VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 227-api 234
  • Mauiui

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mauiui
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia parau mai te hoê taata e:
  • Te tamahanahanaraa no te feia e mauiui ra
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • No te aha e itehia ˈi te ino e te mauiui?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • E nehenehe tatou e faufaahia i te faaoromairaa i te mauiui
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 227-api 234

Mauiui

Auraa: Te mea ta te hoê taata e faaruru ra i raro aˈe i te mamae aore ra te oto. E mauiui i te pae tino anei, morare aore ra i te pae o te mau manaˈo horuhoru. E rave rahi tumu: te mau faahopearaa iino o te tamaˈi e o te nounou i te pae tapihoo, te mau hape no ǒ mai i te tupuna, te maˈi, te ati, te ati natura, te mau mea iino e parauhia aore ra e ravehia, te faateimaharaa a te demoni, te tiairaa i te hoê ati piri roa, aore ra to ˈna iho hape. E hiˈopoahia te mauiui i taaihia i teie mau tumu huru rau. E nehenehe atoa râ tatou e mauiui no te mea e putapû ohie tatou i te fifi o vetahi ê aore ra te ite nei tatou i te haerea paieti ore o te feia e haaati ra ia tatou.

No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui?

O vai mau na te parihia no te reira?

E tia ia parihia te taata no te rahiraa o te mauiui. O ratou te tamaˈi nei, te taparahi nei, te haaviivii nei i te fenua; e pinepine ratou i te haa ma te nounou maoti i te tapitapi i to ratou taata-tupu, e i te tahi taime te rave nei ratou i te tahi mau peu ta ratou i ite e mea ino no to ratou ea. Ia na reira ratou, te faaino nei ratou ia vetahi ê e ia ratou iho. E nehenehe anei e tiai e e paruruhia ratou i te mau faahopearaa o ta ratou mau ohipa? (Gal. 6:7; Mas. 1:30-33) Mea tano anei ia faahapahia te Atua no te ohipa ta ratou e rave ra?

E tuhaa atoa ta Satani e ta ta ˈna mau demoni. Te faaite ra te Bibilia e te tumu rahi o te mauiui, o te haafifiraa ïa a te mau varua iino. E ere roa ˈtu te Atua te tumu o te mau mauiui mai ta te taata e rave rahi e pari ra.—Apo. 12:12; Ohi. 10:38; hiˈo atoa i te mau api 356, 357, i te tumu parau “Satani te Diabolo.”

Nohea mai te mauiui? Te turai ra te faahohonuraa i teie uiraa ia anaanatae tatou ia Adamu e o Eva, to tatou mau metua matamua. Ua poiete te Atua ra o Iehova ia raua ma te tia roa e ua tuu oia ia raua i roto i te hoê paradaiso. Ahiri e ua auraro raua ia ˈna, eita roa ˈtu raua e roohia i te maˈi aore ra i te pohe. E fanaˈo ïa raua i te oraraa taata tia roa e a muri noa ˈtu. Aita o Iehova i hinaaro e ia mauiui te taata. Tera râ, ua faaara maitai oia ia Adamu e mai te peu e e hinaaro oia e fanaˈo noa i teie mau haamaitairaa, e tia ia ˈna ia auraro. Papu maitai, ia vai ora noa o Adamu e o Eva e tia ia raua ia huti i te aho, ia tamaa, ia inu e ia taoto. Oia atoa, e tia ia raua ia faatura i te mau titauraa morare a te Atua ia nehenehe raua e fanaˈo taatoa e a muri noa ˈtu i te ora. Ua maiti râ raua i te ohipa ma to raua iho manaˈo e i te faataa i te mea maitai e te mea ino no raua iho. I te na reiraraa, ua fariu ê raua i te Atua, te Tumu o te ora. (Gen. 2:16, 17; 3:1-6) Ua faatupu te hara i to raua pohe. Ei feia hara, ua fanau o Adamu e o Eva i te tamarii, aita ˈtura raua i nehenehe e horoa ˈtu i ta raua mau tamarii i tei erehia e raua. Ua fanau-pauroa-hia ratou i roto i te hara, e te hinaaro i te mea ino, te mau huru tia ore o te faatupu paha i te maˈi, te hoê tiaraa taata hara o te haapohe. I te mea e ua fanau-pauroa-hia i roto i te hara, te mauiui nei tatou atoa e ua rau hoi te huru.—Gen. 8:21; Roma 5:12.

