VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • br1 api 23-27
  • Aita e mauhaa no outou i hamanihia ˈi e tupu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Aita e mauhaa no outou i hamanihia ˈi e tupu
  • Tumu parau haapiiraa no roto mai i Te Pare Tiairaa Beretane no 2007
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tutavaraa tupu ore a Satani
  • Ua faahapahia te mau vaha haavare
  • Ierusalema—“ei ofai teiaha”
  • Ua faaorahia “te mau tiahapa o Iuda”
  • Buka Bibilia numera 38—Zekaria
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • E maha pereoo puaarehenua e te hoê hei upoo no te paruru ia oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • ‘A here i te parau mau e te hau’!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Manaˈo faufaa o na buka a Hagai e Zekaria
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
Tumu parau haapiiraa no roto mai i Te Pare Tiairaa Beretane no 2007
br1 api 23-27

Aita e mauhaa no outou i hamanihia ˈi e tupu

“Te mauhaa ra [no] oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu.”—ISAIA 54:17.

1, 2. E nafea tei farereihia e te mau Ite no Iehova i Albanie e faataa ˈi i te tanoraa o te Isaia 54:17?

TAU ahuru matahiti aˈenei, i te hoê fenua iti mouˈa i Europa apatoa hitia o te râ, te vai ra te hoê pǔpǔ Kerisetiano mǎtaˈu ore. Ua tutava roa ino te hoê faatereraa Communiste tiaturi ore i te Atua i te faaore ia ratou. Aita râ te haamauiuiraa, te mau aua raveraa ohipa, e te mau tairiraa na roto i te mau ravea haapurororaa parau i tia ia faaore ia ratou. O vai ma ratou? O te mau Ite no Iehova i Albanie. Noa ˈtu e mea fifi roa ia putuputu e ia poro, ua faateitei e ua faahanahana to ratou tuutuu ore tau ahuru matahiti i te maoro, i te Kerisetianoraa e ua arue i te iˈoa o Iehova. I 2006, i te avariraahia te mau fare apî o ta ratou amaa, ua parau te hoê Ite haapao maitai taime roa e: “Noa ˈtu eaha ta Satani tutavaraa, e pau noa iho â oia e e upootia noa Iehova!”

2 E haapapuraa oraora anaˈe teie i te tanoraa o te parau fafau a te Atua i to ˈna nunaa, tei papaihia i roto i te Isaia 54:17: “Te mauhaa ra [no] oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu; e te mau vaha atoa e patoi ia oe i te haavaraa ra, e hapa ïa ia oe.” Te haapapu ra te tuatapaparaa e aita hoê aˈe mea ta te ao a Satani e rave e tapea i te haamoriraa i te Atua ra o Iehova a ta ˈna mau tavini pûpûhia.

Te mau tutavaraa tupu ore a Satani

3, 4. (a) Eaha te mau mauhaa a Satani? (b) Mea nafea te mau mauhaa a te Diabolo i ore ai i tupu?

3 I roto i te mau mauhaa i faaohipahia i nia i te feia haamori mau, te vai ra te opaniraa, te faahuehueraa, te fare tapearaa, e te ‘faatiaraa i te hamani ino na roto i te ture.’ (Salamo 94:20) Oia mau, i te tahi mau fenua, i teie atoa taime a haapii ai te mau Ite no Iehova i teie tumu parau, te ‘tamatahia’ ra te taiva ore o teie mau Kerisetiano mau i te Atua.—Apokalupo 2:10.

4 Ei hiˈoraa, ua tapao te hoê amaa a te mau Ite no Iehova e i roto hoê noa matahiti, e 32 tupuraa i rave-ino-hia ˈi te mau tavini a te Atua a poro ai ratou. E 59 atoa taime to te mutoi tapearaa i te mau Ite—apî e paari, tane e vahine—o te poro ra i mua i te taata. Ua ravehia te tapao manimani rima o vetahi, ua patahia to ratou hohoˈa, e ua tapeahia ei feia ohipa ino. Ua haamǎtaˈuhia te tahi atu e e hamani-ino-hia ratou. I te tahi atu fenua, ua hau atu i te 1 100 tupuraa taa maitai i teie nei o te mau Ite no Iehova tei haruhia, tei faaaufauhia i te utua moni, aore ra tei tairihia. E 200 tiahapa o teie mau ohipa tei tupu i te mahana i ruru ai ratou no te haamanaˈo i te poheraa o Iesu! Maoti râ te varua o Iehova, ua tia i to ˈna nunaa ia ora mai noa ˈtu te fifi iti rahi, i taua mau fenua ra e i te tahi atu. (Zekaria 4:6) Aita te riri rahi o te enemi i haamamû i te feia e arue ra ia Iehova. Te tiaturi mau nei tatou e aita e mauhaa e tia ia tapea i te opuaraa a te Atua.

Ua faahapahia te mau vaha haavare

5. Eaha te mau vaha haavare tei patoi i te mau tavini a Iehova i te senekele matamua?

5 Ua tohu Isaia e e faahapa te nunaa o te Atua i te mau vaha atoa e patoi ia ratou. I te senekele matamua, e pinepine te mau Kerisetiano i te faainohia ei feia ohipa ino. O tei papaihia i roto i te Ohipa 16:20, 21 te hoê hohoˈa o taua mau pariraa ra: “Na taata teie i tiarepu i to tatou oire nei, . . . e te haapii nei i te parau eita e au i te ture ia farii tatou e ia haapao, no Roma hoi tatou.” I te tahi atu taime, ua tamata te feia patoi faaroo i te turai i te feia haava o te oire ia faahapa i te mau pǐpǐ a te Mesia, ma te parau e: “O te mau taata orure hau teie i te mau fenua atoa nei, . . . e eita anaˈe e au ta ratou parau i ta Kaisara.” (Ohipa 17:6, 7) Ua parauhia te aposetolo Paulo ei “taata peapea” e ei aratai i te hoê pǔpǔ iti faaroo o te orure hau ra “e ati noa ˈˈe te fenua atoa nei.”—Ohipa 24:2-5.

6, 7. Eaha te hoê ravea e faahapa ˈi te mau Kerisetiano mau i te mau parau faaino i nia ia ratou?

6 No reira, aita tatou e maere nei e te faaino-roa-hia nei te mau Kerisetiano mau i teie tau, te pari-haavare-hia nei, e te faainohia nei to ratou roo. E nafea ïa tatou e faahapa ˈi i taua mau parau faaino ra?—Isaia 54:17.

7 E pinepine tera mau pariraa e faainoraa haapararehia i te pahonohia maoti te haerea maitai o te mau Ite no Iehova. (Petero 1, 2:12) Ia faaite te mau Kerisetiano e e tino huiraatira auraro ratou i te ture e te maitai i te pae morare, o te tapitapi mau ra i te maitai o to ratou mau taata-tupu, e itehia e mea haavare te mau pariraa i nia ia ratou. Na to tatou haerea maitai e haapapu e mea afaro tatou. Ia ite te taata i to tatou tuutuu ore i te rave i te mau ohipa maitatai, e pinepine ratou i te turaihia ia faahanahana i to tatou Metua i te raˈi e i te farii i te huru oraraa hau ê o ta ˈna mau tavini.—Isaia 60:14; Mataio 5:14-16.

8. (a) Eaha paha te titauhia i te tahi taime no te paruru i to tatou tiaraa niuhia i nia i te Bibilia? (b) Mai ia Iesu, e nafea tatou e faahapa ˈi i te mau vaha patoi?

