No te aha e ere te oraraa o te hoê taata amuamu i te mea oaoa
I ROTO noa i te tahi tau hebedoma, ua mono mai te oto i te oaoa rahi. Ua taui roa te umereraa matamua o te mau ati Iseraela i to ratou tiamâraa mai i te faatîtîraa a Aiphiti e ua riro mai ei amuamuraa rii faufaa ore i nia i te maa. I te pitiraa o te avaˈe i muri aˈe i to ratou faarueraa ia Aiphiti, ua parau aˈera teie nunaa ohumu e mea au aˈe na ratou to ratou oraraa ei feia tîtî i te oraraa fifi i roto i te medebara. I te mau avaˈe i muri iho, ua haaparuparu roa ˈtura to ratou aau amuamu i to ratou hinaaro e auraro ia Iehova e ua vavahi roa atoa i te tiaturiraa o te hoê ui ia tomo atu i roto i te Fenua i tǎpǔhia mai.—Exodo 16:1-3; Numera 14:26-30.
Aita te amuamuraa i taotia-noa-hia i te hoê noa ui aore ra i te hoê noa nunaa. O vai o te ore e amuamu i te ohipa, te maa, te huru o te mahana, te mau tamarii, te feia tapiri, aore ra te moni o te oraraa? E au ra e na roto i to ˈna huru tia ore, e amuamu te taata.—Roma 5:12; Iakobo 3:2.
No te aha tatou e amuamu ohie noa ˈi? Peneiaˈe te paruparu ra tatou, te feaa ra to tatou manaˈo, aore ra te maˈihia ra tatou. Ua riro paha te amuamuraa ei tapao faaite i to tatou inoino, aore ra e ravea teie no te parau e: “Mea maitai aˈe ahiri e na ˈu i rave i teie ohipa!” I te tahi mau taime, e tupu mai te parau amuamu na roto i te mau feiiraa. E te vai atoa ra te mau tumu mau no te amuamu.
Noa ˈtu eaha te tumu, mai ta te hiˈoraa i nia nei o te mau ati Iseraela e faaite ra, e nehenehe te amuamuraa e faatupu i te faainoraa rahi mai te peu e e tamau noa te reira. E nehenehe te hoê taata e riro mai ei taata amuamu tamau, e e tae roa oia i te ohumu i te huru raveraa a Iehova. No te aha e mea atâta roa te reira? E eaha te haerea maitai mai te peu e e tumu iho â no te amuamu?
Mai te peu e e tumu iho â no te amuamu
Mai te peu e e ere te faainoraa i te mea ino roa, teie te uiraa matamua te tia ia tatou ia uiui, E nehenehe anei ta ˈu e faaore i teie faainoraa ma te here? Parau mau, e tumu tano paha to tatou no te amuamu i te hoê taata, peneiaˈe i te tahi atu kerisetiano. Ua paraparau mai paha oia ia tatou ma te au ore aore ra ma te tano ore. Noa ˈtu râ, e haamaitai anei te amuamuraa ia vetahi ê no nia i te hoê haerea au ore i te mau ohipa? Eaha ta te Bibilia e faaitoito ra ia tatou ia rave? Te na ô ra te Kolosa 3:13 e: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” No reira, noa ˈtu e e tumu iho â no te amuamu, te faaitoito ra te mau Papai ia faaore i te hapa maoti hoi i te amuamu.—Mataio 18:21, 22.
Eaha mai te peu e mea ino roa te fifi e eita e nehenehe e haamoehia? Te vai ra paha te hoê tumu tia no te faahiti i te hoê parau amuamu. I te taime a tiaorohia ˈi te hoê “auê [amuamu] rahi” no nia ia Sodoma raua o Gomora ia Iehova ra, ua ohipa mai oia no te faatitiaifaro i teie tupuraa haama mau i roto i teie mau oire faufau. (Genese 18:20, 21) Ua ite-atoa-hia te tahi amuamu tano i muri noa ˈˈe i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau. I te taime a operehia ˈi te maa na te mau vahine ivi veve, ua rahi atu tei horoahia na te mau vahine reo Hebera. Ma te papu maitai, ua faatupu te reira i te inoino i rotopu i te mau vahine ivi reo Heleni. I te pae hopea, ua tapae roa ˈtura teie amuamu i roto i te tariˈa o te mau aposetolo, e ua faanaho oioi atura ratou i te hoê pǔpǔ feia haapao no te faatitiaifaro i te fifi.—Ohipa 6:1-6.
Oia atoa, eiaha te mau matahiapo kerisetiano i teie mahana ia haamaoro i te rave i te mau taahiraa avae titauhia ia faaarahia ratou i te tahi mau fifi rarahi. Te na ô ra te Maseli 21:13 e: “O tei opani i to ˈna tariˈa i te auê o te taata rii ra, e auê atoa oia iho, e e ore e faaroohia mai.” Maoti i te ore e haapao i te hoê amuamuraa tia, e tia i te mau matahiapo ia faaroo ma te hamani maitai. I te tahi aˈe pae, e nehenehe tatou e tahoê na roto i te faaiteraa ˈtu i te mau amuamuraa tano i te mau matahiapo, maoti hoi i te haere atu e faaiteite i te feia atoa e faaroo mai.
Noa ˈtu râ, e tia i te rahiraa o tatou nei ia farii e te vai ra te taime i reira te huru taata tia ore e turai ai ia tatou ia amuamu ma te faufaa ore. E tauturu te hoê hiˈopoaraa hohonu aˈe i te haerea o te mau ati Iseraela i roto i te medebara ia tatou ia ite i te atâtaraa ia vaiiho i te tahi tupuraa au ore ia faatupu roa i te hoê aau amuamu i roto ia tatou.
Te manaˈo o te Atua i te feia amuamu
Te faaite ra te amuamuraa te mau ati Iseraela no te maa e piti tumu atâta roa o te peu amuamu. A tahi, e parare oioi te amuamuraa. Te faaite ra te faatiaraa e “ua amuamu ihora taua amuiraa atoa o te tamarii a Iseraela ra ia Mose raua o Aarona i taua medebara ra.” (Exodo 16:2) Inaha i te haamataraa, mea iti te feia o tei amuamu no te iti o te maa, aita râ i maoro, ua amuamu ihora te nunaa taatoa.
A piti, mea pinepine te taata amuamu i te faarahi roa i te fifi. I ǒ nei, ua parau te mau ati Iseraela e mea hau aˈe ahiri e tei Aiphiti ratou, i reira e nehenehe ratou e amu i te pane e te iˈo animala mai ta ratou e hinaaro. Ua amuamu aˈera ratou e ua arataihia mai ratou i roto i te medebara no te pohe i te poia.—Exodo 16:3.
Mea ino mau anei te huru tupuraa o teie mau ati Iseraela? Peneiaˈe ua iti mai ta ratou maa, teie râ, ua feruri ê na Iehova i teie fifi, e i te tau mau ra, ua horoa mai oia i te mâna no te haamâha i to ratou mau hinaaro i te pae tino. Ua faaite tahaa ta ratou mau amuamu tano ore e aita roa ˈtu ratou e tiaturi ra i te Atua. I to ratou parahiraa i Aiphiti, ua tano hoi ratou i te amuamuraa no to ratou oraraa teimaha. (Exodo 2:23) Area ra, i to Iehova faatiamâraa mai ia ratou i te faatîtîraa, ua amuamu atura ratou i te maa. E amuamuraa tano ore roa teie. Ua faaara ˈtura o Mose e: “E ere ta outou i te amuamu ia mâua nei, ia Iehova râ.”—Exodo 16:8.
Mea pinepine to te mau ati Iseraela faaiteraa i teie aau amuamu. Hoê matahiti i muri iho, ua amuamu atoa ratou i te mâna. (Numera 11:4-6) I muri aˈe, ua faatupu aˈera te faataaraa ino o na feia mata huna Iseraela e 10 i nia i te 12 i te hoê auê no nia i te mau tupuraa atâta manaˈo-noa-hia e farereihia i roto i te haruraa mai i te Fenua i tǎpǔhia mai. Ua tae roa te nunaa i te parau e: “Ahiri matou i pohe i te fenua ra i Aiphiti e! e teie nei hoi medebara, ia pohe noa ˈtu matou i ǒ nei nei â!” (Numera 14:2) E haerea mauruuru ore mau teie! Eita e maerehia i te mea e ua parau atu o Iehova ia Mose e: “Afea râ teie nei feia e faaea ˈi i te faatiˈotiˈoo mai ia ˈu? afea hoi ratou e faaroo mai ai ia ˈu i te mau tapao ta ˈu i rave i roto ia ratou ra?” (Numera 14:11) Ua faautuahia ˈtura teie feia amuamu mauruuru ore ia haere na roto i te medebara e 40 matahiti e tae roa ˈtu i te taime e pohe ai taua ui ra.
Te faahaamanaˈo ra te aposetolo Paulo i teie hiˈoraa ia tatou. Te faaara nei oia i te mau kerisetiano ia ore ratou ia pee i teie mau ati Iseraela o tei riro mai ei feia amuamu, e o tei pohe i roto i te medebara. (Korinetia 1, 10:10, 11) Oia mau, e nehenehe te ohumuraa tano ore e te aau amuamu e faaino i to tatou faaroo e e faatupu i te riri o Iehova.
Te faaoromai nei râ Iehova i ta ˈna mau tavini o te amuamu nei i te tahi mau taime no te mau huru tupuraa haaparuparu. I to Elia hororaa ˈtu i te Mouˈa ra no Horeba no te hamani-ino-raa a te Arii vahine ino ra o Iezebela, ua manaˈo oia e ua hope ta ˈna ohipa ei peropheta. Ua hape hoi oia i te manaˈoraa e o ˈna anaˈe te taata haamori ia Iehova e toe ra i roto i te fenua. No te haapuai i te faaroo o Elia, ua horoa na mua te Atua i te hoê faahiˈoraa o To ˈna mana atua. Ua parauhia ˈtura te peropheta e te vai râ e 7 000 tavini taiva ore a Iehova i Iseraela e mea rahi â ta ˈna ohipa e rave. No reira, ua haamoe o Elia i ta ˈna mau amuamuraa e ua haere faahou oia i mua ma te itoito apî. (Te mau arii 1, 19:4, 10-12, 15-18) A faaite ai te mau matahiapo kerisetiano i te ara maite, e tia atoa ia ratou ia paraparau ma te tamahanahana i te feia haapao maitai, ma te tauturu ia ratou ia ite i ta ratou tuhaa i roto i te tupuraa o te opuaraa a te Atua.—Tesalonia 1, 5:14.
Te faatitiaifaroraa i te aau amuamu
Nafea ia faatitiaifaro i te aau amuamu? Te feia e haapapu-roa-hia ˈtu e eaha te ino ta te avaava e faatupu i nia i te tino, e tumu puai ïa to ratou no te faaea i te puhipuhi i te avaava. Oia atoa, ia taa ia tatou e no te aha e mea ino roa te aau amuamu, e turai te reira ia tatou ia haapae i te peu amuamu.
Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai i te feia o te faatitiaifaro i te aau amuamu? Hoê haamaitairaa e fanaˈohia nei e te feia o te haapae i te amuamu, oia hoi te ite nei ratou i te mau ohipa ia au i te mau Papai e ma te manaˈo aifaito. Mea varavara te hoê taata amuamu i te faaea no te feruri i te hoê fifi ia au i te huru hiˈoraa o Iehova. Ua moehia i te mau ati Iseraela amuamu e ua faaora mai te Atua ra o Iehova ia ratou i te faatîtîraa e ua vahi oia i te mau pape o te Miti Uteute na roto i te hoê semeio i mua ia ratou. Ua haamatapo to ratou manaˈo tano ore ia ratou i te mana o te Atua e ua faaere ia ratou i to ratou oaoa. Ei faahopearaa, ua moe ê to ratou tiaturi ia Iehova.
Hau atu, te hoê taata e hiˈoraa aifaito to ˈna no nia i ta ˈna mau fifi, e taa ia ˈna mai te peu e na ˈna iho â te hape ahiri e te roohia ra oia i te fifi. Eita ïa oia e na nia iho faahou i te rave i teie hape. Ua faaara o Ieremia i to ˈna mau hoa ati Iseraela ia ore e amuamu no nia i te mau haafifiraa o ta ratou e farerei ra i muri aˈe i te haamouraa o Ierusalema. Ua riro hoi te ati o ta ratou e farerei ra ei faahopearaa no ta ratou iho mau hara, e mea titauhia ia taa ia ratou i ta ratou hapa ia nehenehe ratou e tatarahapa e e hoˈi atu ia Iehova ra. (Oto a Ieremia 3:39, 40) Oia atoa, ua faahapa te pǐpǐ ra o Iuda i te “feia paieti ore” o tei patoi i te aratairaa a Iehova e o tei riro ei “feia ohumu” tamau i to ratou oraraa.—Iuda 3, 4, 16.
Mai ta te Arii paari ra o Solomona i faataa na, “E maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra; e mǎrô râ te ivi i te aau taiâ.” (Maseli 17:22) E haaparuparu hohonu te aau amuamu ia tatou e e faaore te reira i to tatou oaoa. E faatupu oia i te taiâ eiaha râ te manaˈo tae. Area te feia o te haapii i te feruri e i te paraparau i te mau ‘mea popou’ ra, e mafatu oaoa ïa to ratou, e e maitai aˈe ratou.—Philipi 4:8.
Ma te feaa ore, e hau aˈe to tatou oraraa i te faufaahia mai te peu e e haapao tatou i te mau huru maitatai o te taata maoti hoi i to ratou mau hapa. E itoitohia tatou mai te peu e e hiˈo tatou i te pae maitai o te mau haafifiraa maoti hoi i te amuamu noa i nia i to tatou mau fifi. E riro atoa te mau tamataraa ei tumu no te oaoa mai te peu e e faariro tatou i te reira ei ravea no te haapuai i to tatou faaroo e no te haapaari i to tatou faaoromai tamau.—Iakobo 1:2, 3.
E mea faufaa atoa ia haamanaˈo e ia amuamu tatou, aita tatou e haamauiui noa ra ia tatou iho. Na roto i te faahiti-noa-raa i te mau parau amuamu, e nehenehe tatou e haaparuparu i te faaroo o vetahi ê. Ua turai te faataaraa ino o na mata huna Iseraela e hoê ahuru i te nunaa taatoa ia hiˈo i te haruraa o te Fenua i tǎpǔhia mai, ei opuaraa o te ore e manuïa. (Numera 13:25–14:4) I te tahi atu taime, ua paruparu roa ˈˈera o Mose no te mau amuamuraa faaea ore a te nunaa e ua ani roa ˈtu oia ia Iehova ia haapohe ia ˈna. (Numera 11:4, 13-15) I te tahi aˈe pae, mai te peu e e paraparau tatou no nia i te mau ohipa o te faaitoito, e nehenehe tatou e haapuai i te faaroo o vetahi ê e e turu i to ratou oaoa.—Ohipa 14:21, 22.
Ia tupu noa mai te hinaaro e amuamu no nia i to tatou mau hoa rave ohipa, to tatou mau hoa, to tatou mau fetii, aore ra i te mau matahiapo o te amuiraa, te hinaaro nei o Iehova e ia ‘here uˈana [to ˈna nunaa] i te tahi e te tahi.’ E turai teie huru here ia tatou ia tapoˈi i te mau hapa a vetahi ê maoti hoi i te tuu i te tapao i nia i ta ratou mau hape. (Petero 1, 4:8) Auaa râ, te haamanaˈo nei Iehova e e repo tatou e eita o ˈna e tamoemoe ra i ta tatou mau hape. (Salamo 103:13, 14; 130:3) Mai te peu e e tamata tatou pauroa i te pee i to ˈna hiˈoraa, eita e ore e e iti mai tatou i te amuamu.
Ia faahoˈihia te huitaata nei i nia i te tiaraa taata tia roa, aita e tumu faahou ia amuamu i te oraraa. E tae roa ˈtu i taua taime ra, e tia ia tatou ia patoi atu i te faahemaraa e amuamu ia vetahi ê aore ra no nia i te mau tupuraa fifi. No te faaite e te tiaturi nei tatou ia Iehova e te here mau nei tatou i to tatou mau hoa faaroo, e tia ia tatou ia “rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore.” (Philipi 2:14) E faaoaoa hoi te reira ia Iehova e e haamaitai atoa ia tatou. No to tatou iho maitai e no to vetahi ê, eiaha ia moehia ia tatou e e ere te oraraa o te hoê taata amuamu i te mea oaoa.
[Hohoˈa i te api 20]
Ua riro te horoa-semeio-raa mai te Atua i te mâna ei tumu no te amuamu