Eaha te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova?
“Te hinaaro atu nei râ matou ia ite matou ia oe i to oe manaˈo: i tena na pǔpǔ, ua faainohia ïa e aita vahi toe, ua ite matou.” (Ohipa 28:22). Ua horoa taua mau taata rahi ra i rotopu i te mau ati Iuda no Roma, i te senekele I, i te hoê hiˈoraa faahiahia mau. Ua hinaaro ratou e ui haere i te parau i te pu maoti i te faaroo noa i te mau faainoraa a te mau taata no rapae mai.
Hoê â huru i teie mahana, e faaino-pinepine-hia te mau Ite no Iehova, e eita ïa e tano ia imi i te parau mau no nia ia ratou i pihai iho i te feia aita e au ra ia ratou. Ua oaoa roa ïa matou i te faataa ˈtu ia outou i te tahi o ta matou mau tiaturiraa tumu.
Te Bibilia, Iesu Mesia e te Atua
E tiaturi matou e “te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua”. (Timoteo 2, 3:16.) E noa ˈtu e ua faahua parau vetahi e e ere matou i te mau kerisetiano mau, ua riro teie faahitiraa ei parau hape. Te farii taatoa nei matou i te faaiteraa a te aposetolo Petero, o tei parau no nia ia Iesu Mesia e: “Aore roa hoi e ora ia vetahi ê, aita ˈtu hoi e iˈoa i faaitehia mai i te taata i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei.” — Ohipa 4:12.
Teie râ, mai te peu e ua parau Iesu e e “Tamaiti (...) [oia] na te Atua” e ‘ua tono mai te Metua ia ˈna’, te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e e rahi aˈe te Atua ia Iesu (Ioane 10:36; 6:57). Ua faˈi Iesu iho e: “E rahi hoi tau Metua ia ˈu.” (Ioane 14:28; 8:28). No reira, eita matou e tiaturi nei e ua aifaito Iesu i te Metua, mai ta te Toru Tahi e haapii ra. I te taa-ê-raa, te tiaturi nei matou e ua poietehia oia e te Atua e te auraro nei o ˈna ia ˈna. — Kolosa 1:15; Korinetia 1, 11:3.
I roto i te reo tahiti, o Iehova te iˈoa o te Atua. Te parau nei te Bibilia e: ‘Ia ite te taata atoa e, o IEHOVA to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.’ (Salamo 83:18). Ma te auraro i taua faahitiraa ra, ua haapapu maitai Iesu i te iˈoa o te Atua, ma te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure mai teie te huru: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.” E ua pure atoa o ˈna iho i te Atua ma te parau e: “Ua faaite atu vau i to iˈoa i te mau taata o teie nei ao ta oe i ho mai no ˈu ra.” — Mataio 6:9; Ioane 17:6.
Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e e tia ia ratou ia pee i te hiˈoraa a Iesu ma te faaite ia vetahi ê i te iˈoa e te mau opuaraa a te Atua. Ua rave ïa matou i te iˈoa ra Ite no Iehova, no te mea te pee nei matou i te hiˈoraa o Iesu, “te ite parau mau ra”. (Apokalupo 1:5; 3:14.) Ua tano ïa to Isaia (43:10) parauraa i te nunaa tei anihia ia tia no te Atua e: “Te parau maira Iehova, O outou to ˈu ite; e tau tavini, i maitihia e au ra.”
Te Basileia o te Atua
Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ma te parau e: “Ia tae to oe ra hau”, e ua rave oia i taua Basileia ra ei tumu parau matamua no ta ˈna haapiiraa (Mataio 6:10; Luka 4:43). Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e te Basileia, o te hoê ïa faatereraa mau i nia i te raˈi, e faatere oia i te fenua nei e o Iesu Mesia te Arii ite-ore-hia e te mata taata nei. ‘Ei nia i to ˈna ra tapono te hau vai ai, ta te Bibilia e parau ra, e te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.’ — Isaia 9:6, 7.
Teie râ, eita o Iesu Mesia e riro ei Arii otahi no te Faatereraa a te Atua. E rave rahi feia faatere o te amui atu e ana i te raˈi. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ia faaoromai atoa tatou i te ino ra, e basileia atoa to tatou i ǒ na ra.” (Timoteo 2, 2:12). Ia au i te Bibilia, te mau taata e faatia-faahou-hia no te faatere i pihai iho ia Iesu Mesia i roto i te raˈi, e “hoê hanere, e maha ahuru, ma maha tiahapa i te tausani ra, i tauihia no roto i teie nei ao” anaˈe ïa ratou. — Apokalupo 14:1, 3.
Oia mau, mea hinaaro na te mau faatereraa atoa i te mau melo; te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e e horoahia te ora mure ore i te tahi atu tau miria taata, taa ê atu i taua feia faatere ra i te raˈi. I te pae hopea, e taatahia te fenua nei, tei faarirohia ei paradaiso, i taua mau melo ra tei tia ia ora i raro aˈe i te Basileia o te Atua, e e auraro ratou paatoa i te faatereraa a te Mesia e a te feia tei amuihia ia ˈna. No reira, e tiaturi papu te mau Ite no Iehova e eita roa te fenua nei e haamouhia e e tupu te parau tǎpǔ bibilia i muri nei: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” — Salamo 37:29; 104:5.
Tera râ, nafea te Basileia o te Atua e tae mai ai? No te mea anei e e hinaaro te mau taata atoa e auraro i te Faatereraa a te Atua? Eita roa ˈtu, te faaite papu nei te Bibilia e e titau te haereraa mai o te Basileia e ia faaô roa mai te Atua i roto i te mau ohipa o te fenua nei. Te parau ra oia e: “E faatupu (...) te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou (...); e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” — Daniela 2:44.
Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai? Ma te rave i te mau parau tohu o te Bibilia e tupu ra i teie nei mahana ei niu na ratou, te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e ua fatata roa to ˈna taeraa mai. Te titau nei matou ia outou ia hiˈopoa i te tahi mau parau tohu e faataa ra i te tahi mau tuhaa o te mau ‘mahana hopea’ o te amuiraa o te mau mea nei. Ua faahitihia taua mau parau tohu ra i roto i te Mataio 24:3-14; Luka 21:7-13, 25-31; Timoteo 2, 3:1-5.
No te mea e ‘te hinaaro nei matou ia Iehova, to matou Atua, ma to matou aau atoa, e ma to matou [nephe] atoa, ma to matou manaˈo atoa, e ma to matou puai atoa e no te mea te aroha ˈtu nei matou i to matou taata-tupu mai ia matou iho’, aita matou i amahamaha i te pae o te nunaa, i te pae o te iri aore ra i te pae totiare (Mareko 12:30, 31). Ua ite-maitai-hia matou no te aroha ta to matou mau taeae no te mau nunaa atoa e faaite ra i rotopu ia ratou iho (Ioane 13:35; Ioane 1, 3:10-12). No reira, eita roa ˈtu matou e faaô atu i roto i te mau ohipa politita a taua mau nunaa ra. Te tutava nei matou i te pee i te hiˈoraa o te mau pǐpǐ matamua a Iesu, o tei parau no ratou e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioane 17:16). Te tiaturi nei matou e te auraa o te oreraa e faaô i roto i teie nei ao, oia hoi eiaha e rave i te mau peu tia ore i te pae morare, matau-roa-hia i teie nei mahana, mai te haavare, te eiâraa, te taiata, te faaturi, te peu mahu, te faaohiparaa i te toto ma te ino, te haamoriraa idolo e te tahi atu mau ohipa ta te Bibilia e faahapa ra. — Korinetia 1, 6:9-11; Ephesia 5:3-5; Ohipa 15:28, 29.
Te hoê tiaturiraa no a muri atu
Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e eita te mau mea atoa e ore e teie oraraa nei. Te tiaturi nei ratou e ua tono mai Iehova ia Iesu Mesia i nia i te fenua nei no te haamanii i to ˈna toto ei hoo, ia nehenehe te mau taata e riro ei feia tia i mua i te Atua e ia noaa ia ratou te ora mure ore i roto i te hoê amuiraa o te mau mea apî. Mai ta te hoê aposetolo a Iesu i parau i te na ôraa e: “Ua tiahia tatou i to ˈna ra toto.” (Roma 5:9; Mataio 20:28). Te haamauruuru rahi nei te mau Ite no Iehova i te Atua e i ta ˈna ra Tamaiti no taua hoo ra e tatara ra i te hoê eˈa e aratai i te hoê oraraa no a muri atu.
Te tiaturi taatoa nei te mau Ite no Iehova i te hoê oraraa no a muri atu maoti te tia-faahou-raa o te feia pohe i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua. Te tiaturi nei ratou e, ia au i ta te Bibilia e haapii ra, ia pohe anaˈe te hoê taata, e faaea mau iho â oia i te ora e e “mou roa (...) ta ˈna i opua i taua mahana ra”. (Salamo 146:3, 4; Ezekiela 18:4; Koheleta 9:5.) Oia mau, e nehenehe te feia pohe e ora faahou mai, no te mea e haamanaˈo te Atua ia ratou e e faatia faahou oia ia ratou. — Ioane 5:28, 29.
Ua papu râ i te mau Ite no Iehova e e faaorahia e rave rahi taata o te ora ra i teie nei, ia haamou anaˈe te Basileia o te Atua i te mau faatereraa atoa e vai ra, mai ia Noa e ta ˈna utuafare i ora mai i te diluvi; e tamau â ratou i te ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua tei tamâhia (Mataio 24:36-39; Petero 2, 3:5-7, 13). Te tiaturi nei ratou e e nehenehe e fanaˈo i taua ora ra maoti te mau titauraa ta Iehova e ani ra, mai ta te Bibilia e parau ra e: “Te mou nei hoi teie nei ao (...); o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” — Ioane 1, 2:17; Salamo 37:11; Apokalupo 7:9, 13-15; 21:1-5.
E taa maitai ïa ia outou e eita e nehenehe e hiˈopoa i te mau tiaturiraa atoa a te mau Ite no Iehova i roto i teie api parau iti, te titau nei râ matou ia outou ia haamaramarama hau atu â no nia ia ratou.
[Parau iti faaôhia i te api 4]
Ua rave matou i te iˈoa ra Ite no Iehova no te mea te pee nei matou i te hiˈoraa o Iesu.