8 Hau atu i to tatou haerea Kerisetiano, e titauhia i te tahi taime ia paruru tatou ma te mǎtaˈu ore i to tatou tiaraa niuhia i nia i te Bibilia. Te hoê ravea, o te titauraa ïa i te parururaa a te mau faatereraa e tiripuna. (Esetera 8:3; Ohipa 22:25-29; 25:10-12) A vai ai Iesu i te fenua, ua mârô oia i te tahi taime e te feia i faahapa ia ˈna, a pahono atu ai i ta ratou mau pariraa haavare. (Mataio 12:34-37; 15:1-11) Mai ia Iesu, e faaohipa tatou i te taime maitai no te faataa ma te maramarama ia vetahi ê i ta tatou mau tiaturiraa haavare ore. (Petero 1, 3:15) Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i te faaoooraa i te fare haapiiraa, i te ohipa, aore ra a te mau fetii e ere i te Kerisetiano ia tapea ia tatou ia ore ia faaite i te parau mau o te Parau a te Atua.—Petero 2, 3:3, 4.

Ierusalema—“ei ofai teiaha”

9. Teihea Ierusalema tei faataipehia i te “ofai teiaha” faahitihia i roto i te Zekaria 12:3, e te faataipe ra te reira ia vai ma i te fenua nei?

9 Te faataa ra te parau tohu a Zekaria i te tumu e patoi ai te mau nunaa i te mau Kerisetiano mau. A tapao na i ta te Zekaria 12:3 e parau ra: “Ia tae i taua mahana ra e faariro ai au ia Ierusalema ei ofai teiaha na te taata atoa ra.” Teihea Ierusalema ta teie parau tohu e faahiti ra? Te Ierusalema ta Zekaria e tohu ra o te “Ierusalema i te [raˈi]” ïa, te Basileia i te raˈi i titauhia ˈi te mau Kerisetiano faatavaihia. (Hebera 12:22; MN) Tei te fenua nei â te hoê toea iti o taua feia aiˈa ra o te Basileia Mesia. Te faaitoito ra ratou e to ratou mau hoa, te mau “mamoe ê atu,” i te taata ia fariu i te Basileia o te Atua i teie â taime. (Ioane 10:16; Apokalupo 11:15) Eaha te huru o te mau nunaa i mua i teie titau-manihini-raa? E teihea huru turu ta Iehova e horoa ra na te feia haamori mau i teie mahana? E ite atu tatou a hiˈopoa ˈtu â ˈi tatou i te auraa o te Zekaria pene 12. E papu atu â ïa ia tatou e ‘aita e mauhaa e tupu’ i nia i to te Atua feia faatavaihia e to ratou mau hoa pûpûhia.

10. (a) No te aha te nunaa o te Atua e arohia ˈi? (b) Eaha te faahopearaa i nia i te feia e tamata ra i te tatara i te “ofai teiaha”?

10 Ia au i te Zekaria 12:3, e “paruparu” te mau nunaa. E nafea ïa? Ua faaue te Atua ia porohia te parau apî maitai o te Basileia e tia ˈi. Te rave maitai nei te mau Ite no Iehova i te hopoia e poro. Ua riro râ te faaite-haere-raa i te Basileia ei tiaturiraa hoê roa o te huitaata “ei ofai teiaha” no te mau nunaa. Te tamata ra ratou i te tatara i te reira ma te haafifi i te feia poro i te Basileia. Mea na reira te mau nunaa o te haafifi ra i te pororaa i te Basileia e “paruparu” ai, ma te mutumutu haere. E ino atoa to ratou roo ia pau ratou ma te haama. Eita e noaa ia ratou ia haamamû i te feia haamori mau, o te poihere ra i te fanaˈoraa taa ê e poro haere i “te evanelia e tia i te vairaa ra” o te Basileia Mesia o te Atua hou te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. (Apokalupo 14:6) A ite ai oia i te haavî-uˈana-raahia te mau tavini a Iehova, ua parau roa te hoê tiai fare tapearaa i te hoê fenua no Afirika e: ‘Te mâuˈa ra ta outou mau tutavaraa i te hamani ino i tera mau taata. Eita roa ˈtu ratou e taiva. E rahi noa mai ratou.’

11. Mea nafea to te Atua tapearaa i ta ˈna parau fafau i roto i te Zekaria 12:4?

11 A taio i te Zekaria 12:4. Te fafau ra Iehova e e haamatapo taipe oia e e tairi oia i “te maere” i te feia e aro i ta ˈna mau vea itoito o te Basileia. Ua tapea oia i ta ˈna parau. Ei hiˈoraa, i te hoê fenua ua opanihia te haamoriraa mau, aita i tia i te feia patoi ia faaere i te nunaa o te Atua i te maa varua. Ua parau atoa te hoê vea e te faaohipa ra te mau Ite no Iehova i te mau popo ia tae mai te mau papai bibilia i ǒ ratou! Ua tupu te parau ta te Atua i fafau i ta ˈna mau tavini taiva ore e: ‘E faaaraara vau i tau mata, area te mau puaahorofenua a te taata atoa ra e tairihia e au i te matapo.’ Matapohia i te riri rahi, eita te mau enemi o te Basileia e ite i to ratou eˈa. Ua papu maitai râ ia tatou e e faaherehere Iehova i to ˈna nunaa ei pǔpǔ e e imi oia i to ratou maitai.—Te mau arii 2, 6:15-19.

12. (a) Mea nafea to Iesu faaamaraa i te auahi a vai ai oia i te fenua nei? (b) Mea nafea te mau mea i ura taipe ai i te toea faatavaihia, e eaha te mau faahopearaa?

12 A taio i te Zekaria 12:5, 6. “Te feia aratai ia Iuda,” o te feia ïa e tiaau ra i rotopu i te nunaa o te Atua. Te faaî nei Iehova ia ratou i te itoito rahi uˈana no te mau faufaa i te fenua a to ˈna Basileia. I te hoê taime, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “I haere mai au e hopoi mai i te auahi i te ao nei.” (Luka 12:49) Oia mau, ua faaama oia i te auahi. Na roto i ta ˈna ohipa pororaa itoito rahi, ua faariro Iesu i te Basileia o te Atua ei tumu parau faufaa roa ˈˈe i mua i te taata. Ua tupu aˈera te mârôraa uˈana e ati aˈe tera nunaa ati Iuda. (Mataio 4:17, 25; 10:5-7, 17-20) Oia atoa, “mai te tahuraa auahi i roto i te mau raau ra, e mai te rama auahi i roto i te rǔrǔ sitona,” e ura taipe te mau mea i te taahiraa o te mau pǐpǐ a te Mesia i to tatou tau. Ua faaite roa te buka Le mystère de Dieu accompli,a neneihia i 1917, i te huru haavarevare o te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Ua riri roa te pǔpǔ ekalesiatiko. Aita i maoro roa aˈenei, ua turai te Parau apî o te Basileia no 37, “Ua fatata te hopea o te haapaoraa hape!” i te taata e rave rahi ia tia ˈtu i te pae o te Basileia o te Atua aore ra eita.

Ua faaorahia “te mau tiahapa o Iuda”

13. Te faaite ra te parau “te mau tiahapa o Iuda” i te aha, e no te aha Iehova e faaora ˈi i te feia e arohia?

13 A taio i te Zekaria 12:7, 8. I Iseraela i tahito ra, e tuhaa taa ê te mau tiahapa i te fenua, tei faaohipahia i te tahi taime e te mau tiai mamoe e te feia faaapu. Ia haere mai te hoê nunaa enemi e aro i te oire o Ierusalema, o ratou te arohia na mua e o te hinaaro ïa i te parururaa. Te faaite ra te parau “te mau tiahapa o Iuda” e tei rapae au te toea faatavaihia i to tatou nei tau, ei auraa parau, aita i roto i te mau oire auahia. I reira, te paruru nei ratou ma te mǎtaˈu ore i te mau faufaa a te Basileia Mesia. E faaora Iehova “[“na mua,” MN] i te mau tiahapa o Iuda” no te mea o ratou te fa a te aroraa a Satani.

14. E nafea Iehova e paruru ai i te feia i roto i “te mau tiahapa o Iuda” e e tapea ˈi ia ratou ia ore ia paruparu?

14 Oia mau, te haapapu ra te tuatapaparaa e te paruru ra Iehova i teie mau tia faatavaihia o te Basileia i roto i to ratou mau “tiahapa” i rapae au.b E tapea oia ia ratou ia ore ia “paruparu,” oia hoi e faaetaeta e e faaitoito oia ia ratou mai ia Davida, te arii tamaˈi.

15. No te aha Iehova ‘e titau ai ia pau te mau fenua atoa,’ e eaha te taime e na reira ˈi oia?

15 A taio i te Zekaria 12:9. No te aha Iehova ‘e titau ai ia pau te mau fenua atoa’? No te mea e onoono ratou i te patoi i te Basileia Mesia. No to ratou haapeapearaa e hamani-ino-raa i te nunaa o te Atua e faautuahia ˈi ratou. Ua fatata to Satani mau tia i te fenua nei i te faatupu i te hoê aroraa hopea i nia i te feia haamori mau o te Atua, a haamata ˈtu ai te huru tupuraa i te ao nei ta te Bibilia e faataa ra mai ia Aramagedo. (Apokalupo 16:13-16) Ei pahonoraa i taua aroraa ra, e paruru te Haava Teitei i ta ˈna mau tavini e e faaraa i to ˈna iˈoa i rotopu i te mau nunaa.—Ezekiela 38:14-18, 22, 23.

16, 17. (a) Eaha ‘te tufaa a te mau tavini a Iehova’? (b) E haapapuraa to tatou faaoromai i te mau aroraa a Satani i te aha?

16 Aita ta Satani e mauhaa e tia ia haaparuparu i te faaroo aore ra ia faaiti i te itoito rahi o te nunaa o te Atua i te ao nei. To tatou hau pae varua, no ǒ mai i te mana faaora o Iehova ra, ‘o te tufaa ïa a te mau tavini a Iehova.’ (Isaia 54:17) Aita hoê aˈe taata e tia ia faaere ia tatou ma te faahepo i to tatou hau e ruperupe pae varua. (Salamo 118:6) E tamau Satani i te faaaraara i te patoiraa e i te tamata i te faatupu i te ati. Na to tatou faaoromai taiva ore i mua i te faainoraa e haapapu e tei nia ia tatou te varua o te Atua. (Petero 1, 4:14) Te poro-haere-hia ra te parau apî maitai o te Basileia haamauhia o Iehova i te ao nei. Mea rahi te “ofai maa” taipe o te patoiraa tei taorahia i nia i te nunaa o te Atua no te tupai ia ratou. Maoti râ te puai o Iehova, te faaruru ra ta ˈna mau tavini i te reira, a ore atu ai te ohiparaa a te reira. (Zekaria 9:15) Eita te toea faatavaihia e to ratou mau hoa taiva ore e mau!

17 Te tiai ru nei tatou ia faaora-roa-hia tatou i te mau aroraa a te Diabolo. Auê ïa tamahanahanaraa ta tatou i roto i te haapapuraa e ‘e ore te mauhaa no tatou i hamanihia ˈi e tupu; e te mau vaha atoa e patoi ia tatou i te haavaraa ra, e hapa ïa ia tatou’!

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te mau Ite no Iehova, ua pau râ.

b Ei haamaramaramaraa hau, a hiˈo i te buka Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu, api 675-6, neneihia e te mau Ite no Iehova.

Eaha ta outou e pahono?

• Na te aha e faaite ra e aita te mau mauhaa a Satani i tupu?

• E nafea te Ierusalema i te raˈi e riro ai “ei ofai teiaha”?

• E nafea Iehova e faaora ˈi i “te mau tiahapa o Iuda”?

• A fatata mai ai Aramagedo, te tiaturi nei tatou i te aha?

[Hohoˈa i te api 23]

Ua tapea te nunaa o Iehova i Albanie i to ratou haapao maitai noa ˈtu te mau aroraa a Satani

[Hohoˈa i te api 25]

Ua pahono Iesu i te mau pariraa haavare

[Hohoˈa i te api 26]

Aita e mauhaa i hamanihia no te feia e poro ra i te parau apî maitai e tupu

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono