VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 248-api 252
  • Nephe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nephe
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Papai tei tuea
  • Te nephe ia au i te Bibilia
    Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou?
  • E ohipa to outou huru hiˈoraa i te nephe i nia i to outou oraraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • E tuhaa anei te ora mai ia pohe te hoê taata?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Ua maramarama te ohipa i taa-ore-hia ra!
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 248-api 252

Nephe

Auraa: I roto i te Bibilia, te taˈo hurihia “nephe” o te taˈo Hebera neʹphesh e te taˈo Heleni ra psy·kheʹ ïa. Ia au i te faaohiparaa a te Bibilia, te nephe o te hoê ïa taata aore ra te hoê animala aore ra te ora e fanaˈohia ra e te taata e te animala. No te taata e rave rahi râ, ua riro te “nephe” ei tuhaa itea-ore-hia aore ra varua o te taata, o te ora mai i te poheraa te tino iˈo. No vetahi ê, o te tumu ïa o te ora. E ere râ teie mau hiˈoraa hopea i te mau haapiiraa o te Bibilia.

Nafea te Bibilia e tauturu ai ia tatou ia taa i te auraa o te nephe?

Gen. 2:7; MN: “A hamani ai te Atua ra o Iehova i te taata i te repo fenua nei, ua haapuai ihora oia i te aho ora i roto i tana apoo ihu ra, riro aˈera te taata ei [nephe] ora.” (A tapao na e aita i parauhia e ua horoahia ˈtu i te taata te hoê nephe, ua riro râ oia ei nephe, ei taata ora.) (Te taˈo Hebera hurihia na roto i te taˈo “nephe,” o neʹphesh ïa. Te iriti atoa ra te mau huriraa Farani Da, Dh e Od na roto i te taˈo “nephe” [“âme”]; Jé, Os e TOB na roto i te parau “mea ora”; VB na roto i te taˈo “taata.”)

Kor. 1, 15:45; MN: “Ua oti hoi i te papaihia, I hamanihia te taata matamua o Adamu ei [nephe] ora; area te Adamu hopea, e varua ora ïa.” (Te horoa nei te mau Papai Heleni Kerisetiano i te hoê â auraa no te taˈo nephe e to te mau Papai Hebera.) (Te taˈo Heleni iritihia i ǒ nei na roto i te taˈo “nephe” o te huru iho ïa o psy·kheʹ. Te iriti atoa nei te mau huriraa Farani Jé, Os, Da e AC na roto i te taˈo “nephe” [“âme”]. Te huri nei TOB, BFC e Sg na roto i te parau “[mau] mea ora.”)

Pet. 1, 3:20; MN: “I te anotau ia Noa ra . . . i ora ˈi e toofanu pue taata i te moana, oia hoi na [nephe] toovau ra.” (Te taˈo Heleni i iritihia i ǒ nei “nephe” o psy·khaiʹ, te huru otini o psy·kheʹ. Te huri atoa nei te mau iritiraa Beretane KJ, AS, Dy e Kx na roto i te parau “mau nephe” [“souls”]. Te tuu ra Jé, Os, AC, Ce, Da e VB “mau taata.”)

Gen. 9:5, MN: “Hau atu â, to outou toto o to outou nephe [aore ra “ora”; Hebera, neʹphesh] e titau hoi au i te reira.” (I ǒ nei, ua faataahia te nephe mai te hoê mea e toto to roto.)

Ios. 11:11; MN: “Taparahi atura hoi i te [“nephe,” MN] [Hebera, neʹphesh] atoa i roto i taua oire ra i te ˈoˈe.” (I roto i teie irava, ua riro te nephe ei mea o te nehenehe e patiahia e te ˈoˈe; e ere ïa teie mau nephe i te mau varua.)

Ihea te Bibilia e parau ai e e nephe te mau animala?

Gen. 1:20, 21, 24, 25; MN: “Ua parau ihora te Atua, Ia rahi te [nephe]* ora nee haere i raro i te moana . . . Hamani ihora te Atua i te mau mea rarahi o te tai, e te mau [nephe] ora hautiuti atoa o te moana e rave rahi ra, ma to ratou huru . . . Ua parau ihora te Atua, Ia fanau mai te fenua nei i te mau [nephe] ora ma to ratou ra huru . . . Hamani ihora hoi te Atua i te mau manu avae maha o te fenua ma to ratou huru, e te mau puaa ma to ratou huru, e te mau mea o te repo e nee nei ma to ratou huru.” (*Na roto i te reo Hebera, o neʹphesh ïa. Te iriti nei te huriraa Farani AG na roto ia “nephe” [“âme”]. Te faaohipa nei e rave rahi iritiraa i te parau “[mau] mea ora.”)

