Lomiga Faale-Tusi Paia I LE INITANETI
Lomiga Faale-Tusi Paia
I LE INITANETI
Faa-Samoa
ā
  • ā
  • ē
  • ī
  • ō
  • ū
  • ʻ
  • TUSI PAIA
  • LOMIGA
  • SAUNIGA
  • w25 Me itu. 14-19
  • Ia Tulimataʻia le “Aai e Tumau Pea”

Leai se vitiō o maua i lenei vaega.

Faamalie atu na iai se faalētonu i le kopiina o le vitiō.

  • Ia Tulimataʻia le “Aai e Tumau Pea”
  • Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova (Su‘esu‘ega)—2025
  • Tamaʻi Ulutala
  • Mataupu e Taitutusa
  • IA MAUFAATUATUAINA IEOVA O LE A IA LĒ TUULAFOAʻIA I TATOU
  • IA USIUSITAʻI I Ē O LOO TAʻIMUA
  • IA FAALIA LE ALOFA FAALEUSO MA LE TALIMĀLŌ
  • O MEA O LE A TUTUPU
  • O se Tusi e Fesoasoani iā i Tatou e Tumau Faamaoni ai Seʻia Oo i le Iʻuga
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova (Su‘esu‘ega) (2024)
  • Filifiliga e Iloa ai le Faalagolago iā Ieova
    La Tatou Faiva ma le Olaga Faa-Kerisiano—Polokalame mo le Sauniga—2023
  • Ia Talia ma le Lotomaulalo e Gata Mai lo Tatou Iloa
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova (Su‘esu‘ega)—2025
  • O Faauōga Māfana ma Isi e Lelei mo i Tatou!
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova (Su‘esu‘ega)—2025
Faitau Atili
Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova (Su‘esu‘ega)—2025
w25 Me itu. 14-19

SUʻESUʻEGA 21

PESE 21 Ia Faaauau Pea Ona Saʻili Muamua le Malo

Ia Tulimataʻia le “Aai e Tumau Pea”

“O loo tatou faatalitali atu ma le naunau i le aai o le a oo mai.”—EPE. 13:14.

AOTELEGA

Auala e fesoasoani ai le Eperu mataupu 13 iā i tatou i aso nei ma i le lumanaʻi.

1. O le ā na valoia e Iesu o le a tupu iā Ierusalema i le uluaʻi senituri?

I NI nai aso a o leʻi maliu Iesu, na ia faamatala auʻiliʻili ai se valoaga lea na uluaʻi faataunuuina a o faagasolo le iʻuga o le faiga o mea a Iutaia. Na ia lapataʻia e faapea, e iai le aso o le a ʻsiʻosiʻomia ai le aai o Ierusalema e ʻautau.’ (Luka 21:20) Na faatonuina e Iesu ona soo pe a latou vaaia lenā ʻautau, e ao ona latou vave sosola ese. Na mulimuli ane iloa, e faasino atu lenā ʻautau i le ʻautau a Roma.—Luka 21:​21, 22.

2. O le ā na faamanatu atu e le aposetolo o Paulo i Kerisiano Eperu i Iutaia ma Ierusalema?

2 I ni nai tausaga a o leʻi siʻosiʻomia Ierusalema e ʻautau a Roma, na tusia ai e le aposetolo o Paulo se tusi na iai se feʻau tāua, lea ua taʻua nei o le tusi o Eperu. I lenā tusi, na avatu ai e Paulo se faatonuga tāua i Kerisiano i Iutaia ma Ierusalema, e sauniunia ai i latou mo le mea o le a tupu i le lumanaʻi. O le ā lenā mea? O le faaumatiaga o Ierusalema. Ina ia faasaoina na Kerisiano, na manaʻomia ona latou nofosauni e tuua o latou fale ma pisinisi. Na tusi Paulo e faatatau i le aai o Ierusalema: “E lē o iā i tatou se aai e tumau pea.” Na ia toe faapea atili mai: “Ae o loo tatou faatalitali atu ma le naunau i le aai o le a oo mai.”—Epe. 13:14.