Te parau ra te Koheleta 9:11 (MN) e e ohipa atoa te ‘tau e te tupuraa manaˈo-ore-hia’ i nia i tei tupu i nia ia tatou. E nehenehe tatou e pepe, e ere na te Diabolo aore ra to tatou taata-tupu, no te mea râ tei te hoê vahi tatou i te hoê taime tano ore.

No te aha te Atua e ore ai e rave i te hoê mea no te tamǎrû i te huitaata? No te aha tatou paatoa e mauiui ai no te mau hara a Adamu?

Te faaite maira te Atua i roto i te Bibilia nafea tatou e nehenehe ai e ape roa i te mauiui. Te horoa nei oia i te mau aˈoraa maitatai roa ˈˈe no nia i te oraraa. Te horoa ra te faaohiparaa i te reira i te hoê auraa i to tatou oraraa, te hoê oraraa utuafare oaoa e te mau taairaa piri roa e te feia e faaite mau ra i te here i rotopu ia ratou iho, e te paruru i te mau peu e nehenehe e hopoi mai i te mau mauiui faufaa ore i te pae tino. Mai te peu e e faarue tatou i te tauturu a te Atua, mea tano anei ia pari tatou ia ˈna no te ino ta tatou iho i faatae i nia ia tatou e i nia i to tatou taata-tupu?—Tim. 2, 3:16, 17; Sal. 119:97-105.

Ua rave o Iehova i te mau faanahoraa no te faaore roa i te mau huru mauiui atoa. Ua poiete oia i na taata matamua ma te tia roa, e ua rave ma te here i te mau faanahoraa atoa no te horoa i te hoê oraraa oaoa no raua. I to Adamu e o Eva fariu-ê-mau-raa ia ˈna, ua titauhia anei i te Atua ia ohipa no te paruru i ta raua mau tamarii i te mau faahopearaa o ta raua mau ohipa? (Deut. 32:4, 5; Ioba 14:4) Ua ite tatou e e nehenehe te feia faaipoipo e ite i te oaoa i te fanauraa i te tamarii, e tia atoa râ ia ratou ia amo i te mau hopoia. E ohipa te haerea o te mau metua e ta ratou mau ohipa i nia i ta ratou mau tamarii. Teie râ, ua faaite o Iehova i to ˈna hamani maitai faahiahia mau i te tonoraa i ta ˈna iho Tamaiti here-rahi-hia i te fenua nei, ia horoa oia i to ˈna ora ei hoo. Mea na reira oia e faaora ˈi i te huaai a Adamu o te faaohipa ma te mauruuru i te faaroo i teie faanahoraa. (Ioa. 3:16) E nehenehe atura e noaa faahou i te taata atoa i teie mahana tei erehia e Adamu—te ora taata tia roa, aore e mauiui faahou, i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua. Auê ïa faanahoraa maitai mau!

Hiˈo atoa i te mau api 170-172, i te tumu parau “Hoo.”

No te aha te hoê Atua here e faatia ˈi i te mauiui e mea maoro i teie nei?

Ua hoona anei tatou i te mea e ua faatia noa oia i te reira e tae roa mai i teie mahana? “Aore te Fatu i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Pet. 2, 3:9) Ahiri e ua haapohe te Atua ia Adamu e o Eva i muri iti noa ˈˈe i to raua hararaa, eita ïa tatou e ora i teie mahana. E ere roa ˈtu te reira ta tatou e hinaaro ra. Ahiri atoa e ua haamou te Atua i muri iho i te feia hara atoa, eita ïa tatou e fanauhia mai. Ma te faatia i te ao tia ore ia vai noa e tae roa mai i teie nei, ua horoa te Atua i te hoê ravea ia fanaˈo tatou i te ora e ia ite tatou i to ˈna mau eˈa, ia rave i te mau tauiraa titauhia i roto i to tatou oraraa e ia fanaˈo tatou i te mau faanahoraa î i te here no te ora mure ore. Te faaite ra teie ravea ta ˈna i pûpû na tatou i to ˈna here rahi. Te faaite ra te Bibilia e ua faataa te Atua i te hoê taime no te haamou i teie faanahoraa ino e ua fatata oia i te ohipa mai.—Hab. 2:3; Zeph. 1:14.