Lev. 24:17, 18, MN: “E tei taparahi i te nephe [Hebera, neʹphesh] ra, e taparahi-pohe-roa-hia ïa; area tei taparahi i te nephe [Hebera, neʹphesh] animala ra, e hoo ïa; e nephe ra, ei nephe ïa.” (A tapao na e ua faaohipahia no te mau taata e no te mau animala atoa, te hoê â taˈo Hebera no te taˈo nephe.)

Apo. 16:3; MN: “Riro atura te miti ei toto, mai te toto o te taata pohe ra: hope roa aˈera [te nephe* atoa] to raro i te tai ra i te pohe.” (Te faaite atoa ra ïa te mau Papai Heleni Kerisetiano e e nephe te mau animala.) (*Na roto i te reo Heleni, o psy·kheʹ ïa te taˈo i ǒ nei. Te huri nei te mau iritiraa Beretane KJ, AS e Dy na roto i te taˈo “nephe” [“soul”]. Na roto i te reo Farani, ua iriti vetahi feia huri na roto i te parau “[mau] mea ora” aore ra “mau animala.”)

Te farii ra anei râ vetahi feia ite e ere hoi i te mau Ite no Iehova e o te reira mau ta te Bibilia e parau ra no nia i te nephe?

“Aita e faataa-ê-raa o te tino e o te nephe i roto i te Faufaa Tahito. E hiˈo na te ati Iseraela i te mau mea ia au i te tupuraa mau, i roto i to ratou taatoaraa, e e faariro na ïa oia i te taata ei taata, e eiaha râ ei taata tatuhaahia. Te parau nepeš [neʹphesh], noa ˈtu e ua hurihia na roto i ta matou taˈo nephe, e ere roa ˈtu to ˈna auraa e nephe tei taa ê atu i te tino aore ra i te taata iho. . . . Te parau [psy·kheʹ] o te taˈo ïa o te Faufaa Apî e tuea ia nepeš. E nehenehe oia e faataa i te tumu o te ora, te ora iho aore ra te mea ora.”—New Catholic Encyclopedia (1967), Buka XIII, mau api 449, 450.

“Ua faaohipa o Mose i te parau Hebera ‘nephe’ (nefesh, tei huti ra i te aho) . . . , teie to ˈna auraa e ‘mea oraora’ e e nehenehe atoa e tano no te mau mea ora ê atu i te taata nei. . . . E tuea te faaohiparaa a te Faufaa Apî i te taˈo psychē (‘nephe’) e te taˈo nefesh.”—The New Encyclopædia Britannica (1976), Macropædia, Buka 15, api 152.

“E tumu parau philosophia aore ra maimiraa i te pae faaroo feruri-noa-hia te tiaturiraa e e ora noa te nephe i muri aˈe i te tahutiraa o te tino, eiaha râ i te hoê ohipa faaroo mau, e no reira aita roa ˈtu e haapiihia ra i roto i te mau Papai Moˈa.”—The Jewish Encyclopedia (1910), Buka VI, api 564.

E nehenehe anei te nephe taata e pohe?

Ezek. 18:4; MN: “Inaha, no ˈu anaˈe te [nephe] atoa nei; mai te taata ra o te metua oia atoa, te [nephe] ra o te tamaiti, no ˈu atoa ïa: o [te nephe]* tei rave i te hara ra, o te pohe ïa.” (*Na roto i te reo Hebera, oia hoi “te neʹphesh.” Te iriti ra te mau huriraa Farani ZK, Sg, AC e Da na roto i te parau “nephe” [“âme”]. Te huri nei vetahi mau iritiraa na roto i te parau “tei” aore ra “te taata.”)

Mat. 10:28: “Eiaha e mǎtaˈu i tei taparahi mai i te tino nei, eita râ te [“nephe,” MN] [aore ra “ora”] e pohe ia ratou; e mǎtaˈu râ outou ia ˈna i te tia ia ˈna ia rave pohe roa i te tino e te [“nephe,” MN]* atoa i gehena.” (*Te vai ra i roto i te papai Heleni te huru iho o psy·kheʹ. Te huri atoa nei Jé, Os, BFC, Sg, AC, Ce e Da na roto i te parau “nephe.”)

Ohi. 3:23; MN: “E te [“nephe,” MN] [Heleni, psy·kheʹ] atoa e ore e faaroo i taua peropheta ra, e mou roa ïa i ropu i te taata atoa.”

E nehenehe anei te mau nephe taata (te taata iho) e ora e a muri noa ˈtu?

Hiˈo i te mau api 258-262, i te tumu parau “Ora.”

Te nephe, o te varua anei ïa?