3. O le ā e faasino i ai le “aai e iai ona faavae moni,” ma aiseā e tatou te tulimataʻia ai?

3 E ui na tauemua Kerisiano na filifili e tuua Ierusalema ma Iutaia, ae o la latou filifiliga na faasaoina ai o latou ola. I aso nei, e tauemua i tatou ona e lē tuuina atu lo tatou faatuatuaga i tagata, pe saʻili foʻi mo se olaga sologa lelei i lenei faiga o mea. Aiseā la e tatou te filifili ai e faia faapea? Talu ai ua tatou iloa e lē tumau lenei faiga o mea. E tatou te tulimataʻia le “aai e iai ona faavae moni” lea “o le a oo mai,” po o le Malo o le Atua.a (Epe. 11:10; Mata. 6:33) I tamaʻi ulutala o lenei suʻesuʻega, o le a talanoaina ai: (1) auala na fesoasoani ai le fautuaga faagaeeina a Paulo i uluaʻi Kerisiano ina ia saʻili “le aai o le a oo mai,” (2) auala na sauniunia ai i latou e Paulo mo mea o le a tutupu, ma le (3) aogā o lana fautuaga iā i tatou i aso nei.

IA MAUFAATUATUAINA IEOVA O LE A IA LĒ TUULAFOAʻIA I TATOU

4. Aiseā na pele ai i Kerisiano le aai o Ierusalema?

4 Na pele i Kerisiano le aai o Ierusalema. Na faavaeina i inā le faapotopotoga Kerisiano i le uluaʻi senituri i le 33 T.A., ma o i inā foʻi na iai le vaega pule. E lē gata i lea, e toʻatele Kerisiano na iai o latou fale mautū ma e tele a latou meafaitino i lenā aai. Peitaʻi, na lapataʻia e Iesu ona soo e ao ona sosola ese mai i Ierusalema ma Iutaia atoa.—Mata. 24:16.

5. Na faapefea ona sauniunia e Paulo Kerisiano mo mea o le a tutupu?

5 Ina ia sauniunia Kerisiano mo mea o le a tutupu, na fesoasoani Paulo iā i latou ina ia iloa le silafaga a Ieova i le aai o Ierusalema. Na faamanatu atu e Paulo iā i latou, ua lē o toe paia i le silafaga a Ieova le malumalu, o le faiva faaositaulaga, faapea taulaga na ofoina atu i Ierusalema. (Epe. 8:13) O le toʻatele o tagata i le aai na latou teena le Mesia. E leʻi toe avea le malumalu i Ierusalema ma taulaʻiga o le tapuaʻiga mamā iā Ieova, ma o le a faaumatia.—Luka 13:​34, 35.

6. Aiseā na talafeagai ai le faamanatu a Paulo o loo i le Eperu 13:​5, 6 mo Kerisiano?

6 I le taimi na tusi atu ai Paulo i Kerisiano i Eperu, o loo avea Ierusalema o se aai tamaoaiga. Na taʻua e se tusitala Roma mai i lenā vaitaimi Ierusalema “o le aai e sili ona lauiloa i le itu i Sasaʻe.” E faatolu i tausaga taʻitasi ona malaga atu i inā tagata Iutaia mai i vaipanoa eseese ina ia faamanatu tausamiga, ma na saosaolaumea ai i le tamaoaiga o le aai. E lē taumatea na iai nisi Kerisiano na manuia ai foʻi i lenā tamaoaiga. Atonu o le māfuaaga lea na tusi atu ai Paulo: “Ia aunoa o outou olaga ma le manaʻo tele i tupe, ae ia outou lotomalilie i mea ua iā te outou.” Ina ua uma, ona ia siiina mai lea o le faamautinoaga a Ieova lava ia o loo i Tusitusiga Paia e faapea: “Ou te lē tuua lava oe, ma ou te lē tuulafoaʻia lava oe.” (Faitau le Eperu 13:​5, 6; Teu. 31:6; Sala. 118:6) Na manaʻomia e Kerisiano na nonofo i Ierusalema ma Iutaia lenei faamautinoaga. Aiseā? Auā e leʻi umi lava talu ona latou mauaina lenei tusi, ae tatau loa ona latou tuua o latou fale, o pisinisi, ma le tele o meafaitino. E lē gata i lea, na manaʻomia foʻi ona latou faamasani i se siʻomaga fou.

7. Aiseā e manaʻomia ai ona faamalosia lo tatou maufaatuatuaina o Ieova i le taimi lenei?

7 Lesona mo i tatou: O le ā se mea o loo tatou faatalitalia ua toeitiiti tupu? O le iʻuga o lenei faiga o mea pe a oo mai le “puapuaga tele.” (Mata. 24:21) I le pei o Kerisiano i le uluaʻi senituri, e ao ona tatou mataala ma nofosauni. (Luka 21:​34-36) I le taimi o le puapuaga tele, e ono manaʻomia ona tuua nisi o a tatou meafaitino po o meafaitino uma, ma maufaatuatuaina atoatoa Ieova e na te lē tuulafoaʻia ona tagata. E oo lava i le taimi lenei a o leʻi gāpā le puapuaga tele, e manaʻomia ona faaalia atu po o ai e tatou te maufaatuatuaina. Ia fesili ifo: ʻPo o atagia atu i aʻu gaoioiga ma sini, ou te maufaatuatuaina ʻoa po o le Atua o lē na folafola mai e na te tausiaina aʻu?’ (1 Timo. 6:17) O le mea moni, e ui e tatou te aʻoaʻoina ni lesona mai i le mea na tupu i le uluaʻi senituri, peitaʻi o le a sili atu ona faigatā le “puapuaga tele” o loo faaloloʻi mai. O lea, e faapefea ona tatou iloa le mea tonu e tatau ona fai pe a gapā le puapuaga tele?

IA USIUSITAʻI I Ē O LOO TAʻIMUA

8. O le ā le faatonuga na avatu e Iesu i ona soo?

8 I nai tausaga talu ona maua e Kerisiano i Eperu le tusi a Paulo, ae latou vaaia loa ua siʻomia le aai o Ierusalema e le ʻautau a Roma. O le faailoga lenā ua tatau ona latou sosola ese, auā ua toeitiiti ona faaumatia lea o le aai o Ierusalema. (Mata. 24:3; Luka 21:​20, 24) Ae o fea o le a latou sosola i ai? Na pau le fetalaiga a Iesu: “O ē o i Iutaia, inā sosola atu ia i mauga.” (Luka 21:21) Na tele mauga i lenā vaipanoa. O fea tonu la na tatau ona latou sosola i ai?

9. Aiseā na ono taumānatu ai Kerisiano po o fea le atumauga e sosola atu i ai? (Tagaʻi foʻi i le faafanua.)

9 Seʻi mātau nisi o mauga na mafai ona sosola i ai Kerisiano: o atumauga o Samaria, o atumauga o Kalilaia, o le mauga o Heremoni, o atumauga o Lepanona, ma atumauga i le isi itu o le vaitafe o Ioritana. (Tagaʻi i le faafanua.) O nisi o aai i na vaipanoa maugā, na foliga mai o ni nofoaga malupuipuia e sulufaʻi i ai. O se faataʻitaʻiga, na iai le aai o Gamla i se mauga maualuga, ma na faigatā ona oo atu i ai nisi. Na manatu nisi tagata Iutaia i lenā aai o se nofoaga lelei e sulufaʻi atu i ai. Ae na osofaʻia ma faaumatia e le ʻautau a Roma lenā aai, ma e toʻatele tagata sa nonofo i inā na maliliu ai.b

O se faafanua o loo faaalia ai mauga ma aai o Isaraelu i le uluaʻi senituri. I le itu i mātū o Ierusalema na iai atumauga o Lepanona, Kalilaia, Samaria, ma Kiliata faapea le mauga o Heremoni ma le mauga o Tapora. O aai i le itu i mātū o Ierusalema na aofia ai aai o Gamla, Kaisareia, ma Pela. I le itu i saute o Ierusalema na iai atumauga o Iutaia ma Aperima, faapea le aai o Masala. O loo faaalia foʻi i le faafanua auala na uia e ʻautau a Roma i a latou osofaʻiga, ma vaipanoa o Iutaia na faatoʻilaloina mai i le 67 T.A. seʻia oo i le 73 T.A.

E tele mauga na mafai ona sosola i ai uluaʻi Kerisiano, ae e lē o mauga uma na saogalemu (Tagaʻi i le palakalafa 9)


10-11. (a) Faamata o le ā le auala na saunia ai e Ieova le taʻitaʻiga? (Eperu 13:​7, 17) (e) Na faapefea ona maua e Kerisiano aogā mai i le usiusitaʻi i ē o taʻimua? (Tagaʻi foʻi i le ata.)

10 E foliga mai na faaaogā e Ieova ē na taʻimua i le faapotopotoga e taʻitaʻia Kerisiano. Mulimuli ane, na tusi Eusebius o se tusitala o talafaasolopito: “Na maua e tagata o le faapotopotoga i Ierusalema le taʻitaʻiga a le Atua, e ala i se faaaliga na tuuina atu i tane tofia; na faatonuina i latou . . . ina ia ō ese mai i le aai a o leʻi gāpā le taua, ma ō e nonofo i se aai o Perea e taʻua o Pela.” Na foliga mai o le aai o Pela o se nofoaga lelei mo Kerisiano e sulufaʻi i ai, ona e lē mamao ese mai i Ierusalema. E lē gata i lea, ona o le toʻatele o tagata i Pela e lē o ni Iutaia, e latou te leʻi taumafai la e faasagatau i le ʻautau a Roma.—Tagaʻi i le faafanua.

11 Na faatatau e Kerisiano na sosola i mauga le fautuaga a Paulo ina “ia usiusitaʻi i ē o taʻimua” i le faapotopotoga. (Faitau le Eperu 13:​7, 17.) O le iʻuga, na faasaoina tagata o le Atua. Ua faamaonia mai i le talafaasolopito, e leʻi tuulafoaʻia e le Atua i latou na ʻfaatalitali atu i le aai e iai ona faavae moni,’ o le Malo o le Atua.—Epe. 11:10.

O se vaega o Kerisiano i le uluaʻi senituri o loo savavali ma a latou meafaitino e ui atu i vaega maugā.

Na sosola Kerisiano i Pela, o se nofoaga e lata ane ma e saogalemu (Tagaʻi i le palakalafa 10-11)


12-13. Na faapefea ona taʻitaʻia e Ieova ona tagata i taimi e sili ona faigatā?

12 Lesona mo i tatou: E faaaogā e Ieova ē o loo taʻimua ina ia saunia mai faatonuga patino mo ona tagata. E tele faaaʻoaʻoga o loo i le Tusi Paia o leoleo mamoe na saunia mai e Ieova, e taʻitaʻia ona tagata i taimi e sili ona faigatā. (Teu. 31:23; Sala. 77:20) Ua tatou vaaia foʻi i aso nei faamaoniga manino o le faaauau ona faaaogā e Ieova o ē o loo taʻimua.

13 O se faaaʻoaʻoga, ina ua pepesi le KOVITI-19, na aumaia e i latou na “taʻimua” ni faatonuga i faapotopotoga. Na maua e toeaina ni faatonuga i le auala e tausia ai manaʻoga faaleagaga o uso ma tuafāfine. E leʻi leva talu ona pepesi le faamaʻi, ae faia loa se tatou tauaofiaga i le silia i le 500 gagana, e faaaogā ai le Initaneti, TV, ma le leitiō. O se mea iloga e leʻi tupu muamua! E ui i le faamaʻi, ae na faaauau pea ona tatou maua meaʻai faaleagaga ma faatumauina ai lo tatou autasi. Po o ā lava faigatā e tatou te fesagaʻia i le lumanaʻi, ae e tatou te mautinoa o le a faaauau ona fesoasoani Ieova i ē o loo taʻimua, ina ia faia ni filifiliga atamai. E ese mai i le usiusitaʻi i poloaʻiga a Ieova ma le maufaatuatuaina o ia, o ā isi uiga e fesoasoani iā i tatou ina ia sauniuni ai mo le puapuaga tele, ma gaoioi ai ma le atamai a o faagasolo lenā vaitaimi e sili ona faigatā?

IA FAALIA LE ALOFA FAALEUSO MA LE TALIMĀLŌ

14. E tusa ai o le Eperu 13:​1-3, o ā uiga na manaʻomia ona faaalia e Kerisiano a o faagasolo le taufaaiʻuiʻuga o le faiga o mea faa-Iutaia?

14 Pe a gāpā le puapuaga tele, o le a sili atu ona manaʻomia ona tatou faaalia i lenā taimi le alofa o le tasi i le isi. O lea, e manaʻomia ona tatou mulimuli i le faaaʻoaʻoga a Kerisiano i Ierusalema ma Iutaia. Na latou faaalia le alofa o le tasi i le isi. (Epe. 10:​32-34) Peitaʻi, a o lata i le taufaaiʻuiʻuga o le faiga o mea faa-Iutaia, na manaʻomia ona latou faaalia le “alofa faaleuso” ma le agaga “talimālō” e sili atu nai lo o le taimi muamua.c (Faitau le Eperu 13:​1-3.) O le mea foʻi lenā e tatau ona tatou faia, a o tatou lalata atu i le taufaaiʻuiʻuga o lenei faiga o mea.

15. Aiseā na tatau ai i Kerisiano Eperu ona faaalia le alofa faaleuso ma le talimālō ina ua sosola ese?

15 Ina ua siʻomia e le ʻautau a Roma le aai o Ierusalema ma mulimuli ane latou toe tuumuli ese, na sosola ese loa Kerisiano. Peitaʻi, e leʻi tele ni meafaitino na ō Kerisiano ma ave. (Mata. 24:​17, 18) Na tatau ona fesoasoani le tasi i le isi, a o latou sosola atu i mauga ma faamautū i lo latou nofoaga fou. E mautinoa e tele taimi na “manaʻomia vave ai” se fesoasoani, ma o taimi faapena na faaalia ai e Kerisiano le alofa moni faaleuso ma le talimālō, e ala i le fesoasoani o le tasi i le isi ma fetufaaʻi a latou mea na iai.—Tito 3:14.

16. E faapefea ona tatou faaalia le alofa i o tatou uso tapuaʻi o loo manaʻomia le fesoasoani? (Tagaʻi foʻi i le ata.)

16 Lesona mo i tatou: O le alofa e uunaʻia ai i tatou e fesoasoani i o tatou uso tapuaʻi pe a latou manaʻomia. E toʻatele tagata o le Atua ua lotomalilie, e tausia manaʻoga faaletino ma le faaleagaga o o latou uso ma tuafāfine ua avea o ni ē e sulufaʻi, ona o taua ma mala faalenatura. Ua faapea mai se tuafafine Ukraine na tuua lona fale ona o taua: “Ua matou tofo i le taʻitaʻiga ma le fesoasoani a Ieova, e ala mai i le ʻauuso. Na latou agalelei ma fesoasoani mai iā i matou i Ukraine, Hagakeri, ma i inei i Siamani.” O i latou o loo faaalia le talimālō i o tatou uso ma tuafāfine ma tausia o latou manaʻoga, ua avea o ni meafaigaluega i le aao o Ieova.—Faata. 19:17; 2 Kori. 1:​3, 4.

O se ulugalii matutua o loo faafeiloaʻi atu ma le māfana se aiga o loo sulufaʻi atu i lo la fale. E na o le tasi le atopaʻu a le aiga ma nai ato.

I aso nei, e manaʻomia e o tatou uso ma tuafāfine o loo sulufaʻi la tatou fesoasoani (Tagaʻi i le palakalafa 16)


17. Aiseā e tāua ai le atiaʻe o le alofa faaleuso ma le agaga talimālō i le taimi lenei?

17 E mautinoa o le a sili atu ona tatou manaʻomia le fesoasoani i le lumanaʻi nai lo o le taimi lenei. (Sapa. 3:​16-18) O lea, o loo toleniina i tatou e Ieova i le taimi lenei e atiaʻe le alofa faaleuso ma le agaga talimālō, o ni uiga e matuā manaʻomia i lenā taimi.

O MEA O LE A TUTUPU

18. E faapefea ona tatou faaaʻoaʻo i Kerisiano i Eperu i le uluaʻi senituri?

18 Ua faamaonia mai i le talafaasolopito, na faasaoina Kerisiano na sosola i mauga, ina ua faaumatia Ierusalema. E ui na latou tuua le aai, ae e leʻi tuulafoaʻia ai i latou e Ieova. Ae e faapefea o tatou aso? O le mea moni, e tatou te lē iloa mea uma o le a tutupu i le lumanaʻi. Peitaʻi, ua lapataʻia i tatou e Iesu ina ia nofosauni. (Luka 12:40) Ua tatou iloa foʻi fautuaga o loo i le tusi a Paulo i Kerisiano i Eperu, lea e talafeagai lelei ma o tatou aso e pei foʻi o le uluaʻi senituri. E lē gata i lea, ua faamautinoa mai e Ieova lava ia, e na te lē tuua pe tuulafoaʻia i tatou. (Epe. 13:​5, 6) O lea, seʻi o tatou tulimataʻia pea le “aai e tumau,” o le Malo o le Atua, ma tatou olioli ai i faamanuiaga e faavavau.—Mata. 25:34.

O LE Ā LAU TALI?

  • Aiseā e manaʻomia ai ona faamalosia lo tatou maufaatuatuaina o Ieova i le taimi lenei?

  • Aiseā e tāua ai le usiusitaʻi a o faagasolo le “puapuaga tele”?

  • Aiseā e tāua ai le atiaʻe o le alofa faaleuso ma le agaga talimālō i le taimi lenei?

PESE 157 Ua Oo Mai le Filemu!

a I taimi o le Tusi Paia, e masani ona pulea e se tupu se aai, ma e mafai ona manatu i lenā aai o se malo.—Kene. 14:2.

b Na tupu lenā mea i le 67 T.A., ae leʻi leva lava ona sosola ese Kerisiano mai i Iutaia ma Ierusalema.

c O le upu ua faaliliuina i le “alofa faaleuso,” e mafai ona faasino atu i le alofa i tauaiga vavalalata. Peitaʻi, na faaaogā e Paulo lenā faaupuga e faamatala ai le malosi o lo tatou alofa i o tatou uso ma tuafāfine i le faapotopotoga.

    Lomiga Faa-Samoa (1971-2025)
    Log Out
    Log In
    • Faa-Samoa
    • Lafo Faamatalaga
    • Faapolokalame
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Aiāiga Faapitoa
    • Aiā Faaletulafono
    • Privacy Settings
    • JW.ORG
    • Log In
    Lafo Faamatalaga