Tusi o le Tusi Paia Numera 36—Sefanaia

Lē na Tusia: Sefanaia

Nofoaga na Tusia Ai: Iuta

Māeʻa Ona Tusia: A o lumanaʻi le 648 T.L.M.

I LE amataga o le nofoaiga a le tupu o Iuta o Iosia (659-629 T.L.M.), le taimi sa taatele ai le tapuaʻiga iā Paala ma sa taʻimua ai “faitaulaga i tupua” i nei tapuaʻiga lē mamā, e lē taumatea sa faateʻia tagata o Ierusalema i le feʻau sa faalauiloa atu e le perofeta o Sefanaia. E ui lava e foliga na tupuga mai Sefanaia iā Esekia i le aiga tautupu o Iuta, ae sa matuā faitioina e Sefanaia le tulaga sa iai le nuu. (Sefa. 1:1, 4) O lana feʻau sa faatatau atu i se mala. Ua oo ina lē usitai tagata o le Atua, ma e na o Ieova lava e mafai ona toe faafoʻi maia i le tapuaʻiga mamā ma faamanuia i latou ina ia latou auauna ma avea o se “igoa ma le viiga i nuu uma o le lalolagi.” (3:20) Sa faailoa mai e Sefanaia e faapea, e na o se faalaa tauatua lava e mafai ai e se tasi ona “lilo . . . i le aso o le toʻasā o Ieova.” (2:3) Maʻeu le talafeagai o lona igoa Tsephan·yahʹ (Eperu), o lona uiga “Ua Natia e Ieova (Teuina)”!

² Sa fua mai taumafaiga a Sefanaia. O le tupu o Iosia lea na faanofoina i le nofoālii i le valu o ona tausaga, na amata i le 12 o tausaga o lana nofoaiga ona ia “faamamāina o Iuta ma Ierusalema.” Sa ia tafiesea tapuaʻiga sesē, toe faafou “le fale o Ieova,” ma toe faatulaga le faamanatuina o le Paseka. (2 No. mata. 34, 35) Peitaʻi ane, o taumafaiga toe fuataʻi a le tupu o Iosia sa na o se vaitaimi na tumau ai, ona na sosoo atu iā te ia nofoaiga a ona atalii e toʻatolu ma le atalii o lona atalii, o i latou uma nei sa latou faia “amio leaga i luma o Ieova.” (2 No. 36:1-12) O nei mea uma lava o le faataunuuga o upu a Sefanaia: “Ou te taui atu ai i alii sili ma alo o le tupu, atoa foʻi ma i latou uma o ē . . . faatumu le fale o latou alii i le sauā ma le pepelo.”—Sefa. 1:8, 9.

³ Pe a fua i manatu e pei ona taʻua i luga, e foliga ‘na oo mai le afioga a Ieova iā Sefanaia’ i se taimi a o lumanaʻi le 648 T.L.M., ma o le 12 lea o tausaga o le nofoaiga a Iosia. E lē gata o loo taʻua i le fuaiupu muamua e faapea o loo ia talanoa mai i Iuta, ae o le loloto o lona iloa i nofoaga ma aganuu a Ierusalema e lagolagoina ai e faapea o ia sa nofo i Iuta. O le feʻau o loo aofia ai i le tusi e valalua, e lē gata e faamataʻuina ai, ae e toe faamāfanafanaina ai foʻi. O le tele lava o vaega o le tusi, o loo taulaʻi atu i le aso o Ieova, le aso o le mataʻu tele o loo faaloloʻi mai, ae i le taimi lava e tasi, o loo folafola mai ai e faapea o le a toe faafoʻisia e Ieova le tagata lotomaulalo ‘i latou e faatuatua i le suafa o Ieova.’—Sefa. 1:1, 7-18; 3:12.

⁴ E leai se tasi e mafai ona ia finauina ma le tonu le saʻo aʻiaʻi o lenei tusi o valoaga. Na faaumatia Ierusalema i le 607 T.L.M., e sili atu i le 40 tausaga talu ona folafola mai e Sefanaia. E lē gata o loo iā i tatou faamaoniga o le talafaasolopito faalelalolagi, ae i le Tusi Paia lava ia o loo aofia ai ana lava faamaoniga e faapea, o le mea tonu lava lenā na tupu e pei ona valoia mai e Sefanaia. Ina ua faatoʻā uma lava le faaumatiaga o Ierusalema, na tusia ai e Ieremia le tusi o Auega, na ia faamatalaina ai tulaga mataʻutia na ia molimauina, a o manino pea i lona mafaufau nei mea. O le faatusatusaina o nisi o faamatalaga ua faamaonia ai e faapea o le feʻau a Sefanaia sa “faagaeeina e le Atua.” Sa lapataʻi mai Sefanaia i le manaʻoga ina ia salamō “manū o leʻi oo mai le toʻasā tele o Ieova iā te outou,” ae o loo faasino atu Ieremia i se mea ua uma ona tupu ina ua ia faapea mai, ‘ua sasaaina e Ieova le tele o lona toʻasā.’ (Sefa. 2:2; Aue. 4:11) Sa valoia mai e Sefanaia e faapea ‘o le a faatigā Ieova i tagata ma o le a latou savavali ai pei o tagata tauaso e faamaligiina o latou toto pei o le efuefu.’ (Sefa. 1:17) Sa tautala Ieremia i le mea lenei o se mea ua uma ona tupu. “Sa fesēsēaʻi i latou i ala [pei] o tauaso i latou, sa leaga i latou i le toto.”—Aue. 4:14; faatusatusa le Sefanaia 1:13—Auega 5:2; Sefanaia 2:8, 10—Auega 1:9, 16 ma le Auega 3:61.

⁵ O loo lipotia mai foʻi e le talafaasolopito ia le faaumatiaga o atunuu faapaupau, o Moapi ma Amoni faapena ai ma Asuria, e aofia ai ma lona laumua o Nineva, e pei lava ona valoia mai e Sefanaia i le taʻitaʻiga a le Atua. E pei lava foʻi ona valoia mai e le perofeta o Nauma le faaumatiaga o Nineva (Nau. 1:1; 2:10), na faapena foʻi ona faalauiloa mai e Sefanaia e faapea, o le a faia e Ieova “Nineva ma mea gaogao, o le nuu naumati pei o le vao.” (Sefa. 2:13) Sa matuā atoatoa lava lenei faaumatiaga auā i le pe tusa o le 200 tausaga mulimuli ane, na tusia ai e le tusitala o talafaasolopito o Herotota e faatatau i le Hitekelu e faapea o “le vaitafe i le mea sa uluaʻi tū ai Nineva.”a Pe tusa o le 150 T.A. na tusia ai e le tusitala Eleni o Lucian e faapea “e aunoa ma se mea e mātaulia ai o totoe mai.”b Sa taʻua i le New Westminster Dictionary of the Bible (1970), itulau e 669, e faapea o ʻau ia sa osofaʻi mai “sa matuā fesoasoani lava i ai le tafega malosi faafuaseʻi o le Hitekelu, lea na aveesea ai se vaega tele o pa o le aai ma faigofie ai ona osofaʻia . . . . Sa matuā atoatoa lava le faaumatiaga auā i taimi o Eleni ma Roma, toetoe lava a manatu iā Nineva o se talafatu. Peitaʻi ane sa iai ni vaega o le aai sa tanumia i faafaupuʻega o mea na foliga mai o ni lapisi.” I le itulau e 627 o le tusi lava lea, o loo faaalia ai e faapea sa faaumatia foʻi Moapi e pei ona valoia mai: “O Nepukanesa na faatoʻilaloina tagata Moapi.” Na lipotia mai foʻi e Iosefasa le faatoʻilaloina o Amoni.c Na iʻu lava ina mou atoatoa atu tagata Moapi ma Amoni ma ua lē toe iai lava.

⁶ E tuuina pea e tagata Iutaia le Sefanaia i lona tulaga fetaui i tusi faagaeeina ua faamaonia o le Tusi Paia. O folafolaga o loo iai sa taʻu atu i le suafa o Ieova, sa matilatila le faataunuuina ma faaeaeaina ai Ieova.

LE POGAI E AOGĀ AI

¹⁰ Sa mafai ona utagia e le tupu o Iosia le feʻau lapataʻi a Sefanaia ma sa matuā aogā lava iā te ia. Sa ia amata le tauiviga tele lava o le toe atiina aʻe o le tapuaʻiga. O le galuega lenei na mafai ai foʻi ona toe maua le tusi o le Tulafono, lea na leiloa ina ua lafoaʻia le fale o Ieova ua lē toe faaleleia. Sa matuā faanoanoa Iosia ina ua ia faalogo atu i āuga o le lē usitai a o faitau mai lenei tusi, lea sa faamautinoa mai i upu a le isi molimau, o Mose, ia mea sa vavalo mai ai Sefanaia. Ona faamaulalo loa lea o Iosia i luma o le Atua, o le iʻuga na folafola i ai e Ieova o le a lē oo mai le faaumatiaga i ona aso. (Teu., mata. 28-30; 2 Tu. 22:8-20) Ua lē oo le mala i le nuu! Peitaʻi e leʻi umi, talu ai e leʻi taulau ona mulimuli atalii o Iosia i le faaaʻoaʻoga lelei na ia faataatia. Ae ui i lea, o le uaʻi atu o Iosia ma ona tagata i “afioga a Ieova na ala mai iā Sefanaia” sa faamaonia le matuā aogā.—Sefa. 1:1.

¹¹ I lana Lauga taʻutaʻua i luga o le Mauga, sa lagolagoina ai e Keriso Iesu o ia o le perofeta sili a le Atua, ia Sefanaia e faapea o ia o se perofeta moni a le Atua e ala i lona fetalai i upu e mataʻina le talitutusa i le fautuaga a Sefanaia i le mataupu e 2, fuaiupu e 3: “Ia outou saʻili ia Ieova, outou uma ua agamalu i le nuu . . . Ia outou saʻili le amiotonu, ia outou saʻili le agamalu.” Na timaʻi mai Iesu e faapea: ‘Ia outou muaʻi saʻili le malo ma lana amiotonu.’ (Mata. 6:33) O i latou e muaʻi saʻilia le Malo o le Atua e ao ina leoleo faasaga i le uiga lē ano mai lea sa lapataʻia e Sefanaia ina ua ia taʻua i ‘latou o ē liliu ese iā Ieova, ma ē e lē saʻili iā Ieova, pe fesili iā te ia’ ma i latou o loo “faapea i o latou loto, E lē faia e Ieova se mea lelei, na te lē faia foʻi se mea leaga.” (Sefa. 1:6, 12) I lana tusi i Kerisiano Eperu sa faapena foʻi ona taʻu atu e Paulo e uiga i le aso o le faamasinoga o loo fotuaʻi mai, ma lapataʻi atu e faatatau i le tuumuli. Na ia faaopoopo mai e faapea: “A o i tatou e lē o ni ē tuumuli i le malaia, a o ni ē faatuatua e ola ai le agaga.” (Epe. 10:30, 37-39) E lē o i latou o ē e fiugofie po o ē e leai se talisapaia, ae o ē agamalu ma saʻilia ma le filigā Ieova e ala i le faatuatua lea sa fai atu i ai le perofeta: “Atonu e lilo ai outou i le aso o le toʻasā o Ieova.” Aiseā ua “atonu” ai? Ona o le iʻuga, e faalagolago le faaolataga i gaoioiga a le tagata lava ia. (Mata. 24:13) E avea foʻi o se faamanatu mai e faapea, e lē mafai ona tatou faaaogā sesē le alofa mutimutivale o le Atua. E lē fesiligia le manino o le valoaga a Sefanaia i le oo faafuaseʻi mai o lenā aso i ē e latou te leʻi faatalitalia.—Sefa. 2:3; 1:14, 15; 3:8.

¹² O le feʻau lenei o le faaumatiaga mo i latou e agasala faasaga iā Ieova, ae o loo saunia mai ai se faataʻimuaga pupula o faamanuiaga mo i latou e “saʻili iā Ieova” ma le salamō. O nei tagata ua salamō latou te ono maua le loto tele, auā, na faapea mai Sefanaia, “o le Tupu o Isaraelu, o Ieova, o loo i ai o ia i totonu iā te oe.” E lē o le taimi lea mo Siona e fefe ai pe lē gaoioi ai. O le taimi e faalagolago ai iā Ieova. “O lē malosi ia; na te faaolaina; e olioli o ia iā te oe ma le fiafia; o lona alofa e lē fetalai ai o ia; e olioli lava o ia iā te oe ma le ofo fiafia.” Amuia foʻi i latou e ‘saʻilia muamua lona malo,’ i le faatalitali atu i lana puipuiga alofa atoa ai ma faamanuiaga e faavavau!—3:15-17.

[Faaopoopoga i lalo]