E nehenehe te Atua e faaore e e faaore mau oia i te mau ati atoa o te tae mai paha i nia i ta ˈna mau tavini i roto i teie faanahoraa o te mau mea. E ere te Atua te tumu o te mauiui. Na roto ia Iesu Mesia, e faatia faahou oia i te feia pohe, e faaora oia i te feia auraro i to ratou mau maˈi atoa, e tatara oia i te hara taatoa e e aramoina roa atoa te mau ati tahito.—Ioa. 5:28, 29; Apo. 21:4; Isa. 65:17.

Ua titauhia te taime i mahemo e tae roa mai i teie mahana no te faatitiaifaro i te mau tumu parau i faahitihia i Edene ra. No te mau haamaramaramaraa hau, hiˈo i te mau api 356, 357, e 198-200.

Te tiai ru nei tatou taitahi ia faaorehia te mauiui. Ia ohipa râ te Atua, no te feia atoa ïa e here ra i te parau-tia, eiaha râ no te tahi noa. Aita te Atua e haapao ra i te huru o te taata.—Ohi. 10:34.

Mau faahohoˈaraa: Eita anei te hoê metua î i te here e faatia ia tâpûhia te hoê tamarii noa ˈtu te mauiui no te mau maitai e itehia mai? E ere atoa anei i te mea pinepine e mea iti roa te maitai e noaa mai i te mau rapaauraa oioi i te maˈi mauiui? E titau-pinepine-hia te taime no te faaore roa i te tumu o te maˈi.

No te aha te Atua i ore ai i faaore i te hara a Adamu ia ore te huitaata e faaruru i te mauiui ati mau?

Ua nehenehe mau anei te reira e faaore i te mauiui, aore ra eita anei te Atua e parihia no te reira? Eaha te tupu mai ia ore te hoê metua tane e tâuˈa ˈtu i te mau hapa opua-mau-hia a ta ˈna mau tamarii maoti râ i te aˈo etaeta ˈtu? Ma te pinepine, e rave na mua ratou i te tahi mau hapa, e te tahi atu i muri iho, o te metua tane râ te amo i te hopoia rahi roa ˈˈe.

Oia atoa, ahiri e ua faaore o Iehova i te hara opua-mau-hia a Adamu, e turu atoa ïa te Atua i ta ˈna ohipa ino. Eita te mau huru tupuraa i nia i te fenua e haamaitaihia. (Hiˈo Koheleta 8:11.) Hau atu â, e erehia te Atua i te faatura o ta ˈna mau melahi e e manaˈohia ïa e aita e niu mau no te tiaturi i te tahi aˈe mea maitai. Eita roa ˈtu râ teie huru ohipa e tupu no te mea ua niu-papu-hia te faatereraa a Iehova i nia i te parau-tia.—Sal. 89:14.

No te aha te Atua e faatia ˈi ia fanauhia mai te tamarii e te mau hape ino mau i te pae tino aore ra i te pae feruriraa?

E ere te Atua te tumu o taua mau hape ra. Ua poiete oia i na taata matamua ma te tia roa e ua horoa oia i te ravea ia fanau atoa i te tamarii tia roa.—Gen. 1:27, 28.

Ua naeahia tatou i te hara no ǒ mai ia Adamu ra. E horoa teie tia-ore-raa i te mau hape i te pae tino e i te pae feruriraa. (Roma 5:12; no te mau haamaramaramaraa hau, hiˈo i te mau api 228, 229.) Te roohia ra tatou i te hara i te taime iho a tôhia ˈi tatou i roto i te opu. No reira te arii ra o Davida i na ô ai e: “I tôhia vau e tau metua vahine ma te [hara].” (Sal. 51:5; MN) Ahiri e aita o Adamu i hara, e mau huru maitatai anaˈe ta ˈna e horoa ˈtu. (Ua faataahia te Ioane 9:1, 2 i te api 124.)

