uiga o lenei mea mo i tatou?
3. I vaega amata o lana faataoto, o ā mea na fetalai Iesu o le a tutupu vave aʻe pe a mavae ona amata le puapuaga tele?
3 Na valoia e Iesu ni mea matautia o le a tutupu pe “a mavae” le pasae aʻe o le puapuaga tele, o ni mea tutupu o loo tatou faatalitalia. Na ia fetalai e faapea, o le a aliaʻi mai “le faailoga o le Atalii o le tagata.” O lenei mea o le a matuā aafia ai “ituaiga uma o le lalolagi” o ē o le a latou “iloa atu foi le Atalii o le tagata ua sau i ao o le lagi, ma le mana ma le mamalu tele.” O le a ō mai faatasi le Atalii o le tagata ma “ana agelu.” (Mataio 24:21, 29-31)a Ae faapefea le faataoto i mamoe ma ʻoti? Ua tusia e Tusi Paia faaonaponei lea faataoto i le mataupu e 25, peitai o le vaega lea o le tali a Iesu, lea e aumaia ai auiliiliga atili e uiga i lona afio mai i le mamalu, ma taulai atu ai i lona faamasinoina o “nuu uma lava.”—Mataio 25:32.
O Ē o loo Aofia i le Faataoto
4. O le ā le mea na taʻua e uiga ia Iesu i le amataga lava o le faataoto i mamoe ma ʻoti, ma o ai ma isi o loo taʻua ai?
4 Ua amata e Iesu le faataoto i le faapea mai: “Pe a sau le Atalii o le tagata.” Atonu ua e iloa po o ai “le Atalii o le tagata.” E masani lava ona faatatau atu e tusitala o Evagelia lena faaupuga ia Iesu. E oo foi ia Iesu lava ia sa ia faia faapea, e mautinoa ai sa ia manatua le faaaliga na vaaia e Tanielu e uiga i “Lē e pei o le Atalii o le tagata” o loo faalatalata atu i Lē ua mai Anamuā ona Aso ina ia tuuina ane le “pule, ma le viiga, ma le malo.” (Tanielu 7:13, 14; Mataio 26:63, 64; Mareko 14:61, 62) E ui o Iesu lē o loo autū i ai lenei faataoto, ae ua lē na o ia o loo aofia ai. I le amatamataga mai o lenei talanoaga, e pei ona sii mai i le Mataio 24:30, 31, na ia taʻua ai e faapea, pe a ‘oo mai le Atalii o le tagata i le mana ma le mamalu tele,’ o le a faia e ana ʻau agelu se vaega tāua. Ua faapena foi la ona faaalia i le faataoto i mamoe ma ʻoti le iai faatasi o le ʻau agelu ma Iesu pe a oo ina ‘tietie o ia i lona nofoālii mamalu’ ina ia faia le faamasinoga. (Faatusatusa i le Mataio 16:27.) Peitai o le Faamasino ma ana ʻau agelu o loo i le lagi, pe faamata la o talanoaina ai tagata i le faataoto?
5. E mafai faapefea ona tatou mataulia “uso” o Iesu?
5 O se tepa atu i le faataoto e faaalia mai ai ni vaega se tolu e manaomia ona tatou matauliaina. E lē gata i mamoe ma ʻoti, ae ua faaopoopo foi e le Atalii o le tagata se vaega lona tolu, o lona matauliaina e matuā tāua lena i le iloaina o mamoe ma ʻoti. Ua faaigoa e Iesu lenei vaega lona tolu, o ona uso faaleagaga. (Mataio 25:40, 45) E tatau ona avea i latou o ni tagata tapuai moni lava, auā na fetalai Iesu: “O lē faia le finagalo o loʻu Tamā . . . , o loʻu uso lea, ma loʻu tuafafine, ma loʻu tinā.” (Mataio 12:50; Ioane 20:17) Mo le faamaninoina atili o le manatu, na tusi Paulo e faatatau i Kerisiano o ē na avea ma vaega o le “fanau a Aperaamo” ma o atalii o le Atua. Na ia taʻua i latou nei o “uso” o Iesu, ma o “e ua tofutofusia i le valaau mai le lagi.”—Eperu 2:9–3:1; Kalatia 3:26, 29.
6. O ai “e aupito itiiti” o uso o Iesu?
6 Aisea na taʻua ai e Iesu “le tasi o e aupito itiiti” o ona uso? O na upu ua toe fafagu mai ai mea na faalogo le ʻau aposetolo o ia fetalai ai i ni taimi muamua atu. I lona faaeseeseina o Ioane le Papatiso, o lē na muamua maliu ia Iesu, ma ia maua ai se faamoemoe faalelalolagi, ma i latou ua mauaina le ola faalelagi, na fetalai Iesu e faapea: “E lei tu mai i e na fananau i fafine sē sili ia Ioane le papatiso; a o lē aupito itiiti i le malo o le lagi, e sili lea ia te ia.” (Mataio 11:11) O nisi o ē ō atu i le lagi atonu sa iloga i totonu o le faapotopotoga, e pei o le ʻau aposetolo, ma isi e lei iai ni faaeaga faapena, peitai o i latou uma lava o uso faaleagaga o Iesu. (Luka 16:10; 1 Korinito 15:9; Efeso 3:8; Eperu 8:11) O lea la, e tusa lava pe na iai nisi sa lē taualoa tele i le lalolagi, ae sa avea i latou ma ona uso ma sa tatau ona tausia i latou i se tulaga talafeagai.
O Ai Mamoe a o Ai ʻOti?
7, 8. O ā fā a Iesu e faatatau i mamoe, o le ā la sa tatou faaiuga e uiga ia i latou na?
7 Seʻi o tatou faitau e faatatau i le faamasinoina o mamoe: “Ona fai atu ai lea o [Iesu] i e o i lona itu taumatau, O mai ia, o outou ua faamanuiaina e loʻu Tamā, ia fai mo outou tofi le malo ua saunia mo outou talu ona faavaeina le lalolagi; auā na ou fia ʻai, ona outou avane ai lea ni mea ou te ʻai ai; na ou fia inu, ona outou avane ai lea ni vai ou te inu ai; sa fai aʻu ma tagata ese, ona outou talia lea o aʻu; na ou le lavalavā, ona outou faaofuina lea o aʻu; na ou maʻi, ona outou asiasia mai lea o aʻu; na ou i le fale puipui, ona outou o ane ai lea ia te au. Ona tali mai ai lea ia te ia o e amiotonu, e faapea mai, Le Alii e, o anafea na matou iloa ai oe ua fia ʻai, ma matou fagaina oe? Po fia inu, ma matou avane e te inu ai? O anafea foi na matou iloa ai oe o le tagata ese, ma matou talia oe? Po o le le lavalavā, ma matou faaofuina oe? O anafea foi na matou iloa ai oe ua maʻi, po o i le fale puipui, ma matou o atu ai ia te oe? Ona tali atu ai lea o le Tupu, e faapea atu ia te i latou, E moni, ou te fai atu ia te outou, auā na faia e outou i le tasi o e aupito itiiti o oʻu uso nei, o aʻu lea na outou faia i ai.”—Mataio 25:34-40.
8 Ua manino mai, o mamoe ia ua filifilia e talafeagai ona iai i le itu taumatau o Iesu i le mamalu ma le viiga, ua fai i latou ma sui o se vasega o tagata. (Efeso 1:20; Eperu 1:3) O ā mea na latou faia, ma o anafea foi na faia ai? Ua fetalai Iesu, sa latou agalelei, faaaloalo, ma agaalofa i le avatuina ia te ia o meaʻai, o vaiinu, ma lavalava, ma fesoasoani atu ia te ia a o maʻi ma iai i le falepuipui. Ina ua faapea mai mamoe latou te lei faia totino na mea ia Iesu, ona ia faasino atu lea i la latou lagolagosua sa faia i ona uso faaleagaga, le vaega totoe o Kerisiano faauuina, i lena la auala sa latou faia atu ai ia te ia.
9. Aisea e lē mafai ai ona faatatau atu le faataoto i le taimi a o faagasolo le Meleniuma?
9 E lē faatatauina le faataoto i le taimi o le faagasologa o le Meleniuma, auā i lena taimi o le a lē toe avea ē faauuina, o ni tagata o loo mafatia i le fia aai, le fia feinu, le mamaʻi, pe faafalepuipuiina. E ui i lea, e toatele i latou ua fetaiai ma na puapuaga a o faagasolo le faaiuiuga o lenei faiga o mea. Talu mai le taimi na lafoina ifo ai Satani i le lalolagi, ua ia avea ai le vaega totoe o le taulaʻiga autū lea o lona lotoa, i le faaooina ia i latou o faifaiga, o sauāga, ma le oti.—Faaaliga 12:17.
10, 11. (a) Aisea ua lē talafeagai ai ona manatu faapea, o mamoe e aofia ai i latou uma e faia se gaoioiga agalelei i uso o Iesu? (e) O ai ua fetaui lelei ona faaāta mai e mamoe?
10 Po o le uiga ea o fetalaiga a Iesu, e so o se tasi lava na te faia sina agalelei i se tasi o ona uso, e pei o le ofo atu i ai o se fasi falaoa po o se ipu vai, ua agavaa ai lena tagata e avea o se tasi o nei mamoe? E moni, o le faaalia atu o lena agalelei e mafai ona faaatagia ai le agalelei faaletagata, ae o le mea moni, e foliga e tele atu nisi mea e aofia ai i mamoe o lenei faataoto. Mo se faaaoaoga, e mautinoa sa lei faasino atu upu a Iesu i tagata faapaupau po o taʻitaʻi lotu o ē e mafai i nisi taimi ona latou faia sina gaoioiga agalelei i se tasi o ona uso. Nai lo lea, na faalua ona taʻua e Iesu mamoe, o “e amiotonu.” (Mataio 25:37, 46) E tatau ai la ona avea mamoe o nisi o ē na umi se vaitaimi o avea ma fesoasoani—i le lagolagoina malosi—o uso o Keriso ma faaalia le faatuatua seia oo atu lava ina maua se tulaga amiotonu i luma o le Atua.
11 A o mavae atu augā senituri, e toatele i latou e pei o Aperaamo ua olioli i se tulaga amiotonu. (Iakopo 2:21-23) O Noa, Aperaamo, ma isi tagata faatuatua ua faitauina i latou i “isi mamoe” o ē o le a ola i le Parataiso i le pulega o le Malo o le Atua. I ni taimi lata mai nei, e faitau miliona isi ua ō mai i le tapuaiga moni e avea ma isi mamoe ma avea ai ma ‘lafu mamoe e tasi’ faatasi ma ē faauuina. (Ioane 10:16; Faaaliga 7:9) O i latou nei o loo iai le faamoemoe faalelalolagi, ua latou amanaia le avea o uso o Iesu ma amepasa o le Malo ma ua latou fesoasoani atu ai ia i latou na—i tulaga faaletino ma le faaleagaga foi. O le silafaga a Iesu ua tusa lena ma le faia atu ia te ia, o mea o loo faia e isi mamoe i ona uso i le lalolagi. O i latou na o ola pe a maliu mai o ia e faamasinoina atunuu, o le a faamasinoina o ni mamoe.
12. Aisea atonu o le a fesili ai mamoe pe na faapefea ona latou agalelei ia Iesu?
12 Pe afai o loo talaʻia nei e isi mamoe le tala lelei faatasi ma le ʻau faauuina ma fesoasoani atu ia i latou, aisea la o le a latou fesili ai fua: “Le Alii e, o anafea na matou iloa ai oe ua fia ʻai, ma matou fagaina oe? Po fia inu, ma matou avane e te inu ai?” (Mataio 25:37) Atonu e iai ni mafuaaga eseese. O lenei tala o se faataoto. E ala mai i lenei faataoto, ua faaalia ai e Iesu lona matuā manatu mamafa i ona uso faaleagaga; e malamalama i o latou faalogona, ma malamalama i o latou mafatiaga. Muamua atu, na fetalai ai Iesu: “O lē talia outou, ua talia e ia o aʻu; o lē talia foi aʻu, ua talia e ia o le na auina mai aʻu.” (Mataio 10:40) I lenei tala faatusa, ua faalautele atu ai e Iesu le mataupu silisili e faaalia ai, o mea (lelei pe leaga) e faia i ona uso e mafai lava ona oo atu ia te ia i le lagi; e peiseai o loo faia ia te ia i le lagi. E lē gata i lea, ua faamamafa i inei e Iesu le faatulagaga a Ieova mo faamasinoga, i le faamaninoina e faapea, o iuga faafaamasinoga a le Atua, pe logolelei pe malaia ai, ae e tumau ma tonu. E lē mafai e ʻoti ona faia se faamolemolega, ‘Pe ana faapea sa matou vaai moni lava ia te oe.’
13. Aisea atonu o le a faalagi ai e ē pei ni ʻoti ia Iesu, o le “Alii”?
13 A tatou malamalama loa i le taimi e faatino mai ai le faamasinoga lea o loo faaalia i lenei faataoto, ona tatou manino atili ai foi lea po o ai e faatatau i ai ʻoti. O le faataunuuga e tupu i le taimi o le a “iloa ai . . . i le lagi o le faailoga o le Atalii o le tagata; ona taufaitagituʻi ai lea o ituaiga uma o le lalolagi; latou te iloa atu foi le Atalii o le tagata ua sau . . . ma le mana ma le mamalu tele.” (Mataio 24:29, 30) O i latou o le a faasaoolaina atu i le puapuaga tele o Papelonia le Aai Tele, o ē sa latou inoino i uso o le Tupu, atonu o le a latou matuā taumafai e avatu le faalagina o le “Alii” i le Faamasino, i lo latou faamoemoe atonu e faasaoina ai o latou ola.—Mataio 7:22, 23, faatusatusa i le Faaaliga 6:15-17.
14. I luga o le ā le faavae o le a faamasinoina ai e Iesu mamoe ma ʻoti?
14 Ae peitai, o le a lē faavaeina le faamasinoga a Iesu i ni moliaga lē faavaea a tagata o ē na ō muamua i lotu, o ē faapaupau, po o isi. (2 Tesalonia 1:8) Nai lo lena, o le a toe tilofaia e le faamasino uiga o loto o tagata ma a latou gaoioiga i taimi ua tuanai sa faia atu i se “tasi o e aupito itiiti [o ona uso].” E mautinoa, ua faaitiitia le aofai o Kerisiano faauuina o loo totoe i le lalolagi. Peitai ane, a o faaauau pea ona sauniunia mai e le vasega o “le auauna faautauta ma le mafaufau” meaʻai ma taʻitaʻiga faaleagaga, ua maua ai foi e i latou e ono avea ma mamoe, se avanoa e faia ai mea lelei i le vasega o le auauna, e pei lava o mea ua faia e le ‘motu o tagata e toatele mai atunuu uma, ma ituaiga ma gagana eseese.’—Faaaliga 7:9, 14.
15. (a) Ua faapefea ona faaalia e le toatele le avea o i latou lava ma ʻoti? (e) Aisea e tatau ai ona tatou alofia le faapea atu po o lea tagata o se mamoe po o se ʻoti
15 Ua faapefea ona tausia uso o Keriso ma le faitau miliona o isi mamoe ia o loo autasi atu ia i latou e pei o se lafu e tasi? E toatele tagata atonu latou te lē o osofaia moni ē ua fai ma sui o Keriso, peitai latou te lē o tausia foi ma le alofa ona tagata. Ona o lo latou faasilisilia o le lalolagi amioleaga, ua teena ai e ē pei ni ʻoti le feau o le Malo, e tusa lava pe faalogo tuusaʻo i ai pe e auala i se isi faiga. (1 Ioane 2:15-17) O le mea moni lava ia, o Iesu o ia lea ua tofia e tauaaoina atu le faamasinoga. E lē o tatou e filifilia po o ai mamoe a o ai ʻoti.—Mareko 2:8; Luka 5:22; Ioane 2:24, 25; Roma 14:10-12; 1 Korinito 4:5.
O ā Lumanai mo Vaega Taitasi?
16, 17. O le ā le lumanai o le a maua e mamoe?
16 Sa fofogaina atu e Iesu lana iuga faafaamasinoga i mamoe: “O mai ia, o outou ua faamanuiaina e loʻu Tamā, ia fai mo outou tofi le malo ua saunia mo outou talu ona faavaeina le lalolagi.” Maeu se valaaulia māfana—“O mai ia”! I le ā? I le ola e faavavau, e pei ona ia faaalia mai i ana fetalaiga faaiu: “O e amiotonu [o le a ulu atu] i le ola [e] faavavau.”—Mataio 25:34, 46.
17 I le faataoto i taleni, na faaalia ai e Iesu mea e manaomia mai ia i latou o le a nofotupu faatasi ma ia i le lagi, ae i le faataoto lenei, ua ia faaalia ai mea o loo manaomia ona faia e tagatānuu o le Malo. (Mataio 25:14-23) Ua manino mai, talu ai lo latou lagolago ma le loto atoa i uso o Iesu, ua maua ai e mamoe so latou avanoa i le nofoaga faalelalolagi o lona Malo. O le a latou olioli i le ola i le lalolagi parataiso—o se faamoemoe na sauniunia e le Atua mo i latou “talu ona faavaeina le lalolagi” o tagata ua togiolaina.—Luka 11:50, 51.
18, 19. (a) O le ā le iuga faafaamasinoga o le a tuuina atu e Iesu i ʻoti? (e) E mafai faapefea ona tatou mautinoa o le a lē fesagai ʻoti ma se faapuapuagatiaina e faaauau ai pea?
18 Pagā se eseese ma le faasalaga faafaamasinoga mo ʻoti! “Ona fai atu foi lea o ia i e o i lona itu tauagavale, O outou ua faafanoina, o ese atu ia ia te au i le afi [e] faavavau, ua saunia mo le tiapolo ma ana agelu. Auā na ou fia ʻai, a e tou te lei avane ni mea ou te ʻai ai; na ou fia inu, a e tou te lei avane ni vai ou te inu ai; sa fai aʻu ma tagata ese, a e lei talia aʻu e outou; na ou le lavalavā, a e tou te lei faaofuina aʻu; na ou maʻi, na aʻu i le fale puipui foi, a e tou te lei asiasia aʻu. Ona tali mai ai lea o i latou foi ia te ia, e faapea mai, Le Alii e, o anafea na matou iloa ai oe ua fia ʻai, pe fia inu, po o se tagata ese, pe le lavalavā, po o maʻi, po o i le fale puipui, ma matou lei auauna atu ia te oe? Ona tali atu ai lea o ia ia te i latou, e faapea atu, E moni, ou te fai atu ia te outou, auā na outou le faia i le tasi o e aupito itiiti o i latou nei, o aʻu lea ua outou le faia i ai.”—Mataio 25:41-45.
19 Ua iloa e tagata aʻoga o le Tusi Paia, e lē o le uiga o lenei mea e faapea, o le a faapuapuagatiaina i se afi e faavavau solu e lē mafai ona oti o ē pei ni ʻoti. E leai, auā o tagata o i latou o solu; e lē faapea o loo iai ia i latou ni solu e lē mafai ona oti. (Kenese 2:7; Failauga 9:5, 10; Esekielu 18:4) O le faasalaina o ʻoti i le “afi [e] faavavau,” o loo faauiga e le Faamasino i se faaumatiaga e lē toe maua ai se faamoemoe i le lumanai, lea o le a avea foi ma iuga e faavavau mo le Tiapolo ma ana temoni. (Faaaliga 20:10, 14) O lea la, e faatulaga atu e le Faamasino a Ieova ni iuga faafaamasinoga e tuufaafeagai. E faapea atu o ia i mamoe, “O mai ia”; e faapea atu i ʻoti, “O ese atu ia ia te au.” O le a maua e mamoe le “ola [e] faavavau.” O le a maua e ʻoti le “sala [e] faavavau.”—Mataio 25:46.b
O le ā ua Uiga i ai mo i Tatou?
20, 21. (a) O le ā le galuega tāua e tatau ona faia e Kerisiano? (e) O le ā le vaevaega o loo faia nei? (i) O le a faapeī tulaga o tagata pe a amata ona faataunuuina le faataoto i mamoe ma ʻoti?
20 E tele mea sa tatau ona iloiloina e aposetolo e toʻafa ia na latou faalogo i le tali a Iesu e faatatau i le faailoga o lona faatasi mai ma le faaiuiuga o le faiga o mea. Sa manaomia ona latou mataalia ma mataala. (Mataio 24:42) Sa manaomia foi ona latou faia le galuega o le molimau atu o loo taʻua i le Mareko 13:10. I aso nei, o loo faia ai ma le naunautai e Molimau a Ieova lena galuega.
21 Ae o le ā ua uiga i ai lenei malamalamaga fou o le faataoto i mamoe ma ʻoti, mo i tatou? O lea ua amata ona faia e tagata a latou filifiliga i le itu e tutū ai. O nisi o loo i ‘le ala vā tele e taʻitaʻia atu i le faaumatiaga,’ a o isi o loo taumafai ina ia tumau pea i ‘le ala vā apiapi e taʻitaʻia atu i le ola.’ (Mataio 7:13, 14) Peitai, o le taimi lea ua valoia i le faataoto o le a fofoga atu ai e Iesu le faamasinoga faaiu i mamoe ma ʻoti, o loo faatali i ai i le lumanai. Pe a maliu mai le Atalii o le tagata i le tulaga o le Faamasino, o le a ia iloa ai e toatele Kerisiano moni—e mautinoa o “le motu o tagata e toatele” o mamoe tuuina atu—o le a agavaa ina ia faasaoina atu i le vaega faaiu o “le puapuaga tele” ma oo atu i le lalolagi fou. O lena faamoemoe ua tatau nei ona avea ma puna o le olioli. (Faaaliga 7:9, 14) Ae i se isi itu, o se aofaiga tele “mai atu nuu uma” o le a latou faamaonia le avea o i latou lava o ni ʻoti uamaaa. O le a ‘o ese atu i latou i le faaumatiaga e faavavau.’ Maeu se mapusaga mo le lalolagi!
22, 23. Talu ai o le faatinoina o le faataoto o le a faataunuu i le lumanai, aisea la e matuā tāua ai la tatou galuega talaʻi i aso nei?
22 A o faatulaga mai i le lumanai le faamasinoga e pei ona faamatalaina i le faataoto, peitai e oo lava i le taimi nei o loo faia ai se galuega matuā tāua. O i tatou o Kerisiano o loo tatou auai i se galuega faasaoola o le folafolaina atu o se feau e faapogaia ai fevaevaeaiga i le va o tagata. (Mataio 10:32-39) Na tusi mai Paulo: “Auā e faaolaina i latou uma o e valaau i le suafa o le Alii. O lenei, pe faapefea ona latou valaau atu i le ua latou le faatuatua i ai? pe faapefea foi ona latou faatuatua i le ua latou le faalogo atu i ai? pe faapefea foi ona latou faalogo atu, pe a leai se talaʻi atu?” (Roma 10:13, 14) O la tatou faiva i le lautele ua faaoo atu ai i tagata i atunuu e silia i le 230, le suafa o le Atua ma lana feau o le faaolataga. O loo taulamua pea uso faauuina o Keriso i lenei galuega. E tusa ma le lima miliona o isi mamoe ua aufaatasi atu nei ia i latou na. Ma o tagata i le lalolagi aoao o loo tali mai i le feau ua folafolaina atu e uso o Iesu.
23 Ua iloa e le toatele la tatou feau a o tatou talaʻi atu mai lea fale i lea fale, pe i se tulaga lē fuafuaina. O isi atonu ua latou aʻoaʻoina e uiga i Molimau a Ieova ma le mea o loo tatou suitulaga ai, e ala i ni auala tatou te lē o iloaina. Pe a oo mai le taimi o le faamasinoga, o le ā le tele o le a mafaufau ai e Iesu tulaga o avega tauave faalenuu, ma taui faaleaiga? Tatou te lē iloa, ma e leai foi se uiga tatou te soona mafaufau fua i ai. (Faatusatusa i le 1 Korinito 7:14.) E toatele tagata i aso nei ua matuā mumusu lava e faalogo, e taufaifai mai, pe auai foi i ni sauāga tuusaʻo e faia i tagata o le Atua. O lea la, o le taimi tāua tele lenei; atonu ua tuputupu aʻe ai i latou na e avea ma ē o le a faamasinoina e Iesu o ni ʻoti.—Mataio 10:22; Ioane 15:20; 16:2, 3; Roma 2:5, 6.
24. (a) Aisea e tāua ai mo tagata taitoatasi ona tali lelei mai i la tatou talaʻiga? (e) Ua fesoasoani lenei suesuega ia te oe lava ina ia maua ai le ā le uiga e faatatau i la tatou faiva?
24 E ui i lea, o se fiafiaga le toatele o loo tali lelei mai, suesue le Afioga a le Atua, ma avea ma Molimau a Ieova. O nisi o loo foliga mai i le taimi lenei e pei o ni ʻoti, ae atonu e suia ma avea ma mamoe. O le manatu tāua, o i latou o loo tali lelei mai ma lagolago malosi i le vaega totoe o uso o Keriso, ua latou faaalia atu nei se faamaoniga o le a maua ai se faavae mo i latou ina ia faatulaga ai i le itu taumatau o Iesu pe a tietie o ia i lona nofoālii i le lumanai ua lata mai, ina ia tuuina mai le faamasinoga. Ua faamanuiaina i latou nei, ma o le a faaauau pea ona faamanuiaina. O lea la, ua tatau ona faagaeetia i tatou i lenei faataoto ina ia faia atili ni gaoioiga maelega i le faiva faa-Kerisiano. Manū o lei tuai, tatou te mananao ina ia faia mea uma tatou te mafaia ina ia folafola atu le tala lelei o le Malo, ma i lena auala e avatu ai i isi le avanoa ina ia tali mai. Ona faitalia lea o Iesu po o le ā le faamasinoga e tuuina mai, le malaia, po o le manuia.—Mataio 25:46.
[Faaopoopoga i lalo]
a Tagai i Le Olomatamata o Fepuari 15, 1994, itulau 16-21.
b Ua taʻua e le El Evangelio de Mateo e faapea: “O le ola e faavavau o se ola e mautinoa; o lona tuufaafeagai o le faasalaga e mautinoa. O le upu faamatala nauna faa-Eleni o le aionios, e lē o faamatalaina ai le umi o le taimi, ae o le ituaiga. O le faasalaga e mautinoa o le oti lea e faavavau.”—Juan Mateos, o se polofesa ua faamālōlō (Pontifical Biblical Institute, Rome), ma le polofesa o Fernando Camacho (Theological Center, Seville), i Madrid, i Sepania, 1981.
Pe Ete Manatua?
◻ O ā manatu tutusa i le Mataio 24:29-31, ma le Mataio 25:31-33 ua faaalia ai o le faataoto i mamoe ma ʻoti e iai sona faatatauga i le lumanai, ma o afea la?
◻ O ai “e aupito itiiti” o uso o Iesu?
◻ Ua faapefea e le faaaogaina e Iesu o le faaupuga o “e amiotonu” ona fesoasoani ia i tatou e mataulia ai po o ai o loo faaātaina ai i latou nei, a o ai foi latou te lē o faaātaina ai?
◻ E ui lava o le a faataunuuina le faataoto i le lumanai, ae aisea e tāua ai ma faanatinati i le taimi lenei la tatou talaʻiga?
[Pusa/Ata i le itulau 24]
MĀTAU MANATU E TUTUSA
Mataio 24:29-31 Mataio 25:31-33
Pe a mavae ona amata le puapuaga E taunuu mai le Atalii o le
tele, e sau le Atalii o le tagata tagata
E sau i le mamalu tele E taunuu mai i le mamalu ma
tietie i lona nofoālii mamalu
E iai agelu faatasi ma ia E taunuu mai agelu faatasi ma
ia
E iloa atu o ia e ituaiga uma o E faapotopotoina nuu uma; ua
le lalolagi faia le faamasinoga faaiu o
ʻoti (ua iu le puapuaga tele)
[Ē Ana le Ata]
Garo Nalbandian