Koh. 12:7: “Ei reira te repo e hoˈi ai i raro i te repo no reira oia ra, e hoˈi râ te varua [aore ra puai ora; Hebera, ruʹach] i te Atua i horoa maira.” (A tapao na e te taˈo Hebera no te varua o ruʹach ïa, area ra te taˈo hurihia na roto ia nephe o neʹphesh ïa. Eiaha e faaoti ia au i teie irava e i te poheraa e ratere te varua na te reva teitei e tae atu ai i te Atua ra, teie râ tei te Atua anaˈe te parau no te tiaturiraa ia ora faahou mai te taata i pohe. Ia au i teie â huru manaˈo, e nehenehe e parau e ia ore te hoê taata i hoo mai i te hoê fenua e aufau i te moni avaˈe, e “hoˈi” te fenua i to ˈna fatu matamua.) (Te huri paatoa ra ZK, Da, Sg, Od, AC e Sa i ǒ nei i te parau ruʹach na roto i te parau “varua.” Te tuu ra BFC e Ku “aho ora.”)

Koh. 3:19: “Hoê â hete hopea to te taata atoa nei, e to te puaa atoa ra; hoê o ratou roohiaraahia mai: te pohe nei te tahi pae, e te na reira atoa nei te tahi pae i te pohe; hoê hoi o ratou atoa ra [“varua,” MN] [Hebera, ruʹach].” (Papu maitai, hoê â to te taata e to te animala ruʹach, aore ra varua. No te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te mau irava 20 e 21, hiˈo i te mau api 437, 438.)

Heb. 4:12: “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te [“nephe,” MN] [Heleni, psy·khesʹ; “mea ora,” Ku] e te [“varua,” MN] [Heleni, pneuʹma·tos], e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.” (A tapao na e te vai ra e piti taˈo Heleni taa ê no te mau taˈo “varua” e “nephe.”)

E tamau noa anei te ora o te hoê taata i muri aˈe i to te varua faarueraa i te tino?

Sal. 146:4: “Te reva nei hoi to ˈna varua [Hebera, ruʹach], te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo; mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra.” (Te huri nei Da e Od i ǒ nei ruʹach na roto i te taˈo “varua.” Te tuu nei vetahi mau iritiraa “aho.”) (Hiˈo atoa Salamo 104:29.)

Nohea mai te tiaturiraa i te nephe pohe ore e te itea-ore-hia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

“Ua riro te tiaturiraa Kerisetiano e ua poietehia te nephe varua e te Atua e ua tuuhia i roto i te tino i te hamaniraahia ia riro te taata ei mea ora taatoa ei hotu o te hoê tatararaa roa o te philosophia Kerisetiano. Na roto noa ia Origène [tei pohe i te area matahiti 254 T.T.] i te pae Hitia o te râ e ia Augustin Peata [tei pohe i te matahiti 430 T.T.] i te pae Tooa o te râ i faataahia, i te nephe mai te hoê mea varua e ia tupu mai te hoê tiaturiraa philosophia o to ˈna natura. . . . No ǒ roa mai ta ˈna haapiiraa [ta Augustin] (tae noa ˈtu i te tahi mau hapa) i te Néoplatonisme.”—New Catholic Encyclopedia (1967), Buka XIII, mau api 452, 454.

“Ua riro te parau o te pohe-ore-raa ei hotu o te feruriraa Heleni, area râ te tiaturiraa i te tia-faahou-raa ei manaˈo ati Iuda. . . . Mai te mau haruraa fenua a Alexandre, ua ô rii mǎrû te mau manaˈo Heleni i roto i te haapaoraa ati Iuda.”—Dictionnaire Encyclopédique de la Bible (Valence, Farani; 1935), neneihia e Alexandre Westphal, Buka 2, api 557.

“E manaˈo Heleni te pohe-ore-raa o te nephe e no ǒ mai i te mau haamoriraa miterio o te Tau tahito mai â e na te philosopho ra o Platon i faananea ˈtu â.”—Presbyterian Life, 1 no Me 1970, api 35.

“Te tiaturi ra anei tatou i te hoê mea mai te pohe? . . . E ere anei te faataa-ê-raa o te nephe e te tino? Ia tupu te reira, o te pohe ïa; ia vai te nephe na roto ia ˈna iho, faatiamâhia i te tino area ra ua faatiamâhia te tino i te nephe, eaha ïa, maori ra te pohe? . . . E nehenehe anei te nephe e pohe? Eita. Mea pohe ore anei ïa te nephe? E.”—“Phédon” a Platon, Mau tuhaa 64, 105, neneihia i roto i te buka Great Books of the Western World (1952), neneihia e R. M. Hutchins, Buka 7, mau api 223, 245, 246.

“Ua tapea mau te fifi o te pohe-ore-raa, mai ta tatou i ite, i te ara-maite-raa o te feia tuatapapa faaroo no Babulonia. . . . Aita te nunaa e te mau aratai haapaoraa i manaˈo noa ˈˈe e e nehenehe te mea i ora mai e pohe roa i te hoê mahana. Ua faariro ratou i te pohe mai te hoê eˈa no te hoê huru oraraa ê atu.”—The Religion of Babylonia and Assyria (Boston, 1898) a M. Jastrow, Jr., api 556.

Hiˈo atoa i te mau api 313, 314, i te tumu parau “Pohe.”

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono