Lomiga mo le Polokalame mo le Sauniga o le Faiva ma le Olaga Faa-Kerisiano
MATI 4-10
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | ROMA 12-14
“Le Uiga o le Faaalia o le Alofa Faa-Kerisiano”
(Roma 12:10) Ia matuā alofa faapelepele le tasi i le isi i le alofa faaleuso. Ia tausolomua ona faaaloalo le tasi i le isi.
it-1 55
Alofa Faapelepele
O le alofa faaleuso (faa-Eleni, phi·la·del·phiʹa, faaliliuga o le upu i le upu, “alofa faapelepele mo se uso”) e tatau ona faaalia e sui uma o le faapotopotoga Kerisiano. (Ro 12:10; Epe 13:1; tagaʻi foʻi i le 1Pe 3:8.) O lea, o faiā i totonu o le faapotopotoga e tatau ona vavalalata, malosi, ma māfana e pei o se aiga. E tusa lava foʻi po ua faaalia e sui o le faapotopotoga le alofa faaleuso, ae ua uunaʻia pea i latou ina ia atoatoa ona latou faia faapea.—1Te 4:9, 10.
O le upu Eleni phi·loʹstor·gos, e uiga atu i le “iai o le alofa faapelepele,” ma e faaaogā e faamatala ai se tagata e vavalalata ma māfana i se isi tagata. O se tasi o upu faavae mo lenā upu, o le stergo, e tele ina faaaogā e faamatala ai le alofa faapelepele i le va o ni tagata e aiga. Na faalaeiau e le aposetolo o Paulo Kerisiano ia atiaʻe lea uiga. (Ro 12:10) Na taʻua foʻi e Paulo o aso o le iʻuga o le a avea ai tagata ma ē e “lē lotoaiga,” (faa-Eleni, aʹstor·goi) ma o tagata faapena ua tatau i ai le oti.—2Ti 3:3; Ro 1:31, 32.
(Roma 12:17-19) Aua le taui atu le leaga i le leaga i se tasi. Ia faia mea e lelei i le vaaiga a tagata uma. 18 Afai e mafai iā te outou, ia nonofo filemu ma tagata uma. 19 Le ʻaupele e, aua tou te tauimasui, ae ia tuu atu i le toʻasā; auā ua tusia: “O aʻu e faia le tauimasui; ou te taui atu lava, ua fetalai mai ai Ieova.”
“Ia Nonofo Filemu ma Tagata Uma”
3 Faitau le Roma 12:17. Na faamatala e Paulo e faapea, pe a fesagaʻi ma tagata tetee, e lē tatau ona tatou toe tetee atu. E tāua tele ona utagia lana fautuaga, aemaise lava i aiga e lē tapuaʻi uma iā Ieova. E teena e le paaga Kerisiano le tofotofoga e toe taui atu i se upu lē alofa, po o le gaoioi i se isi foʻi uiga agaleaga. E leai se mea lelei e maua i le ʻtaui atu o le leaga i le leaga.’ I le isi itu, o na uiga e na ona faateteleina ai o le faafitauli.
“Aua le Taui Atu le Leaga i le Leaga i se Tasi”
12 O le apoapoaʻiga na sosoo ai a Paulo i le auala e feutagaʻi ai ma ē talitonu ma tagata e lē talitonu e faapea: “Aua le taui atu le leaga i le leaga i se tasi.” O lea faamatalaga e ōgatusa ma mea na ia taʻua muamua: “Ia ʻinoʻino i le leaga.” Auā e faapefea ona fai mai se tasi e matuā ʻinoʻino i le leaga, pe afai o loo ia taui atu le leaga i isi? O se “faatagā alofa” lenā mea. Ona faapea mai lea o Paulo: “Ia sauniuni mea e tusa i luma o tagata uma lava.” (Roma 12:9, 17) E faapefea ona tatou faatatauina ia upu?
13 I se taimi ua mavae i le tusi a Paulo i tagata Korinito, na ia tusi ai e faatatau i sauāga na fesagaʻia e aposetolo. Na ia faapea: “Auā ua avea i matou ma mataaga i le lalolagi, o agelu atoa ma tagata. . . . O loo agateleina i matou, matou te upu lelei atu; o loo sauāina i matou, matou te onosai; o loo faifaia i matou, matou te aioi atu.” (1 Korinito 4:9-13) E talitutusa ma Kerisiano moni o aso nei, o loo mataʻituina e tagata o le lalolagi. E ono uunaʻia tagata e talia lelei la tatou feʻau faa-Kerisiano, pe a latou mātauina mea lelei tatou te faia e tusa pe e lē tonu le auala o faia ai i tatou.—1 Peteru 2:12.
(Roma 12:20, 21) Ae “afai e fia ʻai lou fili, ia fafaga iā te ia; afai e fia inu o ia, ia avatu i ai se meainu; auā a e faia lenei mea, e faaputu ai pea malala ola i luga o lona ulu.” 21 Aua le faatoʻilaloina oe i le leaga; ae ia faatoʻilaloina pea le leaga i le lelei.
Ia Lotomalie e Faamagalo Atu
13 Atonu e iai taimi e te fesoasoani ai i sē na agaleaga mai, ina ia aʻoaʻoina e faatatau i le Tusi Paia. Na tusi Paulo i le Roma 12:20, 21 e faapea: “ʻAfai e fia ʻai lou fili, ia fafaga iā te ia; afai e fia inu o ia, ia avatu i ai se meainu; auā a e faia lenei mea, e faaputu ai pea malala ola i luga o lona ulu.’ Aua le faatoʻilaloina oe i le leaga; ae ia faatoʻilaloina pea le leaga i le lelei.” O le faaaloalo atu i sē e agaleaga mai, atonu o le a suia ai ona uiga e faaali mai. E lē gata i lea, atonu foʻi o le a fesoasoani iā te ia e fia suʻesuʻe ai i le Tusi Paia. E tusa lava po o ā uiga e faaali mai e tagata, ae o lou faaalia o le faaaloalo, e mafai ona ia mafaufau ai i ou uiga lelei.—1 Pete. 2:12; 3:16.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Roma 12:1) O lenei le ʻauuso e, ou te ʻaiʻoi atu iā te outou i le alofa mutimutivale o le Atua, ia tuuina atu o outou tino o le taulaga ola, e paia, ma e mālie i le Atua, ia faia le auaunaga paia ma lo outou mafaufau lelei.
Auala e Filifili ai a Tatou Faafiafiaga
5 O mea uma e tatou te faia i le olaga e fesootaʻi atu i la tatou tapuaʻiga iā Ieova. Na faamatala e Paulo lenei mea ina ua faapea mai: “Ia tuuina atu o outou tino o le taulaga ola, e paia, ma e mālie i le Atua.” (Roma 12:1) Na fetalai Iesu: “Ia e alofa atu iā Ieova lou Atua ma lou lotoatoa, ma lou ola atoa, ma lou mafaufau atoa, ma lou malosi atoa.” (Mareko 12:30) E tatou te mananaʻo e avatu pea iā Ieova le mea sili e tatou te mafaia. I Isaraelu anamua, pe a avatu e tagata se manu e fai ai le taulaga iā Ieova, sa faatalitalia e latou te avatu se manu e matuā lelei. E leʻi taliaina e le Atua se taulaga pe a faalētonu. (Levitiko 22:18-20) I se tulaga talitutusa, e ono lē talia e Ieova la tatou tapuaʻiga. E faapefea?
6 Ua fetalai mai Ieova: “E tatau ona paia outou, auā o aʻu nei e paia lava aʻu.” (1 Peteru 1:14-16; 2 Peteru 3:11) E faatoʻā talia e Ieova la tatou tapuaʻiga pe afai e paia pe mamā. (Teuteronome 15:21) E mafai ona lē mamā la tatou tapuaʻiga pe afai tatou te faia mea e inosia e Ieova, e pei o amioga lē mama, faiga sauā, po o mea e fesootaʻi atu i faiga faatemoni. (Roma 6:12-14; 8:13) Ae e lē fiafia foʻi le finagalo o Ieova pe afai e faaaogā nei mea ina ia faafiafiaina ai i tatou. O le faia faapea e mafai ona lē mamā ai la tatou tapuaʻiga ma lē taliaina e Ieova, ma matuā faaleagaina ai la tatou faiā ma ia.
(Roma 13:1) Ia gauaʻi tagata uma i faipule silisili, auā e leai se pule pe a lē mai i le Atua; o faipule o loo iai nei, ua faatagaina e le Atua e pule i o latou tulaga eseese.
Manatu Tāua Mai le Tusi na Tusia mo Kerisiano i Roma
13:1—E faapefea ona “faataga e le Atua [faipule silisili] e pule i o latou tulaga eseese”? Ua “faataga e le Atua” faipule silisili “e pule i o latou tulaga eseese” i le faatinoina lea o la latou pule i lalo o le faatagaga a le Atua, ma o nisi taimi e muaʻi silafia mai e le Atua a latou pulega. E moni lenei tulaga i mea na valoia e le Tusi Paia e faatatau i nisi tupu.
Faitau Tusi Paia
(Roma 13:1-14) Ia gauaʻi tagata uma i faipule silisili, auā e leai se pule pe a lē mai i le Atua; o faipule o loo iai nei, ua faatagaina e le Atua e pule i o latou tulaga eseese. 2 O lea la, o lē e tetee i le pule, ua tetee o ia i le faatulagaga a le Atua; o ē e tetee i ai e faasalaina i latou. 3 Auā o ē e pule, e lē faamataʻu i latou i ē e amiolelei, a o ē e amioleaga. Pe e te lē fefe ea la i le pule? Ia faia pea amioga lelei, ona ia viia ai lea o oe; 4 auā o ia o le auauna a le Atua mo lou lelei. Ae afai e te faia mea leaga, ia e fefe ai: auā e iai le māfuaaga ua ia tauaveina ai le pelu; auā o ia o le auauna a le Atua, e na te faaoo mai le toʻasā o le Atua i lē o loo faia le mea leaga. 5 O le mea lea ua tatau ai ona outou gauaʻi, e lē gata ona o lenā toʻasā, ae ona o o outou lotofuatiaifo. 6 O le mea foʻi lea, ua outou totogi ai lafoga; auā o i latou o auauna a le Atua, o loo faia pea la latou tiute tauave. 7 Ia avatu i tagata uma mea e tatau iā i latou, ia totogi atu le lafoga i lē ua tatau i ai le lafoga, ia totogi atu tupe i le malo i lē ua tatau i ai le tupe; ia faaalia le mataʻu i lē ua tatau i ai le mataʻu; ia faaalia le faaaloalo i lē ua tatau i ai le faaaloalo. 8 Aua neʻi o outou nofo aitalafu i se tagata ae e tau lava o le alofa o le tasi i le isi; auā o lē ua alofa i lona tuaoi, ua usiusitaʻi o ia i le tulafono. 9 Auā ua faapea mai le tulafono, “Aua e te mulilua, Aua e te fasioti tagata, Aua e te gaoi, Aua e te manaʻo tele,” ma afai foʻi ua iai se isi poloaʻiga, ua taaofaʻi i upu nei, “Ia e alofa atu i lou tuaoi e pei o oe lava iā te oe.” 10 E lē agaleaga le alofa i lona tuaoi; o lea, o le alofa o le taunuuga lea o le tulafono. 11 Ia faia foʻi lenei mea, auā ua outou iloa le taimi, ua oo mai le itula e tou te feala ai, auā o lea ua latalata mai lo tatou faaolataga nai lo o le taimi na tatou faatoʻā talitonu ai. 12 Ua leva le pō; ua lata ina ao. O lea, seʻi o tatou tuueseina ai galuega o le pogisa, a ia tatou oofu i ofutau o le malamalama. 13 Ia tatou savavali ma le amiolelei i le ao, aua le faia ni patī e lē taupulea ma onāga, aua le faia feusuaʻiga e lē talafeagai, ma amioga matagā, aua foʻi le femisaaʻi ma le lotoleaga. 14 A ia oofu i le Alii o Iesu Keriso ma aua neʻi muaʻi fuafua e faamalie tuʻinanau o le tino.
MATI 11-17
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | ROMA 15-16
“Vaai Atu iā Ieova mo le Tumau ma Faamāfanafanaga”
(Roma 15:4) Auā o mea uma na tusia i aso ua mavae, na tusia e faatonu ai i tatou, ina ia tatou maua le faamoemoe e ala i lo tatou tumau, ma le faamāfanafana mai o Tusitusiga Paia.
“Ia Fetagisi Faatasi ma Ē o Loo Fetagisi”
11 E lē gata i le tala e faatatau i le matuā faavauvau o Iesu ina ua maliu Lasalo, ae e tele foʻi isi mau e faamāfanafanaina ai o loo i le Afioga a le Atua. E lē faateʻia i tatou i lenei manatu auā “o mea uma na tusia i aso ua mavae, na tusia e faatonu ai i tatou, ina ia tatou maua le faamoemoe e ala i lo tatou tumau, ma le faamāfanafana mai o Tusitusiga Paia.” (Roma 15:4) Pe afai o loo e faavauvau, e mafai ona e maua faamāfanafanaga mai i mau nei:
▪ “E latalata mai Ieova iā i latou o ē e loto momomo; ma e faaola e ia i latou o ē ua loto nutimomoia.”—Sala. 34:18, 19.
▪ “Ina ua tele popolega o loʻu loto, na fiafia loʻu loto ona o au [Ieova] faamāfanafanaga.”—Sala. 94:19.
▪ “O lo tatou Alii o Iesu Keriso ma le Atua lo tatou Tamā, o lē e alofa iā i tatou ma foaʻi mai le faamāfanafanaga e faavavau, ma le faamoemoe matagofie e ala i le agalelei faifua, ia faamāfanafana i o outou loto ma faatumauina outou.”—2 Tesa. 2:16, 17.
(Roma 15:5) Ia foaʻi atu iā te outou e le Atua o lē ua tatou tumau ai ma aumaia ai faamāfanafanaga, le mafaufau lava lea e tasi sa iā Keriso Iesu,
“Ia Atoatoa Galuega o lo Outou Tumau”
5 Ia talosaga iā Ieova mo le malosi. O Ieova o “le Atua o lē ua tatou tumau ai ma aumaia ai faamāfanafanaga.” (Roma 15:5) E na o ia e malamalama lelei i o tatou tulaga, faalogona ma talaaga. O lea, e na te silafia lelei mea e tatou te manaʻomia ina ia tumau ai. Ua faapea mai le Tusi Paia: “E faia e ia o mea e mananaʻo ai i latou o ē e matataʻu iā te ia, e faafofoga foʻi o ia i a latou alaga, ma ia faaolaina i latou.” (Sala. 145:19) Ae e faapefea ona tali mai le Atua i a tatou tatalo mo le malosi e tumau ai?
(Roma 15:13) Tau ina ia faatutumuina outou i le olioli uma ma le filemu e le Atua e aumaia ai le faamoemoe ona ua outou talitonu, ina ia tupu tele ai lo outou faamoemoe i le mana o le agaga paia.
“Ia E Alofa Atu iā Ieova Lou Atua”
11 Ua aumaia e Ieova iā i tatou le faamoemoe o le ola e faavavau. (Roma 15:13) O lenei faamoemoe ua fesoasoani iā i tatou e onosaia ai tofotofoga o le faatuatua. O ē faauuina ua faamaonia le ʻfaamaoni seʻia oo i le oti, o le a avatu i ai le pale o le ola i le lagi.’ (Faaa. 2:10) Ua maua e isi o ē faamaoni le faamoemoe e ola e faavavau i le Parataiso i le lalolagi. (Luka 23:43) O ā ni o tatou faalogona e faatatau i lo tatou faamoemoe? E faatumulia i tatou i le olioli, filemu, ma le alofa i Lē e foaʻiina mai “meaalofa lelei uma ma mea uma e atoatoa ona lelei.”—Iako. 1:17.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Roma 15:27) E moni, ua fiafia i latou e fai lenā mea, ae e iai la latou tiute tauave iā i latou; auā afai na tofutofusia nuu ese i a latou mea faaleagaga, sa tatau la ona latou foaʻi atu e tusa ma mea e tatau ma o latou tino.
“Se Tofotofoga o le Moni o lo Outou Alofa”
E mautinoa na tatau ona uunaʻia o latou uso mai Nuu Ese ina ia fesoasoani atu i lo latou faafitauli. O le mea moni, na iai i uso mai Nuu Ese se “tiute tauave” mo Kerisiano i Ierusalema. Pe e lē o Ierusalema lea na salalau atu ai le tala lelei i tagata o Nuu Ese? Na manatu Paulo: “Pe afai na faasoa atu e Kerisiano Iutaia a latou ʻoa faaleagaga i tagata o Nuu Ese, ua iai la i tagata o Nuu Ese le tiute tauave o le lagolagoina o Kerisiano Iutaia i o latou manaʻoga faaletino.”—Roma 15:27, The New English Bible.
(Roma 16:25) Ia i le Atua o lē e mafai ona faatumauina outou e tusa ai ma le tala lelei ua ou folafolaina atu ma le talaʻiga a Iesu Keriso, e tusa ma le faaaliga o le mea lilo paia ua leva ona natia
it-1 858 ¶5
Muaʻi Silafia, Tuupōina
O le Mesia po o le Keriso, o ia lea o le Fanau na folafolaina ma e ala iā te ia o le a maua ai e ē amiotonu mai i aiga uma o le lalolagi faamanuiaga. (Ka 3:8, 14) Na uluaʻi taʻua lenei “fanau” ina ua māeʻa le fouvalega i Etena, a o leʻi fanau mai Apelu. (Ke 3:15) E pe tusa lenā ma le 4,000 tausaga a o leʻi faaalia mai le “mea lilo paia,” lea na manino mai o lenā “fanau” Faa-Mesia. O lea, e moni lava o se mea “ua leva ona natia.”—Ro 16:25-27; Efe 1:8-10; 3:4-11.
Faitau Tusi Paia
(Roma 15:1-16) A o i tatou o ē e malolosi, e tatau ona tatou tauave vaivaiga o ē e lē malolosi, ma aua neʻi faafiafia i o tatou lava loto. 2 Ia taʻitasi i tatou ma faafiafia i lona tuaoi i le mea lelei, ina ia atiaʻe ai o ia. 3 Auā e oo lava i le Keriso, na te leʻi faafiafia i lona lava loto; ae e pei ona tusia: “Ua oo mai iā te aʻu taufaifaiga a ē ua faifai iā te oe.” 4 Auā o mea uma na tusia i aso ua mavae, na tusia e faatonu ai i tatou, ina ia tatou maua le faamoemoe e ala i lo tatou tumau, ma le faamāfanafana mai o Tusitusiga Paia. 5 Ia foaʻi atu iā te outou e le Atua o lē ua tatou tumau ai ma aumaia ai faamāfanafanaga, le mafaufau lava lea e tasi sa iā Keriso Iesu, 6 ina ia outou faamamaluina faatasi ma le leo e tasi le Atua, o le Tamā lea o lo tatou Alii o Iesu Keriso. 7 Ia talia e le tasi le isi, e faapei foʻi ona talia i tatou e Keriso, ina ia faamamaluina ai le Atua. 8 Ou te fai atu ua avea Keriso ma auauna a i latou o ē ua peritomeina, ina ia faaalia ai le faamaoni o le Atua, ma faamaonia ai foʻi folafolaga na Ia faia i o latou augātamā, 9 ina ia faamamaluina ai foʻi e nuu ese le Atua ona o lona alofa mutimutivale. E pei ona tusia: “O le mea lea ou te taʻutaʻu atu ai oe i luma atunuu, ma ou te faia foʻi pesega i lou suafa.” 10 Ua ia toe faapea mai: “Ia olioli outou nuu uma faatasi ma lona nuu.” 11 Ua ia toe faapea mai foʻi: “O outou nuu ese uma, inā vivii atu ia iā Ieova, ma ia vivii atu tagata uma iā te ia.” 12 Ona toe faapea mai lea o Isaia: “O le a tulaʻi ai le aa o Iese, ma e oo mai foʻi lē e pule i nuu uma; e faamoemoe foʻi iā te ia o nuu uma.” 13 Tau ina ia faatutumuina outou i le olioli uma ma le filemu e le Atua e aumaia ai le faamoemoe ona ua outou talitonu, ina ia tupu tele ai lo outou faamoemoe i le mana o le agaga paia. 14 Oʻu uso e, ua ou talitonu iā te outou, ua tumu outou i le mataalofa auā ua tele lo outou poto, ma ua mafai ai foʻi ona apoapoaʻi atu le tasi i le isi. 15 Peitaʻi, ua ou lototele e tusi atu ina ia toe faamanatu atu nisi o mea iā te outou. Ua ou faia lenei mea ona o le agalelei faifua ua tuuina mai e le Atua iā te aʻu. 16 Ua foaʻi mai iā te aʻu ina ia ou faia le galuega o le folafola atu o le tala lelei a le Atua, e avea ma auauna a Keriso Iesu i nuu ese. Ua faia lenei galuega paia, ina ia ofoina atu nei nuu, o le taulaga e mālie i le Atua, lea ua faapaiaina i le agaga paia.
MATI 18-24
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | 1 KORINITO 1-3
“Po o Oe o se Tagata Faaletino po o se Tagata Faaleagaga?”
(1 Korinito 2:14) E lē taliaina e le tagata faaletino mea ua faaalia mai e le agaga o le Atua, auā o mea valea ia iā te ia; ma e lē mafai ona ia iloa na mea auā o loo suʻesuʻeina faaleagaga.
O le ā le Uiga o le Avea ma Tagata Faaleagaga?
4 Muamua, ia mātau uiga o se tagata faaletino. Ua taatele i le lalolagi le uiga lea o le faamalie o tuʻinanauga o le tino. Ua faamatalaina e Paulo lenā uiga “o le agaga lea o loo galue i fanau e lē usiusitaʻi.” (Efe. 2:2) O lenā agaga ua uunaʻia ai le toetoe o tagata uma ina ia mulimuli i taaʻiga a le toʻatele. E latou te taulaʻi atu i tuʻinanauga o le tino. O le iʻuga, ua faia ai e le toʻatele mea e latou te manatu e saʻo i o latou lava mafaufau, ma lē faia ai ni taumafaiga e ola e ōgatusa ma tapulaa a le Atua. O le tagata faaletino po o le tagata e mafaufau faaletino, e masani lava e soona faatāua tulaga taualoa ma le saʻilia o meafaitino, po o le puipuia foʻi o mea ua ia manatu i ai o lana aiā tatau.
5 O ā isi mea e iloa ai se tagata faaletino? O le tagata faaletino e aofia ai i latou e faia so o se “galuega a le tino.” (Kala. 5:19-21) Na faailoa mai i le tusi muamua a Paulo i le faapotopotoga i Korinito le tele o isi uiga e iloa ai le tagata faaletino. E aofia ai le faatupu o fevaevaeaʻiga, faaituʻau, finauvale, ave e le tasi o le isi i le faamasinoga, lē amanaʻia le tulaga ulu, ma faamamafa naʻuā meaʻai ma meainu. Pe a feagai le tagata faaletino ma faaosoosoga, o le a faavaivai o ia ma lolo atu i ai. (Faata. 7:21, 22) Na taʻua e Iuta o i latou e matuā faaletino o latou mafaufau, o le a iʻu ina “lē ano i mea faaleagaga.”—Iuta 18, 19.
(1 Korinito 2:15, 16) Peitaʻi, e suʻesuʻeina e le tagata faaleagaga mea uma lava, ae e leai se tagata na te suʻesuʻeina o ia. 16 Auā “po o ai na te iloa le finagalo o Ieova, e na te faatonu ai o ia?” Ae ua tatou iloa le finagalo o Keriso.
O le ā le Uiga o le Avea ma Tagata Faaleagaga?
6 O le ā la e uiga i ai le avea ma “tagata faaleagaga”? O le tagata faaleagaga e manatu mamafa i le la faiā ma le Atua, e tuufaafeagai lenā ma le tagata faaletino. E tauivi tagata e mafaufau faaleagaga ina “ia faaaʻoaʻo i le Atua.” (Efe. 5:1) O lona uiga e latou te faia taumafaiga ina ia iloa po o le ā le finagalo o Ieova i se mataupu, ma vaai i mea e pei ona silasila i ai o ia. E moni le Atua iā i latou. I le lē pei o tagata faaletino, e taumafai tagata faaleagaga e faaōgatusa o latou ala uma ma tapulaa a Ieova. (Sala. 119:33; 143:10) Nai lo o le taulaʻi atu i galuega a le tino, e taumafai malosi le tagata e mafaufau faaleagaga e faaalia “le fua o le agaga.” (Kala. 5:22, 23) Ina ia faamanino atili le faaupuga “tagata e mafaufau faaleagaga,” seʻi mafaufau i le faatusatusaga lenei: O le tagata e lelei i faiga faapisinisi e mafai ona taʻua o se tagata faipisinisi, e faapena foʻi le tagata e taulaʻi atu i mea faaleagaga e mafai ona taʻua o le tagata faaleagaga.
O le ā le Uiga o le Avea ma Tagata Faaleagaga?
15 E faapefea ona tatou faaaʻoaʻo i le Keriso? O loo taʻua i le 1 Korinito 2:16 ia iloa “le finagalo o Keriso.” Ua faapea mai foʻi le Roma 15:5 ia iai “le mafaufau lava lea e tasi sa iā Keriso Iesu.” O lea ina ia faaaʻoaʻo i le Keriso, e manaʻomia ona tatou iloa le auala sa mafaufau ai o ia, iloa atoatoa ona uiga totino, ma mulimuli i ona tulagāaao. Sa taulaʻi atu le mafaufau o Iesu i lana faiā ma le Atua. O lea, o le faaaʻoaʻo iā Iesu o le a atili ai ona tatou pei o Ieova. Ua manino mai i nei manatu le tāua o lo tatou iloa o le auala e mafaufau ai Iesu.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(1 Korinito 1:20) O fea o iai le tagata atamai? O fea o iai le tusiupu? O fea o iai le tagata fai manatu o lenei lalolagi? Pe e leʻi faia ea e le Atua le atamai o lenei lalolagi ma mea valea?
it-2 1193 ¶1
Atamai
O lea, na teena e le atamai o le lalolagi le sauniuniga a le Atua e ala mai i le Keriso ma manatu i ai o se mea valea; e ui e mafai e ona taʻitaʻi ona faia ni faaiʻuga aogā, ae na latou “tutuʻiina i luga o le laau le Alii mamalu.” (1Ko 1:18; 2:7, 8) Peitaʻi, ua faamaonia mai e le Atua o le atamai o lenei lalolagi o se mea valea, i le faamāsiasi lea o o latou tagata atamamai e ala i le faaaogā o ē e latou te manatu i ai “o le mea valea a le Atua,” ma ē e latou te faapea mai e ʻvālea, vaivai ma faatauvaa’ ina ia faataunuu Lona finagalo e lē mafaatoʻilaloina. (1Ko 1:19-28) Na faamanatu atu e Paulo i Kerisiano i Korinito o le “atamai e maua i lenei lalolagi, [ma] pule o lenei lalolagi” o le a mavae atu. O lea, e leʻi avea lenā atamai ma vaega o le feʻau faaleagaga na avatu e le ʻauaposetolo. (1Ko 2:6, 13) Na ia lapataʻia foʻi Kerisiano i Kolose ina neʻi maileia i “filosofia [phi·lo·so·phiʹas, faaliliuina o le upu i le upu, naunau i le atamai] ma manatu taufaasesē e lē aogā e tusa ma tū masani a tagata.”—Ko 2:8; faatusatusa i fuaiupu e 20-23.
(1 Korinito 2:3-5) Na ou alu atu foʻi iā te outou i le vaivai, ma le fefe, ma le gatete tele; 4 ma o aʻu upu ma mea na ou talaʻia, e leʻi faia i ni upu atamai e faatosina ai, ae i le faaalia ai o le agaga ma le mana o le Atua, 5 ina ia outou lē faatuatua i le atamai o tagata, ae o le mana o le Atua.
Manatu Tāua Mai Tusi na Tusia mo Kerisiano i Korinito
2:3-5. A o talaʻi Paulo i Korinito, le nofoaga sa avea ma ogatotonu o aʻoaʻoga ma filosofia Eleni, atonu na ia naunau pe faamata o le a mafai ona ia faatalitonuina lana ʻaufaalogologo. Peitaʻi, na te leʻi faatagaina se vaivaiga sa iā te ia po o le fefe e faalavelave i lana auaunaga mai le Atua. O lea la, e lē tatau ona tatou faatagaina ni tulaga e lē masani ai, e taofia i tatou mai le faalauiloaina atu o le tala lelei o le Malo o le Atua. E mafai ona tatou saʻili atu ma le mautinoa iā Ieova mo se fesoasoani, e pei ona sa faia e Paulo.
Faitau Tusi Paia
(1 Korinito 1:1-17) O aʻu o Paulo, na valaauina i le finagalo o le Atua e fai ma aposetolo a Iesu Keriso, atoa ma Sosene lo tatou uso, 2 o le tusi lenei i le faapotopotoga a le Atua i Korinito, e mo outou ua faapaiaina ma ua autasi ma Keriso Iesu, ua valaauina e fai ma ʻaupaia, faatasi ai ma tagata uma o loo valaau i le suafa o lo tatou Alii o Iesu Keriso i nofoaga uma, ma o lo latou Alii ma lo tatou foʻi: 3 Tau ina ia iā te outou le agalelei faifua ma le filemu mai i le Atua lo tatou Tamā, ma le Alii o Iesu Keriso. 4 Ou te faafetai pea i le Atua mo outou ona o le agalelei faifua ua foaʻiina atu e le Atua iā te outou, e ala iā Keriso Iesu; 5 ua faatamaoaigaina ai outou i mea uma ona o ia, ma ua mafai ai ona folafola atu le upu ma le poto uma, 6 auā ua mausalī iā te outou le molimau iā Keriso, 7 ina ia lē matitiva ai outou i se meaalofa e tasi, a o outou faatalitali ma le naunau atu i le faaaliga o lo tatou Alii o Iesu Keriso. 8 E faatumauina foʻi outou e le Atua seʻia oo i le iʻuga, ina ia lē taʻusalaina ai outou i le aso o lo tatou Alii o Iesu Keriso. 9 E faamaoni le Atua, o lē na valaauina outou ina ia mafuta faatasi ma lona Alo o Iesu Keriso lo tatou Alii. 10 Uso e, ou te apoapoaʻi atu iā te outou i le suafa o lo tatou Alii o Iesu Keriso, ia outou autasi i a outou upu, ma ia leai ni fevaevaeaʻiga iā te outou, ae ia autasi o outou manatu ma mafaufauga. 11 Oʻu uso e, ua faailoa mai iā te aʻu e i latou i le aiga o Keloe, ua iai fefinauaʻiga iā te outou. 12 O lona uiga e taʻitasi outou ma faapea ane: “O aʻu o le soo o Paulo,” “O aʻu o le soo o Apolo,” “O aʻu o le soo o Kefa,” “O aʻu o le soo o Keriso.” 13 Ua fevaevaeaʻi la Keriso. Pe na tutuʻi ea Paulo i luga o le laau mo outou? Pe na papatisoina ea outou i le igoa o Paulo? 14 Ou te faafetai i le Atua ona ou te leʻi papatisoina se tasi o outou, ae na o Kiripo ma Kaio, 15 ina ia aua neʻi faapea mai se tasi, na papatisoina outou i loʻu igoa. 16 Ioe, na ou papatisoina foʻi le aiga o Setefana. Peitaʻi, ou te lē o manatuaina pe na ou papatisoina isi tagata. 17 E leʻi auina mai aʻu e Keriso ina ia faia ni papatisoga, ae ia folafola atu le tala lelei, e lē ma le atamai i upu, ina neʻi faalēaogāina le laau na faapuapuagatia ai le Keriso.
MATI 25-31
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | 1 KORINITO 4-6
“O se Fefete Itiiti e Faafefeteina ai le Paluga Atoa”
(1 Korinito 5:1, 2) E moni ua logo mai le tala, ua faia e nisi o outou le faitaaga, ina ua fai avā se tasi tagata i le avā a lona tamā, ma o le faitaaga faapea e lē o faia e nuu ese. 2 Po ua faafefeteina ea o outou loto, ma pe e lē tatau foʻi ona outou faanoanoa ma faateʻaese mai iā te outou le tagata na faia lenei agasala?
(1 Korinito 5:5-8) ia outou tuuina atu lea tagata iā Satani e faaumatia ai le tino, ina ia faaolaina ai le agaga i le aso o lo tatou Alii. 6 E lē lelei le māfuaaga ua outou mitavale ai. Pe tou te lē iloa ea, o se fefete itiiti e faafefeteina ai le paluga atoa? 7 Ia aveese le fefete tuai ina ia avea ai outou ma paluga fou, ona leai ai lea o se mea e faafefete iā te outou. Auā o Keriso o la tatou paseka lea na faataulagaina. 8 O le mea lea ia tatou tausia ai le tausamiga, e lē i mea faafefete tuai po o mea faafefete o le amioleaga ma le agasala, ae o falaoa e lē faafefeteina o le lotolelei ma le faamaoni lea.
(1 Korinito 5:13) a o le Atua na te faamasinoina i latou e lē o i le faapotopotoga? “Ia faateʻaeseina lenā tagata leaga mai iā te outou.”
it-2 230
Fefete
Na faaaogā e le aposetolo o Paulo lea lava faatusatusaga ina ua ia faatonuina le faapotopotoga Kerisiano i Korinito e faateʻa se tamāloa amioleaga mai i le faapotopotoga. Na ia faapea atu: “Pe tou te lē iloa ea, o se fefete itiiti e faafefeteina ai le paluga atoa? Ia aveese le fefete tuai ina ia avea ai outou ma paluga fou, ona leai ai lea o se mea e faafefete iā te outou. Auā o Keriso o la tatou paseka lea na faataulagaina.” Na sosoo ai ma lona faailoa manino atu o le uiga o le “fefete” na ia taʻua: “O le mea lea ia tatou tausia ai le tausamiga, e lē i mea faafefete tuai po o mea faafefete o le amioleaga ma le agasala, ae o falaoa e lē faafefeteina o le lotolelei ma le faamaoni lea.” (1Ko 5:6-8) O i inei sa faamatala atu ai e Paulo le uiga o le Tausamiga Faa-Iutaia o Falaoa e lē Faafefeteina, lea e faamanatu i aso e sosoo ai pe a uma le Paseka. E pei lava ona mafai e sina mea faafefete itiiti ona fefete ai le paluga atoa, na faapena foʻi ona lē mamā le faapotopotoga i le silafaga a le Atua pe afai e lē aveesea le tagata agasala mai i le faapotopotoga. E pei lava ona lē iai se mea faafefete i totonu o fale o tagata Isaraelu i le taimi o le tausamiga, sa manaʻomia foʻi ona latou aveesea le “mea faafefete” mai iā i latou.
it-2 869-870
Satani
O le ā e uiga i ai le ʻtuuina atu o se tagata iā Satani e faaumatia ai le tino’?
Ina ua faatonuina e Paulo le faapotopotoga i Korinito i le gaoioiga e fai i se sui o le faapotopotoga na faia se amioga leaga faamataifale ma le avā a lona tamā, na tusi atu o ia: “Ia outou tuuina atu lea tagata iā Satani e faaumatia ai le tino.” (1Ko 5:5) O le faatonuga lenei ia faateʻa ese lea tamāloa mai i le faapotopotoga, ma taofia le toe faifaimea faatasi ma ia. (1Ko 5:13) O le tuuina atu o ia iā Satani o le a aveesea ai o ia mai i le faapotopotoga ma tuuina atu i le lalolagi lea o loo avea ai Satani ma atua ma pule. E pei o “se fefete itiiti” i “le paluga atoa,” na avea lenei tamāloa ma “le tino” po o se taaʻiga leaga i totonu o le faapotopotoga; ma o le aveesea o lenei tamāloa mataifale o le a mafai ai e le faapotopotoga e malolosi faaleagaga ona faaumatia “le tino” mai iā i latou. (1Ko 5:6, 7) Na faapena foʻi ona tuuina atu e Paulo Umenaio ma Alesana iā Satani, ona na la lafoaʻiina le faatuatua ma se lotofuatiaifo lelei ma na faavaatuʻia lo la faatuatua.—1Ti 1:20.
(1 Korinito 5:9-11) Na ou tusi atu iā te outou, ia aua le toe faifaimea faatasi ma tagata faitaaga, 10 e lē matuā faapea foʻi i ē e faitaaga o lenei lalolagi, po o ē e matapeʻapeʻa ma ē e gaoi, po o ē e ifo i tupua. Auā a faapea, e tatau ona outou ō ese mai i le lalolagi. 11 A o lenei ua ou tusi atu, aua neʻi outou toe faifaimea faatasi ma sē ua taʻua o se uso ae e faitaaga, pe e matapeʻapeʻa, pe e ifo i tupua, pe e fai upu masoā, pe e onā, pe e taufaavalea, aua foʻi neʻi aai faatasi ma se tagata faapena.
lvs 241, faaopoopoga
Faateʻaina
Pe a lē salamō se tasi na faia se agasala matuiā ma musu e mulimuli i tapulaa a Ieova, e lē mafai ona toe avea o ia ma sui o le faapotopotoga. E tatau ona faateʻaina o ia. Pe a faateʻaina se tasi, e tatou te lē toe faifaimea faatasi ma lenā tagata pe toe talanoa atu i ai. (1 Korinito 5:11; 2 Ioane 9-11) O le faatulagaga o le faateʻaina e puipuia ai le suafa o Ieova faapea le faapotopotoga. (1 Korinito 5:6) O le faateʻaina o se aʻoaʻiga foʻi e mafai ona fesoasoani i se tasi ia salamō, ina ia mafai ona toe foʻi mai ai iā Ieova.—Luka 15:17.
▸ Mataupu 3, palakalafa 19
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(1 Korinito 4:9) Auā e foliga mai iā te aʻu, ua tuu faamulimuli i matou le ʻauaposetolo e le Atua i le faaaliga o ni tagata ua tofia i le oti, auā ua avea i matou ma mataaga i le lalolagi, i agelu atoa ma tagata.
O Agelu—ʻO Agaga mo le Auaunaga’
16 O Kerisiano o loo fesagaʻi ma tofotofoga ua avea ʻma mataaga i agelu.’ (1 Kori. 4:9) O loo matuā fiafia agelu e mātau mai a tatou galuega faamaoni, ma e olioli foʻi pe a salamō se tagata agasala. (Luka 15:10) O loo mātauina foʻi e agelu amioga faale-Atua a fafine Kerisiano. Ua faaalia i le Tusi Paia e faapea “e tatau . . . i le fafine ona ufiufi lona ulu e fai ma faailoga o lona gauaʻi i lana tane, ona o agelu.” (1 Kori. 11:3, 10) Ioe, e fiafia agelu e vāai mai i fafine Kerisiano ma isi auauna uma a le Atua i le lalolagi, o usitaʻia faatulagaga a le Atua faapea ma le tulaga ulu. O lenā usiusitaʻi o se faamanatuga talafeagai lea mo nei atalii faalelagi o le Atua.
(1 Korinito 6:3) Pe e tou te lē iloa ea tatou te faamasinoina agelu? Aiseā la e lē mafai ai ona outou faamasinoina mataupu o lenei olaga?
it-2 211
Tulafono
Tulafono i Agelu. E sili atu agelu nai lo o tagata, ae e latou te gauaʻi i tulafono ma faatonuga mai i le Atua. (Epe 1:7, 14; Sl 104:4) Na avatu e Ieova ni faatonuga ma ni faasāsāaga i lona fili o Satani. (Iop 1:12; 2:6) Na amanaʻia ma faaaloalogia e Mikaele le agelu sili le tulaga o Ieova o le Faamasino Sili, ina ua finau ma le Tiapolo: “Tau ina ia aʻoaʻi atu Ieova iā te oe.” (Iuta 9; faatusatusa i le Se 3:2.) Ua tuu foʻi e Ieova le Atua agelu uma i lalo o le pule a Iesu Keriso lea ua faamamaluina. (Epe 1:6; 1Pe 3:22; Mat 13:41; 25:31; Fil 2:9-11) O lea, o le faatonuga a Iesu na auina mai ai se agelu avefeʻau iā Ioane. (Fal 1:1) Peitaʻi, i le 1 Korinito 6:3 o loo talanoa ai le aposetolo o Paulo e faatatau i uso faaleagaga o Keriso ua tofia e faamasinoina agelu, o lona uiga o le a faia so latou sao i le faaooina mai o le sala faamasinoga i agelu leaga.
Faitau Tusi Paia
(1 Korinito 6:1-14) Pe e iai se tasi o outou e iai se mea ua ia molia ai le tasi tagata, e mafai faapefea ona alu atu i luma o faamasino e lē amiotonu, ae e lē o luma o le ʻaupaia? 2 Pe e tou te lē iloa ea e faamasinoina e le ʻaupaia le lalolagi? Pe afai e faamasinoina e outou le lalolagi, pe e tou te lē mafai ea ona faamasinoina mea faatauvaa? 3 Pe e tou te lē iloa ea tatou te faamasinoina agelu? Aiseā la e lē mafai ai ona outou faamasinoina mataupu o lenei olaga? 4 Afai la e iai ni a outou mataupu o lenei olaga e tatau ona faamasinoina, aiseā la ua outou tuuina atu ai i luma o tagata e lē faatuatuaina e le faapotopotoga, e latou te faamasinoina outou? 5 Ua ou talanoa atu ina ia outou māsiasi ai. Pe e moni ea e leai se tasi e atamai iā te outou e na te mafai ona faamasino i ona uso, 6 ma ua molia e le uso le isi uso i le faamasinoga i luma o tagata e lē talitonu? 7 O le mea moni, ua outou toʻilalo ona ua molia e le tasi le isi i le tulafono. Aiseā e tou te lē onosaʻi ai pe a agaleagaina outou? Aiseā e tou te lē onosaʻi ai pe a gaoia a outou mea? 8 Ae peitaʻi, ua outou agaleaga atu, ma ave faagaoi, ma ua outou faia i o outou lava uso. 9 Ioe! Pe e tou te lē iloa ea o tagata amioleaga e lē fai mo latou tofi le malo o le Atua? Aua neʻi faasesēina outou. O ē e faitaaga, o ē e ifo i tupua, o ē e mulilulua, o tauatane, o tane e momoe ma isi tane, 10 o ē e gāoi, o ē e matapeʻapeʻa, o ē e onanā, o ē e fai upu masoā, ma ē e taufaavalea, e lē fai mo latou tofi le malo o le Atua. 11 Sa faapena foʻi nisi o outou. A ua faamamāina outou ma faapaiaina, ma ua taʻuamiotonuina outou i le suafa o lo tatou Alii o Iesu Keriso, ma le agaga o lo tatou Atua. 12 Ua taga mea uma iā te aʻu; ae e lē o mea uma e aogā. Ua taga mea uma iā te aʻu; ae e lē faatoʻilaloina aʻu i se mea. 13 E tatau meaʻai mo le manava, ma o le manava e tatau mo meaʻai; ae e faalēaogāina e le Atua le manava ma meaʻai. O le tino e lē tatau mo le faitaaga ae e tatau mo le Alii; o le Alii foʻi e tatau mo le tino. 14 Na faatūina e le Atua le Alii, ma e na te faatūina foʻi i tatou mai i le oti e ala i lona mana.