E nehenehe te mau metua e faaino i ta ratou aiû aitâ i fanauhia ˈtu—ei hiˈoraa, na roto i te faaohiparaa i te raau taero aore ra te puhipuhiraa i te avaava i te taime hapûraa. Papu maitai, e ere noa te metua tane aore ra te metua vahine te tumu o te mau ino i te fanauraa aore ra o te huru maˈimaˈi o te aiû.

Te faatae atoa ra Iehova ma te here i te mau haamaitairaa o te tusia a te Mesia i nia i te mau tamarii. Ei faaturaraa i te mau metua e tavini ra ia ˈna ma te haapao maitai, te faariro nei Iehova i ta ratou mau tamarii apî ei mea moˈa. (Kor. 1, 7:14) Te turai ra te reira i te mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua ia ara maite i to ratou iho tiaraa i mua i te Atua, no to ratou here i ta ratou mau tamarii. No te feia apî tei naeahia te matahiti no te faaohipa i te faaroo e no te auraro i te mau faaueraa a te Atua, te horoa nei o Iehova i te haamaitairaa taa ê ia tia ratou i mua ia ˈna ei mau tavini fariihia. (Sal. 119:9; 148:12, 13; Ohi. 16:1-3) E tano ia tapao e ua anaanatae Iesu, te hohoˈa tia roa o to ˈna Metua, i te maitairaa o te mau tamarii, e tae roa ˈtu i te faatia-faahou-raa i te hoê tamarii mai te pohe mai. Papu maitai, e tamau noa oia i te na reira ei Arii Mesia.—Mat. 19:13-15; Luka 8:41, 42, 49-56.

No te aha te Atua e faatia ˈi i te mau ati natura o te faatupu nei i te mau vavahiraa rahi e o te haapohe nei e rave rahi taata?

E ere na te Atua e faatupu ra i te aueueraa fenua, te mataˈi rorofai, te vai pue, te paˈurâ e te tutuharaa te mouˈa auahi e ite-pinepine-hia ra i teie mahana i roto i te mau vea. Aita o ˈna e faautua ra i te tahi mau nunaa na roto i teie mau ati. I te pae rahi, o te mau puai o te natura te tumu e ohipa ra mai te poieteraahia mai te fenua. Ua tohu te Bibilia i te aueueraa fenua rarahi e te oˈe i to tatou nei tau, e ere râ te auraa e o te Atua aore ra o Iesu te tumu o te reira, mai te hoê taata mito meteo e ere o ˈna te tumu o te huru o te mahana o ta ˈna e tohu ra. I te mea e te tupu nei teie mau ohipa i te hoê â taime e te mau mea atoa i tohuhia i roto i te tapao tuhaa rau no nia i te hopea o te faanahoraa o te mau mea, e tuhaa te reira o te haapapu ra e te fatata maira te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua.—Luka 21:11, 31.

Mea pinepine o te mau taata te tumu rahi o te mau mauiui i ravehia. Nafea ïa? Noa ˈtu e ua faaara-aˈena-hia ratou i mua i te atâtaraa, te patoi nei e rave rahi i te faarue i te vahi atâta aore ra eita ratou e rave i te mau arairaa titauhia.—Mas. 22:3; hiˈo Mataio 24:37-39.

E nehenehe te Atua e haavî i te mau puai o te natura. Ua horoa oia ia Iesu Mesia te mana no te tamǎrû i te hoê mataˈi rahi i nia i te miti o Galilea, ei hiˈoraa o Ta ˈna e rave no te huitaata i raro aˈe i To ˈna Basileia Mesia. (Mar. 4:37-41) I to ˈna fariu-ê-raa i te Atua, ua faarue o Adamu i teie huru raveraa a te Atua no te haamaitai ia ˈna e ta ˈna huaai. E fanaˈo te feia e ora i raro aˈe i te Faatereraa Mesia a Iesu i teie aupururaa here mau, te huru aupururaa ta te faatereraa haamauhia e te Atua anaˈe e nehenehe e afai mai.—Isa. 11:9.

Te faautua ra anei te Atua i te feia i roohia i te ati no to ratou ino?

E ooti te feia e ofati ra i te mau ture a te Atua no nia i te haerea i te mau hotu iino. (Gal. 6:7) I te tahi taime, e ooti oioi vetahi i te mau hotu mauiui. I roto i te tahi mau tupuraa, e au ra e te manuïa ra vetahi no te hoê taime roa mau. Area râ, ua hamani-ino-hia o Iesu Mesia, o tei ore i rave noa ˈˈe i te ino, e ua haapohehia oia. Inaha, i roto i teie faanahoraa o te mau mea, eita tatou e faariro i te manuïaraa ei haapapuraa o te haamaitairaa a te Atua, e te mau ati ei tapao faautuaraa.

I to Ioba ereraahia i ta ˈna mau faufaa e i to ˈna rooraahia i te hoê maˈi hairiiri, e ere ïa no te farii-ore-raa a Iehova. Te faataa maitai ra te Bibilia e o Satani te tumu o teie huru tupuraa. (Ioba 2:3, 7, 8) Ua parau râ te mau hoa o Ioba o tei haere mai e farerei ia ˈna e o te tahi paha ohipa ino ta ˈna i rave te tumu o to ˈna ati. (Ioba 4:7-9; 15:6, 20-24) Ua aˈo Iehova ia ratou e: “Ua riri au ia [outou] . . . aore hoi ta outou parau i au ia ˈu, mai ta tau tavini mai ta Ioba.”—Ioba 42:7.

I te mea mau, e nehenehe te taata ino e manuïa no te hoê taime noa. Ua papai o Asapha e: “Ia ˈu i feii i te feia taiata ra, e ite ai au i te maitai o te paieti ore ra. E ere hoi i te ati rahi to ratou mai to vetahi mau taata; aore hoi ratou i maˈihia mai te tahi pae taata ra. Te tâhitohito ra ratou ma te parau iino; te teoteo ra ratou i te parau hamani ino ra. Inaha, o te paieti ore teie nei, e te vai tamau nei to ratou maitai i te ao nei; te tupu ra i te rahi ta ratou taoˈa.”—Sal. 73:3, 5, 8, 12.

E tae mai te mahana titauraa i te utua a te Atua. I taua mahana ra, e faautua oia i te feia iino ma te haamou ia ratou e a muri noa ˈtu. Te parau ra te Maseli 2:21, 22 e: “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” Inaha e fanaˈo te feia parau-tia, e rave rahi hoi tei faaruru i te ati, i te hoê ea tia roa e e fanaˈo rahi ratou i te mau hotu o te fenua.

Ia parau mai te hoê taata e:

‘No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui?’

E nehenehe oe e pahono e: ‘E uiraa teie ta tatou pauroa e anaanatae nei. E nehenehe anei au e ui atu no te aha oe e ui ai i te reira?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘(A faaohipa i te mau manaˈo i te mau api 228-231.)’ (2) ‘(A faaite i te tahi atu mau irava o te mau Papai e tohu ra i te oreraa te huru tupuraa taa ê e haapeapea ra i te taata e paraparau ra ia oe.)’

Aore ra e nehenehe oe e parau e (mai te peu e te peapea ra te taata e paraparau ra ia oe i te parau-tia ore o te ao): ‘Te faaite maira te Bibilia i te tumu o te mau huru tupuraa i teie mahana. (Koh. 4:1; 8:9) Ua ite anei oe e te tohu atoa ra oia i te mea ta te Atua e rave no te faaora ia tatou? (Sal. 72:12, 14; Dan. 2:44)’

Te tahi atu ravea: ‘E au ra e te tiaturi nei oe i te Atua. Te tiaturi ra anei oe e e aroha te Atua? . . . Te tiaturi ra anei oe e mea paari oia e te mana hope? . . . E mau tumu maitatai ïa ta ˈna no te faatia noa i te mauiui. Te faaite ra te Bibilia i teie mau tumu. (Hiˈo i te mau api 228-231.)’

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono